Page 15 - 1898-07

Nr. 145—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

SCXRILE BILEI. Inteligenţa română din Ciachi Gărbău unor incidente, şi apoi chisă rămâne câte
i şi jur învită la petrecerea de vară, ce se va 5 — 6 săptămâni, în câşleg', în postul mare,
— 8 (15 Iulie arangia la 7 August n. c. în grădina şeolei lipsind pe năcăjitul pope*, de mângăerea N o u a b o n a m e n t
1
Pentru „Cassa naţională * s’au mai în­ române gr. cat. din Ciachi-Gărbău. Venitul unică sufletâscă, ce numai în biserică şi-o la
scris ca întemeiătorl cu taxa de câte 1000 curat e destinat în folosul nou edificândei pote afla. Gazeta Transilvaniei
fl. d-1 Alexandru Lebu, mare proprietar în biserici gr. cat. de-acolo. Silvia Ilyeşiu şi pilele acestea cetisem prin cjiare, nu
u
•Sibiiu, şi institutul de credit „Furnica din Victor Ilyeşiu ca patroni; Comitetul aran- spre puţină consolare şi satisfacţiune, că Cu 1 Iulie st. v. 1898
Făgăraş. giator: Ioan Şandor president; lovian Escelenţa Sa Metropolitul Dr. Victor Mi- s’a deschis nou abonament, la care
0
Andreih, v.-president; Aurel Mezei, secre­ halyi nu şi-a pregetat în nisce cjh atât invităm pe toţi amicii şi sprijini­
Arestarea lui Eszterhâzy şi Picquart.
tar ; Nic. PopovicI, eassar. Membri: Ioan de căldurose de-a călători la Mihalţ pen­ torii f6iei nâstre.
Mare sensaţiă a produs în Paris arestarea
Andreih, Dr. Ol. Barbul, I. Deac, Dr. Lad. tru de-a onora cu înalta sa personă înmor­
majorului Walsin Pszterhăiy şi a domnei P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i :
Gyurko, I. Petran. Dr. M. Pop, Vas. Pop, mântarea fostului paroch şi protopop Şte­
Pays, cu care trăia majorul. El a fost in­ Pentru Austro-Ungaria:
Dr. V. Ramonţiai, I. Şierban, Tit. Trifu. fan Pop. Când a fost însă înmormântarea
ternat în închisorea Santd, er concubina
Intrarea: de persdnă 1 fi., de familiă 2 fi. unui frate al acelui protopop, ce era cano­ pe Mm. am ................................ 12 £1.
lui în închisorea St. Lazare. Se dice, că pe şese l-mmî .................................. 6 £L
începutul la 6 ore p. m. Familiile sunt ru­ nic în Gherla, episcopul nostru s’a dus
Eszterhâzy a fost arestat pentru-că guver­ pe trei 1-va.mî ................................ 3 fL
gate a-se îngriji de mâncări, er de beutură, de-acasă la Cluşiîi, măcar-că în diua morţii
nul frances ar fi primit informaţii dela gu­ Pentru România si străinătate:
pe lângă preţuri moderate, se va îngriji sale se afla în Gherla. Caşuri de acest fel >
vernul german, după cari Sclnvarzlcoppcn, pe mm am .................... 40 franci
comitetul. La cas de timp nefavorabil este s’au mai întâmplat şi altele, pe unii lăsân-
ataşatul militar, n’ar fi stat în legătură cu pe şese 1-u.mî....................... 20 ,,
îngrijit de scut sigur. Ofertele şi suprasol- du-i a-se înmormânta chiar şi fără pre­
Dreyfuss, ci cu Eszterhâzy. In aceeaşi c}i, pe trei lumi . . . . . IO „
virile marinimose se primesc şi se vor chita dică, deşi au fost de faţă aţâţi profesori,
Joi, a fost arestat şi Picquart, după ce la Abonarea se pote face mai uşor
pe cale diaristică. preoţi, şi clerici, tot din Gherla, ba şi
locuinţa lui s’a făcut o perchisiţie. Arestările Sfinţia Sa fiind present. Ce bine i-ar fi prin mandate poştale.
acestea fac, ca afacerea Dreyfuss să fiă 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru refularea Administraţiunea
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă stat de a pontifica şi de-a predica, fiă şi
pusă erăşî la ordinea dilei în opinia pu­ „Gazetei Transilvaniei**.
