Page 14 - 1898-07

P gina 2. GAZETA TRANSLYANIEI. Nr. 145 —1898

Visita Regelui Carol la Petersburg. ne-am ocupat în numărul nostru de Resultatui maghiarisării prin 16, caută sâ-i înduplece cu binişorul pe
erî. Etă ce Ţice între altele marele aceiaşi Saşi braşoveni, să renunţe la in-
Ou privire la visita Regelui României scolă.
4iar german: > tenţiunile lor. Şi să pun patrioţii noştri să
la Petersburg „Kreuzzeitung“ primesce din Broşura apologetică a Saşilor convingă pe Saşi cu tot dinadinsul, că
Buouresci următoi’ea comunicare : | Isoria, experienţa, înţelepciunea şi in­ (Die Siebenbiirger Sachsen), de care „Honterus a fost anteluptătorul culturii ma­
„Visitei Begelui Carol la Petersburg) teresul vital au cerut, ca între Ungaria şi am amintit erî, vorbind de resulta- ghiare , şi că prin urmare e nedemn din
u
i-se pote atribui un caracter politic numai Austria să fiă comunitate intimă şi încre­ tele relativ forte mic! ale maghiari­ partea Saşilor vercli braşoveni, că vreau
întru cât prin ea se caracterisâză relaţiu- dere reciprocă. AJi însă esistă de fapt o sării prin octroarea limbei ungurescî să degradeze actul aniversării reformatoiux-
nile favorabile dintre. Rusia şi România surprinejătore antipatiă, neîncredere reci­ în şcble, continuă: lui la î-angul unei festivităţi locale, în con­
ceea-ce trebue să se remarce cu atât mai procă, ba un dor abia ascuns de rupere. tra cărei proceduri — adauge diarul un­
vîrtos, că. e primul cas, că părechea (?) Puţin înainte, aceste înclinări neamicale Mii de tineri români cercetâză şcolile
ungurescî şi cu tote acestea es din ele ca guresc — ar protesta însu-şi Honterus, de
regală română face o visită la curtea s’au arătat numai în cercurile partidelor
Români naţionalişti în sensul strict al cu­ s’ar pute.
Ţarilor. estreme, de curând însă ele s’au răspândit Foia guvernamentală din Peşta recu-
„La o importanţă politică a acestei şi acolo, unde pănă acum era recunoscut, vântului. Şovinismul naţional (bine înţeles
unguresc) infiltrat lor cu forţa, îl transpun nosce dâr pe faţă, că Honterus a fost acela,
visite se pote conclude a posteriori numai ca un principiu politic neatacabil, păstrarea care a adus cultura printre Unguri, şi in­
întru cât pote că mulţi ani înainte i-s’au punctului de vedere al pactului dela 1867. asupra propriei naţiuni (românesci). In chi­
pul acesta e natural, că instrucţiunea direct dă să se înţelâgă, că limitarea săr-
pus pedeci în cale, cari acum apar delă- In Ungaria fostul odinioră ministru în limba maghiară, ce se impune în şco- bărilor lui Honterus, aşa cum le-au proiec­
turate. Acesta pote că e în legătură cu
de comerciu Iuliu Baross a fost acela, care lele nemaghiare, promovâză şi mai puţin tat Saşii, ar fi o bruscare a sentimentului
faptul, că ac}i nimeni nu mai vorbesce des­ cu deplină consciinţă a pornit lupta pe scopurile maghiarisării, căci ea numai în- de recunoscinţă, ce Ungurii datoresc ma­
pre un contrast îngrijitor între tripla şi faţă şi în asouns contra comuniunei agrare relui reformator german.
greunâză şi conturbă mersul natural al in-
ăupla alianţă, cu atât mai puţin între tripla cu Austria. Oât timp însă factorii normativi strucţiunei, mai ales în şcolele elementare, Ei bine, dâcă pe Unguri îi dore atât
şi Rusia, de aceea şi posiţia României faţă
în stat şi politici au stat nemişcaţi pe ceea-ce e în oposiţiune cu cele mai ele­ de mult limitarea sărbăi-ii în memoria lui
cu tripla alianţă apare adi în altă lumină. lângă principiile fundamentale ale politicei Honterus, n’au decât să serbeze şi ei — şi
Din acelaşi motiv, din care, sub acest punct mentare principii de pedagogie.
