Page 17 - 1898-07
P. 17
REDACŢIUXEA, „gazeta* i e înecare tji.
eS
Administraţiunea şi Tipografia.
Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
E3AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f!., pe s6se luni
6 fi-, pe trei lunî 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe ş6se
I N S E R A T E ae primesc la AD- lunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIN1STRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
urmfttdrele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tete ofi-
In V i e n a : M. Dukes Nachf. oiole poştale din întru şi din
Max. Augenfeld 4. Emerloh Losner. afara şi la d-nii colectori;
Relnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşor
In B u d a p e s t a : A.V. Goldber- Admmistratiunea, Piaţa mare,
gor, Ekstoln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
ei urg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so lunî 5 fl.. pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colonă 6 cr. Cu dusul îh casa: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu ţ ^ T ^ o m e ] : de necă 27) 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese lunî 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a B-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 146.—Âirnl LX: Braşov, Duminecă 5 (17) Iulie.
mai aşa cu Spaniolii, făcend o plim
Santiago a capitulat. sunt în stare seîmpedece orî-ce co- Eeyista politică.
bare militară prin insula Cuba. Cu municaţiune a insulei înafară şi ast
Santiago a capitulat. Soirile so rând însă au trebuit să se convingă, fel s’o silâscă să capituleze prin Monarchia ndstra dualistă eMe
site deia Washington şi New-York că au de a face c’un inimic, care frime, şi acesta fără de-a se espune fără îndoială ameninţată de o mare
spun, că oraşul acesta dela ţărmul deşi mai slab la număr şi mijldce, glonţelor spaniole. crisă interioră. Dincolo în Austria pa
răsăritean al Cubei s’a predat. se lupta cu cel mai mare patriotism Se mai cţice, că şi înlauntrul timile şi luptele de rassă cresc -dia
Spaniolii s’au apărat în punctul şi eroism. Spaniei poporaţiunea doresce în- ce în ce tot mai m u l t ; Nemţii se
acesta pe uscat şi pe mare cu o Ia condiţiunile capitulării s’au cheiarea cât mai grabnică a păcii. luptă pentru aş! redobândi supre
rară vitejia, vrednică de poporul, din hotărit, ca trupele spaniole să fiâ Cu fote acestea va fi greu de des- maţia, Boemii, Moravii şi celelalte
sinul căruia s’a născut împăratul retrimise tdte pe corăbii neutrale legat întrebarea. popbre slave îşi pun în cumpănă tdtă
Traian şi nu cu nedrept se asămenă în Spania, se înţelege că numai Să lăţise faima, că Americanii puterea, pentru-ca domnia germana
apărarea lor din Santiago de Cuba după ce se vor fi legat prin cuvân ar cere ca condiţiunî de pace se li se nu se mai ivescă nici-odată —
cu fapta de arme de gloriosă amin tul de oridre, că nu se vor lupta se cedeze insulele Cuba şi Portorico, şi unii şi alţii luptă la estrem pen
tire dela Saragossa. Dăr n’au ajutat mai mult în acest resboiu în con se li-se dea o despăgubire de res- tru interesele limbei şi naţionalităţii
nici eroismul, nici jertfele şi răbda tra Americanilor. boiu de 1200 milidne dolari, se li se lor. Actualul ministru preşedinte aus
rea cea mare a soldaţilor şi a po- Prin ocuparea oraşului Santiago concedă o staţiă de cărbuni pe in triac, contele Francisc Thun a făcut-,
poraţiunii dela Santiago! Oraşul a şi a întreg ţinutului mărginaş din sulele canarice, er insulele Fiiipine pe cum seim, cfilele din urmă încer
trebuit se se predă, iiind-că locui partea Americanilor, resboiu! ispano- se fiă ţinute ca zălog de American! cări seridse de-a restabili stări nor
torii cu armată cu tot nu mai aveau ameriean a luat o nouă întorsătură, pănă la plătirea întregei despăgubiri male în imperiu. Spre scopul acesta
ce mânca. care sperăm, că va duce la încheie de resboiu. el a proiectat ţinerea d9 conferenţe
înainte cu câte-va cjile numai o rea păcii, decă Americanii nu vor E prea din cale afară mult, ce cu Cehii şi Germanii. Şi pentru-ca
corabiă spaniolă încărcată cu opt- fi prea lacom! în folosele, ce voesc pretind aicî Americanii, şi de aceea se-şî ajungă cumva scopul, a alcă
deci de mii de raţiuni (porţiuni de ee le tragă din învingerile lor dela nici nu se prea dă crecfăment faimei tuit un proiect de lege asupra ega
mâncare) a încercat să străbată li Fiiipine şi dela insula Cuba. de mai sus. Preşedintele Statelor- lei îndreptăţiri a limbilor în Boerma
nia escadrei americane, dăr n’a pu Nici că ar mai ave înţeles con Unite n’a cerut înaintea declarării şi Moravia, proiect, pe care l’a pre-
t u t ; a fost zărită şi urmărită do tinuarea răsboiului în condiţiunile răsboiului alta, decât ca insula Cuba sentat într’o conlerenţa ce a avut’o
American!, încât numai cu greu a atât de neegale, cum sunt cele din se fiă cu totul independentă şi Spa cu Cehii. Contele Thun a invitat şi
scăpat. Cele 80,000 raţiuni ar fi lost tre Spania, care numără abia 17 niolii să iesă dictr’ensa. Cum ar pu pe Germanii din partidele oposiţio-
de ajuns să mai prclungăscă pute milidne locuitori şi a căreia finanţe tea se vină el acum, după-ce Spa nale se pertracteze cu el. In urma
rea de resistenţă a bravilor din San sunt cu desevîrşire sdruncinate, şi niolii s’au luptat cu atâta bărbăţie acestei invitări, coudueetorii parti
tiago încă cu vr’o opt cţU©- Ast-fel între Statele-Unite cu aprdpe 80 mi- şi abnegare şi se pretindă dela ei delor germane au avut săptămâna
însă, neavendu-le, comandantul spa lidne locuitor! şi cu car! în ale ba întreit mai mult? D© s’ar întâmpla acesta luog! conferenţe asupra între
niol, generalul Toral, a fost în cele nilor numai marea Britaniă se mai aşa ceva, ar fi constrînse se se ames bării, că se primâsoâ ori nu invita
din urmă silit se între în tratări cu pdte asemăna. tece şi celelalte puteri europene în rea guvernului. Resultatul a fost, că
Americanii pentru predarea oraşului Se şi crede, că guvernele, atât cel conflictul ispano-arnerican şi sunt bărbaţii de încredere ai acestor par
şi a ţinutului din jur. din Madrid cât şi cel din Washing mulţ! cari cred, că un asemenea tide au refusat a primi invitarea con
Astăc]! Americanii sunt stăpâni ton, ar fi a(ţ! înclinate pentru în amestec pănă în cele din urmă nici telui Thun, astfel că încercările aces
pe Santiago şi pe tocă partea resă- cheierea păcii. Foile engleze cji > că’n nu se va pută încunjura. tuia au fost zădărnicite. Mare rol a
c
ritănă a insulei Cuba. Der că nu adevăr momentul de faţă ar fi cel Noi Românii am urmărit cu sim- jucat şi aicî terorismul Nemţilor es
Ii-a fost nici decum uşor se ajungă mai potrivit pentru Spania, de-a în patiă luptele desperate ale naţiunei trem!. Acest terorism a făcut ca per-
la acăstă victorie, deşi dispuneau cepe tratările pentru pace ; şi decă surori latine din peninsula iberică lamentarismul austriac se nu mai pdtă
de îndoite mijloce şi forţe, mai ales e adevărata cea mai nouă scire ce şi nu putem se dorim, decât ca Spa fi capabili de lucrare, ba nici spe
în ce privea vasele de resboiu, o sosesce din Madrid, ministrul-preşe- niolilor să le succâdă după atâtea ranţă nu mai este, ca intr’un suitor
dovedesce faptul, că s’au învoit, ca sol dinte Sagasta ar fi declarat însu-şî, pierderi şi miserii de-a încheia o apropiat el se potă funcţiona în mod
daţii spanioli se părăaeseă oraşul că e decis se rămână la postul seu pace cât mai favorabila, sperând, normal. Faptul acesta face ca situa-
cucerit liberi şi îmbrăcaţi în mare şi să lucreze cu tbte mijlocele pen că tristele şi durarosele esperienţe ţiunea imperiului austriac să fiă es
ţinută. tru pace. ce le-au făcut cu răsboiul acesta le trem de gravă; el cuprinde în sine
Acăsta este o recundacere din Trebue —cb © 1 — e e curmăm vor fi spre învăţătură: să înceteze germenele unei mari crise, ce ame
as
partea învingătorilor a purtării brave luptele în insula Cuba, pentru-că odată cu certele şi desbinările din ninţă a sgudui din temefiă basele
şi vitejesci a celor învinşi. La deşi posedem acolo încă o forţă tre ei şi să-şî caute tăria şi puterea fundamentale, pe cari se razimă acji
început Americanii au luat lucrul forte însemnată militară pe uscat, în unirea şi consolidarea puterilor viaţa de stat a Austriei.
uşor; ei credeau, că se vor juca nu Americanii sunt stăpân! pe mare şi lor dinlăuntru.
*
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ de aceşti doi copaci, dă-le să mănânce, şi aur, de argint şi de diamant, şi acolo îi In diua dintâiu şi ’n a doua nu ’i s’a
apoi te rogă şi tu lui Dumnedeu, ca să ne dise: Fiiule! Tu nici nu gâudescl unde întâmplat nimic, der în diua a treia, când
ajute în drumul ce-1 facem ! eşti. Eşti în împărăţia mea, er eu sunt tocmai mătura pe dinaintea casei, aude un
Sluga nevrednică.