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ împrovisat, dând astfel esemplu clerului
blică din tot-ă lumea, mai ales însă în ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin
Francia. postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul său nu numai rural, ci şi gremial, de-a
ţine predici.
curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
Marinimositaiea lui Banffy. Dăm după Am prăznuit acum sărbătdrea S-lor Am onăre a aduce la cunos-
provinciă să se ceră preparatul lui Moli provăcjut
,Dgyetert6s următoreafaptă „marinimosă ,
a
u
r cu marca de contravenţie şi subscriere. apostoli Petru şi Pavel, cari în devotamen­ cinţa onoratului public, că mi-am
ce ar fi săvîrşit’o Banffy faţă de un ţăran ro­ tul lor apostolic au sciut peronda mai tot deschis în Braşov, Tergul grâului
mân în gara băilor Herculane. Trenul sta răsăritul, vestind cuvântul Domnului şi cu Nr. 5 (casele bisericei românesc! gr.
gata să plece, când în ruptul capului so- l$lsa diecesa &lieiiel. mari perierile umblând prin munţi şi pe or.) atelierul meu de dentist.
sesce un ţăran român direct la şeful gării,
— Iulie 1898. mare. Episcopul Gherlei însă nu merge nici B r a ş o v , în 11 Iulie 1898.
oare tocmai îşi făcea raportul înaintea mi- la „Candia *, unde e biserica poporenilor
1
Foile nâstre pe întrecute aduc la cu- Dr. Univ. Med.
nistrului-preşedinte. Şeful îi spune brusc, credincioşi ai Gherlei şi unde umblau an­
noscinţa publicului scirl plăcute despre în­ ’ ‘ . Eugeniu Tiltscher,
că biletele nu se mai pot scote, Banffy însă tecesorii săi şi predicau, fiind ascultaţi
văţături şi pastorale frumose şi edificătore,
înduioşat dă porunca să i-se dea bietului dentist.
ce unii şi alţii dintre archiereii noştri le chiar şi de Armeni.
-om biletul, ce-i trebue, ceea-ce la moment
ţin, ori le publică la diferite ocasiunl, pre­ Acei Sânţi apostoli ţinură şi între
se şi întâmpla. DeF altă căciulă acum: S O I R I U L T I M E .
cum şi despre activitatea visitaţiunilor ca­ sine adunări şi săbâre, precum fac şi aclî
Românului nostru ’i lipseau 60 cr. din
nonice a dieceselor lor, dovedind, că într’a- episcopii devotaţi. Al nostru episcop însă Budapesta, 14 Iulie. Ancheta
taxa biletului; Banffy vădend perplesitatea
devăr urmâză cele demandate la faptele în decurs de 20 de ani, abia un sinod a ţi­ vamală ungară s’a deschis a<ţl prin
bietului om, ar fi scos o bancnotă de 5 fi.,
Apostolilor (c. 20 v. 38): „Luaţi aminte nut. O, şi câte lipse ardetore, câte îngri­ ministrul de comerciu Daniel. In dis­
şi cu un gest de cavalerescă marinimosi-
de voi şi de totă turma, întru care Spiri­ jiri de-o mai bună prosperare a şcâlelor cursul seu de deschidere ministrul
tate ar fi pus’o în mâna Românului. Ţă­
tul sânt v’a pus pe voi, ca să pasceţl bi­ şi mai bună chivernisire a fondurilor die- a declarat, că guvernul unguresc va
ranul Ioan Bălan, din Caransebeş, mo­
serica lui Dumnedeu, care au câştigat’o cu cesane, arondarea fracturilor etc. etc. ar lua tdte măsurile necesare, ca inte­
mentan a început să-i ureze necunoscutu­
scump sângele său“. reclama ţinerea acelor sinode impuse şi de resele Ungariei se fiă deplin scutite
1
lui domn „să trăâscă *, er Banffy fălos a ple­
In dilele din urmă atenţiunea nostră ss. eanone! în pactul dintre Austria şi Ungaria,
cat mai de parte. Aşa spune gazeta ungu-
a fost cu viu interes preocupată de festi­ In camerile legiuitore ale ţărei nu şi la cas de nevoie Ungaria să-şi
rescă. Chiar adevărat să fiă, nu e vorbă,
vităţile jubileului arangiat în amintirea audirăm nici un cuvânt de apărare din par­ potă validita dreptul seu de liberă dis­
„mare" faptă a săvîrşit Banffy; par’ că nu
unui atare fost esemplar zelos, regenera­ tea Prea Sânţiei Sale. La sediul său nici punere asupra intereselor ei vamale
se storc milione peste milione din sudorea
tor al clerului şi neamului român, a neui­ o mişcare pentru înfiinţarea vre-unei cate­ şi comerciale. Acest pasagiu din
bietului român!
tatului archiereu şi metropolit Andreiă drale, seminariîl etc. Nu mai amintim în­ vorbirea ministrului a fost sgomo-
Confiscarea portretelor papei. In dilele Şaguna. curcăturile cu conferirea parochielor, ne- tos aplaudat. Fostul ministru de co­
trecute au fost confiscate în Vatican şi ni­ Numai dela Prea Sfinţia Sa Ioan dreptăţirea multor binemeritaţi preoţi, ne­ merciu Lukcics Bala declară, că nu
micite tote acele portrete ale papei, pe Szabo, episcopul diecesei Gherlei, nu avem potismul etc. De mult aşteptăm sanarea se teme de loc de Introducerea ta­
dosul cărora era preamărită domnia lu- fericirea de-a primi, ori ceti câte-o aseme­ acestor rele măcar în parte, şi fiă convins rifului vamal autonom, — „viitorul",
meseă a papei şi infieraţl toţi profanatorii nea pastorală instructivă şi măduosă; cu Prea Sânţia Sa, că cu intenţiune bună re­ (fise el, „vajţbinecuventa generaţia de
şi jefuitorii bisericei. atât mai puţin nu audim să-şi visiteze nici clamăm acestea. Prin visitaţiunl canonice ac}I, care va fi sciut se aducă jertfe
Esundările Mureşului. In urma ploilor măcar cele mai apropiate districte proto- ar fi in posiţiune de a-şl cunosee starea în interesul independenţei naţiunei".
torenţiale din ultimele dile, Mureşul a esundat popescl, — lucru, ce atât de necesar ar fi preoţilor, a învăţământului etc. şi guver­ Praga, 14 Iulie. „Narodni Listy"
la Belotinţî şi a nimicit tot ce i-a eşit în cale. în acestă epocă plină de ispite. In schimb narea ’i-s’ar mai înlesni. primesce din Viena scirea, câ în cer­
Loviţi de acâstă nouă nenorocire au fost însă Prea Sfinţia Sa n’a întârdiat la dife­ Credincioşi fii diecesanî. curile normative încercarea contelui
tot Românii, a căror snopi aşedaţî în cruci rite ocasiunl de-a publica ucazurile minis­ Thun e considerată ca deplin zădăr­
au fost toţi luaţi de apă. teriale, atât de deprimătore de consciinţa Primul anuar special al şcolelor nicită din tdte punctele de vedere.
naţională, de spiritul emancipărei popore- Paris, 14 Iulie. „Agenţiei Ha-
DesvelirY sensaţicnale în Grecia. Pre­ lor şi 'de libertatea şi autonomia bisericelor. comerciale din Braşov. vas" i-se comunică din Madrid, că
cum să scie. în decursul răsboiului turco-
Domne, şi o visitaţiune canonică cât Am amintit în unul din numerii noş­ Spania la nici un cas nu se va în­
grec s’a făcut mult svon despre activitatea
nu ar ridica vada clerului, er pe credin­ tri, că în anul acesta şcolastic despărţin- voi cu cedarea Puerto-Rico-ului. Gu­
societăţii „Ethniki Heteria *, ale cărei agita­
1
ciosul popor atât de sbiciulat cum l’ar mai du-se definitiv şcolele comerc’ale din loc vernatorul Blaneo a provocat pe ge­
ţiuni revoluţionare au împins Grecia în
mângâia şi întări în legea, limba şi cre­ de gimnasiu, directorul A. Vlaicu publică neralul Toral, comandantul Santia-
fatalul răsboift. Atunci declinase dela sine
dinţa sa, decă ’i-s’ar ţinâ predici şi vor­ primul anuar special al şcolelor comerciale. gulai, se continue resistenţa.
guvernul grecesc orî-ce legătură cu acâstă
biri, cum vedem că fac şi ceilalţi episcopl Ca introducere conţine anuarul o fVladrid, 14 Iulie. Guvernatorul
societate. Acum se întâmplă, că more Sta-
şi archierei români şi mai ales streini, cari scurtă reprivire istorică asupra desvoltării Augusti din Eilipine vestesce. că
.gheritis Pasalis, care fusese sufletul numi-
rivaliseză în predicare, amăsurat prescrise­ acestor şcole dela început pănă în stadiul poporaţiunea insulelor nu vre se pri-
-tei societăţi; între cele lăsate in urma sa
lor S-lor eanone, având înaintea ochilor actual al separării celor 2 institute româ­ mescă ocupaţiunea americană.