pactului, punctul de mânecare dela 1867 In chipul acesta procedura arbitrară alături cu Arpad de pe vâi’ful „Tâmpei*,
de vedere, călătoriei la Petersburg nu i-se
nu era ameninţat de nici un pericul. AclI de maghiarisare în şcolă e numai în defa- care numai culte nu şi-a adus hordele bar­
pote denega un anumit colorit politic, se însă paşii mai noi cu greu vor putâ fi vorul cultui-ei nemaghiariloi’, ceea-ce e tot bare când a năvălit pe pământul acestei
p6te elice, că visita nici la puterile triplei concordaţi cu punctul de vedere de pănă odată un însemnat punct de stagnare al ţări, să ridice şi ei o statuă lui Honterus,
alianţe nu pote afla o intex-pretare, care
acum al guvernului unguresc şi al partidei ţării întregi. ori mai nimerit, să-l cobore pe Arpad şi
să atingă relaţiunile României cu acesta.
sale; mai ales declaraţiunile făcute în dis- Şi tote acestea cui folosesc? Căci să-l înlocuâscă cu Honterus ...
In anii de mai ’nainte România ar fi pu­ cusiunea publică a tarifului vamal autonom *
tut fi privită, în caşul resolvărei cestiunei Saşii sâu Românii tot nu se maghiarisâză,
se contrariâză direct cu spiritul şi tendinţa cu tote că se îngreunâză munca dascălului In urma nenumăratelor atacuri şi ca-
orientale, ca apărătore în contra tenden-
operei pactului dela 1867. şi şcolei nemaghiare prin octroarea limbei lumnii colportate de diarele unguresci pe
ţelor rusesci, ca a căi’or ultimă ţîntă era
Planul tarifului vamal corespunde după ungurescî. Şi tote acestea le văd şi Ungu­ contul proiectatei aniversării a nascerii lui
considerat Constantinopolul. Tote acestea
cupi’insul seu politicei secesioniste a par­ rii, căci au şi ei pedagogi, cari să pricâpă Honterus, precum şi în ui-ma mai multor
s’au schimbat şi chiar şi când s’ar admite
caşul improbabii, că Rusia, a căreia aten­ tidei estreme ungare. Nu este nici decât o adevărata situaţiune. Dâr tâte-s zadarnice, ameninţări particulare, preşedintele comi­
ţiune de pi‘esent este pi-eocupată de aface­ măsură pacinicâ discutarea răsboiului vamal căci la noi resonele pedagogice au să cadă tetului pentru aranjarea festivităţii, d-1 F.
rile din orientul Asiei, ârăşi s’ar îndrepta în public, în adunări populate, sub presi- înaintea resonelor mai înalte de stat. De, Obert, s’a vădut necesitat să dea o decla-
denţia unui ministru. Despre o desbatere aşa va fi ; căci cum s’ar şi putâ, ca statul raţiune publică în numărul de erî din
spre tendenţele privitore la Orient, atunci,
44
seriosă obiectivă nu pote fi vorba la nici „maghiar să promoveze culturi „străine ? „Sieb. deut. Tageblatt , unde cu justă in-
14
44
după cum stau lucrurile în timpul de faţă,
drumul spre Constantinopol este altul, nu un cas; cum s’ar şi putâ închipui acesta dignaţiune protestâzâ contra tuturor ca-
lumniatorilor, cari vorbesc de Honterus, ca
cel-ce duce prin Balcani, şi e a-se căuta acolo, unde se întrunesc 120 — 130 de omeni, Monumentul lui Honterus in ochii 44
cari stau cu totul departe unul de altul ? de „faimosul agitator sas , precum şi în
11
din partea asiatică .