Eiiul de împărat, după ce s’a rugat, Şânta Duminecă, cătrâ care atât de cu sgomot, în urma căruia începu a se clăti
în vremurile de demult lumea a fost luă straiţa din şea şi mânca, er oa cu sera dulce te rugaşi mai ’nainte în drumul ţării. pământul sub piciorele lui. Grăbesce înă
stăpânită de un singur împărat. După mor- de-odată să potă călători şi mai departe, Nici aceea nu o scii, cum ajunseşi aici. untru, trece dintr’o odaiă în alta şi, când
tea acestuia însă, împărăţia lui s’a împărţit se culcă în marginea drumului, unde în Ascultă-mă să t’o spun: să ese din oiaia a nouă-cjecî şi opta, o sa-
între doi fii ai săi. Partea despre răsărit a scurtă vreme adurrni. Servitorul însă, după Servitorul tău, la sfatul Satanei, că biă, ce atârna de un cuiă de aur în colţul
ajuns în stăpânirea fiiului celui mai mare, ce a dat cailor de mâncare şi i-a adăpat, ruia îi servesce, te-a omorît şi apoi te-a de cătră răsărit a odăii îi (fise: „In forma
er cea despre apus în stăpânirea fiiului ce nu se rugă lui Dumnecjeu, după cum îi aruncat într’o fântână, âr el s’a dus la a doi corbi, fiii celui ce a îndemnat pe
lui mai mic. spusese domnul său, ci la sfatul unui om, împăratul Apusului, unde în numele tău servitorul tău, ca să te omore, au venit
împăratul răsăritului a avut doi fe care ca din pământ se ivise înaintea lui, nădăjduesce, că va ajunge împărat. Aceea, ca să deschidă odaia, în care e închis tata
ciori, âr cel dela apus a'avut numai o fată. împlântă un cuţit în inima domnului său cum ai ajuns aicî, e trâba mea. Der lor. Cheia a turat’o unul dintre ei, ia-mă
Crescând fata asta mare şi fiind de mărit, şi-l aruncă într’o fântână, ce era aprope acum, fiind-că eşti aici, trebue să-mi ser cu tine pănă nu-i târdiu, şi când vei sta
tată său, ca nu cumva să-i ajungă împără de drum, ăr el se îmbrăcă în hainele lui vesc! trei dile, după cari, decă ţi i îm faţă ’n faţă cu ei, îu numele Sântei Dumi
ţia în manile unui om nevrednic, a scris de paradă, şi apoi, dând sbiciu cailor, plini slujba, cum se cuvine, te-oifi lăsa erfişl neci mă atinge de ei, căci atunci şi-or per-
împeratului dela răsărit, ca să-i trimită pe plecă numai decât, singur, vesel, că în ur în ceea lume, ca să ţi afli norocul de care de t6tă puterea, şi fiind-că nici acum nu
ori şi care dintre cei doi feciori ai lui de ma omorului săvîrşit va ajunge să fiă gi te-a despoiat mişelul tău de servitor. Vină au eşit din odaia a 99-a, îi închide acolo,
ginere, căci în diua, în care îşi va mărita nere împăratului apusului. acum cu mine sâ-ţî arăt ce lucru vei ave. oa să nu mai facă stricare nici unuia din
fata, va da cu ea şi jumătate din împără Feciorul de împărat, după ce s’a tre- Şi s’au dus dintr’o odaiă în alta pănă tre pământenr.
ţia. După o scurtă sfâtuire, feciorul mai dit din somn, nu se putea îndestul mira de ce au ajuns la odaia a suta. Aici îi cjlse: Fiiul de împărat, ascultând de glasul
mare, primind învoirea şi binecuvântarea locul, în care a ajuns. Era într’o grădină „T6te odăile ţi-le las deschise, precum lo tainic al săbiei, o luă cu el, şi când întră
părinţilor, plecă la drum împreună cu cel atât de frumosă, încât ca aceea el n’a vă- aflaşl; asta una ţi-o las închisă. Griji, ca în odaia a 99-a, din care încă nu eşiseră
mai tinăr dintre servitorii tatălui său. cjut de când e pe lume. Dej nici n’a avut nu cumva cineva să între aici pe ascunsul, corbii, în numele S-tei Dumineci îi atinse
S’a dus şâse dile şi şese nopţi, în vreme să se mire destul, căci o femeiă ca să-o deschidă, că atunci va fi amar de cu sabia şi numai decât amândoi, ca puş-
cjiua a şeptea însă, fiind aceea din întâm apropiindu-se de el îl luă de mână si 1 capul tău ! ?“ caţl, cădură jos. El, după ce luă cheia, pe
plare efiua Duminecei, dise servitorului său : duse într’o casă, care pe dinăîntru era îm După acesta Sânta Duminecă se făcu care unul a scăpat’o din cioc, închise uşa
AdI vom odihni, căci suntem şi osteniţi, brăcată în flori, din pietre preţiose, printre nevădută, er feciorul de împărat rămase pe ei.
der e şi diua sântei Dumineci. Legă caii cari sburau paseri şi fluturi cu aripe de îngrijitor al casei ei. Sera venind S. Duminecă acasă, într’a-