s’a descoperit -şi corespondenţa societăţii,
cuvintele S-lui apostol Pavel: „Cum vor nesc!. Anuarul conţine şi o listă a tuturor Londra, 14 Iulie. Generalul Wat-
•care aruncă o nouă lumină asupra ţinutei
crede aceluia, pe care nu l’au aud.it, şi absolvenţilor acestor şcole în număr de son a plecat cu flota sa cătră Spania.
regelui George, a fostului ministru-preşe-
cum vor audi fără de predicator *. 232 şi e interesant să se scie, că contin­ New York, 14 Iulie, In tabăra
1
dinte Delyannis, precum şi asupra multor
Al nostru Prea Sfinţit părinte nu pre­ gentul cel mai însemnat l’au dat Braşo­ generalului Schafter bântue frigurele
persone pănă acum necunoscute, şi din
dică nici când, nici poporenilor din Gherla, venii (74 inşi), ceea-ce uşor se explică din galbene. Pănă acum au murit 50 de
care resulta clar rolul însemnat, ce l’a
cum făceau archiereii antecesori. In Roma, spiritul comercial, care totdeuna a carac- omeni, între alţii şi colonelul Duffe-
avut aeâstă societate revoluţionară. Aceste
şi pe papa să nu-1 aud!!... terisat pe Românii braşoveni. — Mai e de rin. Toţi medicii disponibili din Was­
desvălirl au făcut o durerosă impresiune în
In locul visitaţiunilor canonice, Prea notat, că prin amintita separare întâmplată hington au fost trimişi la Cuba. „Co­
cercurile societăţii.
Sfinţia Sa îşi face visitaţiunile sale regulat la insistenţele de mulţi ani ale guvernului mercial Advertiser" anunţă, că 100
Sporirea armatei turcescî. Din Con- la Cluşiîi, unde se (fice, că are odăi închi­ unguresc, s’a întrodus şi planul de instruc­ Americani au pierit de acăstă bolă.
stantinopol să anunţă, că ministrul de res- riate pe la anumite ospătăiii umbrose, pe ţiune al şcolelor de stat, şi în chipul acesta
•bel proiecteză o însemnată amplificare a cari le preferă palatului său din Gherla. şi examenele obligătore din tote studiile Proprietar: S>r. Aurel Mureşiauu.
armatei turcescî. înainte de fote soldaţii In anii dintâih se qicea, că petrece în la finea anului şcolastic. Redactor responsabil: Grre^oriu Maior.
de prima clasă vor fi chemaţi de aci îna­ Cluşiu din causă, că sufere de o urechiă Dintre datele statistice amintim, că
inte în fiă care an la exerciţiu pe o lună şi că ’i-s’ar face „os mort *. Har Domnului, imatriculaţl au fost 101 şcolari, dintre cari
1
de (ŢI® 1 pănă acum chemarea la acestă nu ’i-s’a făcut, der pentru aceea Cluşiul au fost examinaţi 76 gr. or., 10 gr. cat., Medic român In Karlsbad.
clasă ave loc tot la 3 ani. Mai departe lo­ totuşi a rămas locuinţa sa de predilecţia, 1 de legea mosaică, er după naţionalitate
Medic universal
cuitorii Constantinopolului şi toţi câţi au aşa că adese-orl audi clerul şi poporul 86 Români şi 1 Israelit. Contingentul cel
fost pănă acum dispensaţi de serviciul mi­ eparchiei sale (fi C0n d: „ore ce caută de mai însemnat l’a dat comitatul Braşovu­ Dr. Uîcolae Comşa.
1
litar, vor fi obligaţi să împlinescă acest şede episcopul atâta prin Cluşiîi! * lui. Moralitatea au avut’o bună 66 elevi,
serviciu. In chipul acesta contingentul ar­ In astfel de împrejurări nu e mirare, corăspundătore 22, er nu de tot corăspun- K A R L S B A D ,
matei va cresce cu un număr de 200,000 că la noi de repeţite ori se întâmplă, de dătore 8. Anul şcolastic viitor se va în­ Weinhaus, Sprudelgasse.
solăafi. se închide ici-colo câte-o biserică în urma cepe cu 1 Sept. st. v.