Ungurilor. contra răutăcioselor acuse, că festivitatea
* Lucrul însă are totuşi importanţă se­ ar învolva în sine demonstraţiune po­
riosă şi adânc tăiătâre. Ancheta vamală con­ E forte caracteristic modul cum ju­
Cetim în „Constituţionalul“ de adi: litică.
vocată şi condusă de un ministru, este o de­ decă Ungurii serbarea aniversării de 400
Foile oficiose „Voinţa Naţională* şi
„Indâpendance Roumaine nu ne spun, monstraţia îndreptată înainte de tote contra de ani a nascerii lui Honterus şi mai ales
44
dâcă d 1 Dim. Sturăsa va întovărăşi pe M. Austriei. Acesta este un nou mod de con­ actul inaugurării monumentului marelui re­ Pazmandy şi Rimler.
S. Regele la Petersburg. tinuare a desbaterilor pactului, a cărui re- formator, ceea-ce va avâ loc în 21 August
Pionirii alianţei Ungurilor cu Ruşii
In deobşte aceste diare nu vorbesc sultat este forte dubiu. Afară de acesta st. n. în Braşov. Ungurii văd şi în actul
nici-odată de politica nostră esternă; soi­ ancheta va propaga în ţâră ideia „tarifului acesta, ca şi în proiectatul monument al şi Francesii se desvălesc într’un mod pu­
rile relative la acestă politică ne vin tot- vamal autonom ungar . lui Iancu, un simplu act de demonstraţiune ţin măgulitor. Seim, că Rimler a fost pu­
44
44
deuna pi’in „Neue freie Presse seu alte politică a Saşilor vereîi. „Peşti Naplo , or­ blicat mai dăunăcjl în foile francese un ar­
u
jurnale străine, mai mult seu mai puţin Imprejurai-ea, că la acâsta propagandă ticul întitulat „En Hongrie , în care elicea,
44
subvenţionate de guvernul român. ia parte şi guvernul, măresce efectul miş- ganul guvernului din Peşta, scrie chiar un între altele, că o parte dintre kossutliiştl
De aceea nu seim pănă astădi cu si­ cării, dâr măresce totodată şi periculul ei. articol de fond în cestiunea acâsta în nu­ au cerut ajutorul guvernului frances pentru
guranţă, decă d-1 Sturdza se va duce în Tariful vamal autonom ungar şi ancheta va­ mărul de Miercuri, şi se grăbesce să le dea
Rusia seu nu.... Saşilor binevoitorul sfat, să renunţe la pla­ realisarea acestei alianţe. In urma acâsta
mală convocată spre acest scop la 14 l. c. faimosul Pâzmândy a publicat o declaraţia
nul lor „nepatriotic , „până ce nu e încă
44
însemneză primul paş al politicei guvernidui în care elicea, că nici el, nici amicii lui
Ungaria şi Austria. unguresc cătră secesiunea de drept public. Cu­ târcţiiP. n’au dat lui Bimler nici o autorisaţie în
Ce va fi înţelegând ore organul gu­
ceresc ideile lui Ludovic Kossuth, âr ideile privinţa acâsta.
— O voce germană. — vernului prin acest adaos ? Nu cum-va vor
lui Deak şi Andrassy sufer o neaşteptată u
„Munchener Allgemeine Zeitung“ fi voind „patrioţii* să facă şi cu monu­ „Magyar Hirlap publică acum o parte
publică un articul important asupra înfrângere chiar din partea acelora, cari mentul lui Honterus, ceea-ce au făcut cu dintr’o scrisore ce i-a adresat’o Rimler din
ou puţin înainte se mărturiseau de aderenţi
raporturilor politice dintre Ungaria monumentul lui Iancu? Paris drept răspuns la declaraţia lui Pâz­
fideli, recunoscători, purtători şi apărători
şi Austria din incidentul lansării din Şi sunt şireţi cei dela „Peşti Naplo , mândy. Etă ce cjice Rimler între altele :
44
ai operei pactului dela 1867.
partea guvernului unguresc a proiec­ căci după-ce constată, că Saşii verdi ar „Aserţiunea lui Pazmandy, că nici
tului de lege despre tariful vamal voi să presente şi să sărbătorâscă pe Hon­ el, nici amicii lui nu mi-ar fi dat nici un
autonom ungar, proiect, cu care terus ca.pe un fel de Sas-verde din suta fel de însărcinare, — nu este alt-ceva de­
cât o apucătură maliţiosă, de care s’a fo­
losit numai în calitatea lui de spion plătit al
ei, nu pricepi, că şi un Jidan e apt de E mormântul plin de poesie al celui Şi cum n’oi suferi Germaniei. Număi-âse documente politice
fapte, ca şi ori-ce creştin?! mai max’e poet al nostru, care dornic după De-atuncia ’nainte, ce posed, între caii scrisorile lui Pâzmândy
ce mi-li-a adresat în 1891, 1892 şi 1893;
Urmărind căutătura statuei dădui cu liniştea eternă a cântat: Cu flori rn’or troeni
ochii de întinderea albastră a cerului. Acolo Aduceri aminte. apoi persone ca Madame Adam, iniţiatora
Er când voiii fi pământ, ilustră a amiciţiei ungaro-austriacă-franceso-
nu sunt ziduri, ca să despartă pe om de
In liniştea sării rusă, marele ambasador Pilbon, deputatul
om; acolo e un câmp pentru toţi şi acela Şi cum va înceta
Sâpaţi-mi un mormânt dietal Hentaller ete. vor documenta tocmai
e sfânt şi catolicului şi acatolicului, creşti­ Al inimei sbucium,
La marginea mării. contrarul.
nului şi păgânului sera i-se aprinde o lu­ Ce dulce-mi va suna
miniţă pe veci strălucitoi’e.................................. Cântarea de bucium. „AstăclI sunt pe deplin clarificat, că
Nu voiii sicriu bogat,
Pâzmândy nu numai că este un spion pru­
Podobe şi flamuri, Yor arde ’n prâjma mea
Când am eşit diix câmpul sfânt, în­ sian german îmbrăcat în piele ruso-francesă,
Ci-mi împletiţi un pat Luminele ’n valuri,
tâlnii un cortej lung şi pompos. Două mu- ci este şi un trădător nutrit ca un şârpe la
Din veştede ramuri. Isbind s’or frământa
sici înaintea carului tras de 8 cai, torţe, sînul partidei independente. Riaristul Bo-
Eternele valuri.
călăreţi şi steguri, un lux, precum numai ross a declarat atât în Budapeşta, cât şi
Să-mi fie somnul lin
unui om vestit ca Felice Cavallotti — care în Paris înaintea martorilor, că raportul
Şi codrul apropo, Şi nime ’n urma mea
cu două cjile mai ’nainte fusese oinorît în meu intitulat „Misiunea mea în Rusia* a
Să am un cer senin Nu-mi plângă la creştet,
44
duel — i-se putea face. fost predat lui „Peşti Naplo de cătră un
Pe-adâncele ape. Ci codrul vânt să dea
Şi totuşi nu-mi impuse câtuşi de pu­ membru al partidei independente pentru
Frundişului veşted.
ţin pompa acâsta. Ea îmi păru o minciună, S’aud cum blânde cad suma de 2000 fl. Acest deputat oposiţional,
căci omul pe care îl conduceau cu atât Isvorele ’ntr’una, Luceferii cu foc după cea mai intimă a mea convingere,
alaifi la mormânt, în viaţă fusese cel mai Pe vîrfuri lungi de brad Privi-or din cetini numai Pâzmândy a putut să fiă. . .
încarnat social democrat. Totă poesia morţii Alunece luna. Mormânt făr’ de noroc „Fraţii mei maghiari pot dâr să-mi
era gonită de negrul conduct. Şi făr’ de prietini. crâdă, că întrâgă lumea slavă, adecă 180
Atunci mi-am adus aminte de cel mai S’aud pe valuri vânt, milione de dmeni, se întorc cu dispreţ de
ideal dintre morminte, atât de simplu în Din munte talanga, Iulie, 1898. Sextil. cătră Pâzmândy ...
44
frumseţea lui, atât de sublim în tristeţea De-asupra-mi teiul sfânt
ce ţi-o inspiră — o noturnă de Chopin. Să-şi scutui-e crânga.