Page 19 - 1898-07

Nr. 146—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

lurile, pe care suveranii le au de susţinut cu SCIRXLE BILEI. Promoţiune. Din Viena ni-se anunţă cărcâ asupra părului, lovind şi pe neno­
ocasia obclnuitelor visite, ce ei îşi fac une­ i promoţiunea d-lui Ioan Vajăa-Voevod la rociţii fimenl. Doi dintre ei la moment
ori numai de curtenie, adese-orl şi pentru — 4 (KA Iulie gradul de doctor în ambele drepturi. Pro­ căcjură morţi, fir unul rămase ameţit. După
motive politice. „Reuniunea română de cântărU din moţiunea s’a făcut erl, 15 Iulie n., în cât-va timp el s’a deşteptat, dfir nu i spe­
Cele mai de multe-orl alături cu mo­ Braşov a dat în (jiua Sf. Petru şi Pavel sala festivă a universităţii. — Felicitările ranţă să scape cu vifiţă, fiindu-i capul şi
tivele de simpatie şi apropiere pentru care un concert la Buşteni sub conducerea ne­ nfistre! picifirele umflate, aşa că nu mai pfite umbla
se fac şi se primesc aceste visite, cugetul obositului ei dirigent profesor Panteleimon Toleranţă pe banî. Când e vorba de nici acum. El a fost lovit de trăsnet prin-
suveranilor este apăsat de reserve, ce li-se Dma; concertul a avut un succes splendid. banii românesc!, patrioţii noştri lasă orî-ce tr’un umăr spărgându-i şi pârjulindu-i hai­
impun de împrejurări. Au ţările şi popfi- Excursioniştii au plecat din Braşov dimi- şovinism la o parte şi nu se sfiesc să i nele. Se vede, că nenorociţii erau fimenl
rele de răfuit între densele socoteli, pe nâţa la 3 ore, şi, fiind favorisaţl de un câştige, chiar şi pe calea limbei româuescl. fără carte, căci altfel ar fi trebuit să scie,
care aceste visite nu le pot nici să le timp cât se pfite de frumos, au visitat mai Aşa s’a îndurat acum sociatetea transilvană că în vreme grea nu-i bine a se ocroti
ştergă, nici sS le ignoreze. multe regiuni din romantica vale a Praho­ carpatină să traducă şi în românesce sub cineva sub arbori mari, fiind aceştia întot-
In mijlocul acestor manifestaţii simpa­ vei pănă la 4 ore d. a. când s’a ţinut con­ titlul: „Unde să petrecem vara ? Cu ce apă dfiuna espuşl trăsnetului. — In aceeaşi ch
tice a ţine justa măsură corăspundătfire certul, la care a fost de faţă un public minerală să trăim ? cartea profesorului V. a fost lovită de trăsnet şi o casă din Ci­
u
fiă-cărei situaţii reale, nu este tot-dfiuna numeros. Asupra acestui concert al Reu- Hanko. — Răspunsul la întrebarea din seriu, care a ars tfită. In casă se afla şi o
lucru uşor. niuunei nostre au publicat recensiunl favo­ fruntea cărţii e fără îndoială, că noi Ro­ copilă de 13 ani, care încă a fost atinsă
rabile câte-va cjiare din Bucurescl. de trăsnet. Ea a cădut ca mfirtâ la pă­
Din fericire pentru monarchl problema mânii, mai ales cei din regat, să ne mân­
le este facilitată de o tradiţie dinastică. căm banii pe la băile ungurescl. Şi audiţl, mânt, dfir s’a deşteptat mai târcliu, însă e
Aniversarea de 100 de ani a nascerii
După acfistă tradiţiune ei sunt auto- marelui scriitor frances Jules Michelet a cum vrfiu să ademenâseă pe Români: „Când tot bolnavă. