Page 18 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 146—1898.

Pe oând în Austria lucrurile face tot ce-i stă în putinţă, ca la încheie­ strică, decă Matlekovics şi G-elleri, decă pe bord; asemenea principesa Maria pe
stau astfel, în Ungaria trebile nu rea pactului vamal dintre Austria şi Un­ comercianţii şi industriaşii vor ţine prele­ vaporul, ce portă numele său.
merg mai strălucit. Ungurii folosin- garia interesele acesteia să fiă pe deplin geri teoretice şi practice asupra întrebării, După terminarea ceremoniei, prin­
du se de stările încurcate austriece asigurate, şi dâcă, în considerarea stărilor că ce fel de teritor vamal corespunde mai cipii însoţiţi de oficiali şi de invitaţi fă­
încep a lua mesurî de separare de ce domnesc în Austria, pactul nu se va bine intereselor Ungariei ... Se pote însă, cură o plimbare pe mare cu vaporul „Prin­
cătră Austria în ceea-ce privesce pute încheia, atunci Ungaria îşi va regula că la Pojun se va ridica un fel de barieră, cipesa Maria“ Sâra s’a dat un prânc) de
legătura comercială şi economică. independent afacerile sale economice şi in­ — însă nu o barieră cum şi-o închipuesce gală pe bordul vaporului „Carol I . La
u
Tocmai acum se ţine în Peşta o dustriale prin introducerea tarifului vamal tariful vamal, ori publicul maghiar’, ca a- prâncj Regele Carol a ţinut următorul toast:
adunare de bărbaţi specialişti un­ autonom. decă industria uugurâscă să fiă scutită faţă La inaugurarea podului peste
guri, cu scop de a-se sfătui, ce ar El spuse mai departe, că în urma de industria Austriei şi contra productelor Dunăre am prevestit, câ acesta mă-
fi de făcut eâud nu s’ar pută încheia propunerii lui Enyedi Lukâcs, guvernul a brute din străinătate, nu. Vor sta acolo reţă lucrare ne va deschide ade­
pe cale constituţională pactul vamal pregătit un proiect de tarif vamal autonom, vameşii şi tot felul de articoll de consum vărata cale comercială şi că în curând
si comercial cu Austria. Nu-i vorbă, adecă a împlinit voinţa dietei, a adunat îi vor împreuna cu taxele vamale de con­ stegul român va fâlfăi în porturile
Ungurii urmăresc prin acesta mai datele de lipsă pentru crearea tarifului va­ sum mai mari, seu mai mici atât la noi, cele mai depărtate. Presimţirea Mea
u
multe scopuri de intimidare şi ame­ mal autonom şi acum vrâ ca „ţâra să se cât şi în Austria, pentru-ca guvernul să s’a împlinit mai de vreme decât
ninţare, şi pe cum se va vede mai pronunţe asupra acestui proiect. Ministrul aibă mai mari venite şi să potă spori ar­ puteam nădăjdui, şi serbarea de as-
jos, jocul lor cu acestă anchetă este Daniel declara, că acest proiect nu e în­ mata. Şi fiind-că li-au secat orl-ce isvore, tăcjî aruncase de mai înainte racjele
mai mult o comedie — cum îl nu- dreptat câtuşi de puţin contra Austriei. er dările directe şi indirecte nu le mai pot sale binelăcetore asupra tinerei nâs-
mesce chiar o foie de-a lor. După Daniel au mai vorbit şi alţii, urca, e posibil, ca printr’o barieră vamală tre marine comerciale, care luase
care mai cu curagiu, care mai cu temere să se dea nou isvor de încassărl şi pe
* deja de tapt stăpânirea mărei prin
de viitor. Tntre alţii fostul ministru de co- basa acesta se va ridica şi cvota ungară.
Din tot ce se petrece pe acest merciii Lulcdcs Bela dise, că el nu se teme un număr încă restrâns de vas6 în
teren se vede, că dualismul austro- „Să nu mai visăm noi despre politică fruntea cărora strălucea „ Princi­
de loc de ridicarea barierei vamale, pe
11
ungar a ajuns c’un picior pe mar­ când Hegediis şi-a dat espresiune îngrijiri­ vamală, nici despre teritor vamal indepen­ pesa Maria .
ginea mormântului. Nu-i vorbă, noi dent, — căci său rămâne totul cum este Ţâra împartăşesce convingerea
lor şi a dis, că ancheta nu pote de ocam-
n'avem se plângem acest fet al anu­ dată să se ocupe decât în general cu pro­ adl şi întrâgă ancheta este numai o tactică Mea, că comerciul său se va des-
lui 1867, sub domnia căruia popo- iectul, lăsând amănuntele în sarcina gu­ pentru nebunirea ţării şi a publicului ma­ volta într’un mod neaşteptat prin
rele negermane din Austria şi na­ ghiar; seu decă nu, atunci pe lângă vama navigaţia maritimă. Datorim der-
vernului.
ţionalităţile nemaghiare din Transil­ comună mai căpătăm încă două vămi deo­ Corpurilor legiuitore, ca s’au putut
Este interesant, că o parte din foile
vania şi Ungaria numai rele şi amă­ ungurescl privesc cu mult scepticism la sebite, pentru-ca vieţa se fiă cu atât mai sfinţi astăcjî două vase mari şi bo­
răciuni au gustat, numai nedreptăţiră lucrările acestei anchete, ba se află chiar scumpă consumatorului, âr cele două gu­ teza unul pe numele Meu.
şi prigoniri au suferit. Dualismul verne să potă scotoci cu atât mai adenc Nu me îndoiesc, că acest nou
o foie, care o numesce o comedia. Etă ce
ne-a dat pe mâna şovinismului ma­ în buzunarele celor două naţiuni şi să ia şi falnic vas se va înfăţişa cu vred­
scrie în privinţa acesta „Eşti Ujsăg“ :
ghiar fanatic, ne-a aruncat jerftă po­ „Guveimul n’a voit, ca cestiunile agi- ultimul creiţar al cetâţenului.... nicie în rândurile acelor bastimente
liticei fatale de maghiarisare şi des- tătore despre pact şi despre teritoriu va­ „Ast fel îşi închipuesce ancheta tari­ impunătâre, cari înfruntă valurile
naţionalisare. Sub scutul lui a cres­ ful vamal autonom, care ca o laudă de furtunose şi asigură mişcarea co­
mal autonom să le pună în discusiune în-
cut mare şi tare fanatismul de rassă musică ţigănâscă cântă cântecul unguresc mercială a lumei. „Carol 2‘‘împreună
naintea dietei; de aceea a trimis dieta
al Ungurilor, care a deşteptat o acasă şi acum şi-a convocat după plăcere în urechile miniştrilor. Cântecul sună, plata cu „Elisaveta", frumosul nostru încru-
u
adâncă nemulţămire şi amărăciune o mică anchetă (comisiune), în care unul rămâne . cişător de mult cunoscut de tâte
în sinul majorităţii poporaţiunei. marinele, trebue se ducă cu mândrie
câte unul vor fi ascultaţi domnii chiămaţl stegul nostru peste Ocean şi să ves-
cari au cuvent, dâr nu au vot. Aceştia vor Serbările dela Constanta. tâscă şi în alte continente, ce avânt
*
Comedia din Peşta. presenta negreşit datele cele mai eontra- — Botezul vaporelor „Regele Carol“ şi „Principesa puternic România a luat şi cum prin
dicătore şi din cestiunea vămii vor face o Maria.'’' —
In Peşta s’a întrunit alaltă-erl o aşa încurcală mai mare decât a fost pănă acum o muncă statornică şi un resboiu
numită „anchetă vamală' , un fel de’adunare — fiind-că e bine a pescui în turbu­ In 1 (13) Iulie s’a făcut la Constanţa victorios ea a cucerit un loc însem-
1
a
de industriaşi şi comercianţi specialişti un­ re. Aşa crede marele măestru pescuitor botezarea vaporelor „Regele Carol şi „Prin­ Dat între statele din Europa.
u
guri, cu misiunea de a discuta asupra unui Banffy. cipesa Maria . Trenul regal a sosit la Cons­ Cu inima plină de bucurie, mul­
proiect de tarif vamal autonom, ce l’a al­ „Ar trebui să se scie mai întâii!: fi- tanţa după amâcll la orele 4. Regele Carol, ţumesc pentru cuvântarea căldurosă,
cătuit guvernul unguresc în vederea des- va teritor vamal autonom, or nu, fiind-că conducând la braţ pe principesa Maria, care Mî-a fost adresată, şi ridic pa­
părţirei Ungariei de Austria în ceea-ce pri­ cu totul alta e situaţia, dâcă rămâuem în soţia principiului moştenitor român Fer- harul Meu pentru un viitor fericit
vesce comerciul, agricultura şi industria. comuniune cu Austria, ori decă arangiăm dinand, era urmat de suită în care se afla al marinei nostre comerciale, ca şi
G-uvernul unguresc a voit mai întâih se deosebit economia Ungariei. Tariful vamal principele Ferdinand, generalul Lahovari a celei militare, sigur fiind, că amân­
audă „glasul ţării , şi de aceea a convocat autonom presentat de guvern se razimă pe comandantul divisiunei din Dobrogea, apoi două, în împlinirea datoriei lor de­
u
acesta anchetă. o suposiţiă: că adecă ne separăm de Aus­ d-nii Sturdza, general Berendeih, casa mi­ parte de ţeră, vor fi însufleţite nu­
La deschidere erau de faţă din par­ tria, deşi proiectele despre pact le-a pre­ litară etc. mai de o singură simţire, vor fi că­
tea guvernului: ministrul de comercih Da sentat Camerei, ca propria-i politică, şi nu Regele a trecut în revistă armata în­ lăuzite numai de un singur gând:
niel, secretarul de stat Vărăs şi consilierul le-a retras. Despre tariful vamal autonom şirată pe cheih, asistând lume numărosă. Patria şi cinstea naţională, şi că pe
ministerial KiUnyi, precum şi alţi funcţio­ el dice, că nu este decât o colecţiune de După acâsta suveranul şi principii s’au ur­ vasele lor, ori unde ele se vor afla,
nari înalţi din ministeriu. Printre membrii date cu cari guvernul nu se identifică, ci cat pe bordul vaporului, unde au fost în­ va răsuna strigătul aşa de scump
anchetei vedem şi câte-va figuri, cari jocă numai le-a prelucrat, fiind-că aşa a fost tâmpinaţi de miniştri şi personele oficiale. nouă tutulora: Se trâescă România!
rol în politica statului ungar, apoi câţl-va voinţa parlamentului. Aşa-der tariful e nu­ Episcopul Partenie a oficiat serviciul di­
jidani devotaţi guvernului ş. a., vre-o sută mai o glumă, er ancheta o comedia. De adl vin, după care s’au semnat documentele Visite de Suverani.
la număr. înainte timp de două săptămâni se vor comemorative.
Sub titlul acesta scrie „Era Nouă“
Ancheta a deschis’o ministrul ungu­ ţină representaţii despre tariful vamal. A urmat apoi botezul vaporelor. Re-
următorele:
resc de comercih Daniel printr'un discurs „Poftiţi şi vă petreceţl! Noi conside­ gelo Carol a făcut botezul pe vaporul
în care spuse, că guvernul unguresc va răm lucrul ca plictisitor, dâr în fine ce „Carol l , spăi’gând o sticlă de şampaniă Nu-s tot-dâuna uşor de îndeplinit ro-
u

tâta s’a bucurat, când audi, că servitorul mai tare decât fotă armata ta. El dise, că Trandafir vitâzul; dâr asta e nimic pe ui*â în ea şi, spre marea ei mirare, vădu
ei nu numai că n’a scăpat pe satana din în- de va vre, îţi va schimba t6te florile din lângă un alt lucru, cu care se laudă! cjise în oglinda, că adevăratul fiiu al împăra­
chisore, ci încă şi pe cei doi fii ai lui i-a grădină în flori de aur, er rouă de pe ele sevitorul lui Trandafir. tului dela răsărit e Trandafir vitâzul şi nu
închis lângă el, încât îl săruta în mijlocul în picuri de diamant. — Cu ce se mai laudă? întrebă îm­ viclânul de servitor. N’a spus însă nimărui
frunţii, şi apoi drept plată i-a dat sabia, o — Ei bine, dise împăratul, să-o facă, păratul. nimic despre cele ce văcjuse, ci. luând
oglindă şi un flueraş, dicându-i, că decă că de unde nu, capul îi va zăcâ înaintea — Cu aceea, că pe câte flori sunt în oglinda, se duse înapoi in odăile ei.
cu cele două nu se va pută ajutora, să-i piciorelor. grădina înălţatului împărat, pe tote pote Nu mult după acâsta împăratul smei-
dea semn cu a treia, că în tot-dâuna îi va Trandafir, când audi porunca împăra­ să facă, ca să fiă câte-o albină de aur. lor trimise o soliă la curtea împăratului,
veni în ajutor. tului, nu mai scia ce să facă de năcăjit, — Să facă, dise împăratul, căci de care i-a spus, că de cumva nu va avâ un
După acestea ca prin minune se află se uită în oglindă, îşi trase sabia, dâr în unde nu, mâne nu i-a sta capul unde-i stă om, care să se bată cu el, are să i dee
ârăşî în locul, în care a adurmit, de unde zadar, că nici una, nici alta nu-i ajută. In acjl. fata de soţie.
apoi o luâ la drum, şi s’a tot dus pănă ce urmă suflă odată în flueriţă şi numai de­ Aucjend Trandafir de porunca împăra­ împăratul de loc îşi chiămâ ne fiito-
a ajuns în împărăţia împăratului dela Apus. cât ’i-se arătă un fluturel, caro îi cjise: tri­ tului, suflă în flueriţă şi îndată un roih de rul ginere, adecă pe servitorul lui Tran­
Cel dintâih lucru i-a fost, când ajunse mis de Sânta Duminecă să-ţî ajut; ia din albine de aur se împrăştia printre flori în dafir, şi-i spuse, că să se gătâscă de luotă
aici, ca să se ducă la curtea împăratului, pulverea, ce o vei afla între aripile mele, grădina împăratului. cu împăratul smeilor, că de unde nu fata
împăratul, când îl văcju, îl întreba, că ce şi presară-o peste florile din grădină; dâr împăratul, câud văclu mulţimea albi­ nu va fi a lui, ci a împăratului smeilor.
vrâ? de unde-i, şi cum îl chiamă? griji, ca de altă-dată să nu te năc^jescl nelor de aur bătu în pălmî de bucuriă, şi, Bietul servitor, când audi acâsta, de frică
— Vrâu să întru în slujba înălţatului aşa de tare, ci te încrede în Dumnedeu ca să-şî arate îndestulirea faţă de el, îl şi spaimă, încărunţi ou totul, dâr ca să nu
mpărat. Sunt din împărăţia răsăritului şi sântul, că cel ce nădăjduesce într’ânsul nu lovi pe umăr şi-i dise, că-i vrednic de nu­ rămână de ruşine, eşi afară, unde întelnin-
mă chiamă Trandafir vitâzul, răspunse el. piere. mele, ce-1 portă. du-se cu Trandafir îi minţi, că porunca
împăratul, după ce-1 văclu cât de cu- Văcjend împăratul minunea, ce s’a în­ Servitorul, când vădu că nu-i lucru pe cea mai nouă a împăratului ar fi, ca el să
ragios scie vorbi, îl primi în armata sa tâmplat în grădina lui, nu mai scia ce să care să nu-1 potă împlini Trandafir, pe se lupte mâne cu împăratul smeilor, pe
dela curte. Servitorul lui, cum îl vădu, facă de bucuriă, er servitorul lui Trandafir care el cu tot preţul ar voi să-l ştârgă din care de cumva nu l’ar învinge, are să-şi
schimbă la feţe, der iute îşi trase pe semă vitâzul era p’aci să plesnâscă de năcaz, dâr şirul celor vii, întru atâta se supără, încât pârdă capul.
şi ca să-i atragă ura împăratului, întră în avu noroc, că îi plesnise prin minte un alt de jumătate înoărunţi, âr fata împăratului Servitorul într’alta cli, îmbrăcat de
odaia acestuia şi cu voce tremurătore îi lucru, ce ’i se părea cu neputinţă a-1 îm­ credând, că va putâ afla secretul, prin care bătaiă, îşi luâ rămas bun dela împăratul
dise: înălţate împărate şi viitorul meu so­ plini om pământean, ceea ce şi grăbi a servitorul lor face minunile acestea, se fu­ şi dela fata împăratului, şi apoi cu vorba
cru ! Trandafir vitezul se laudă, că scie face cunoscut împăratului. rişă în odaia lui şi, dând de oglinda pe că se duce la bătaiă, eşi afară şi se ascunse
mai multă învăţătură, decât tine şi că e — Vedl, înălţate împărate, ce scie care a câpetat’o dela Sânta Duminecă, se în podul curţii, âr Trandafir cu sabia în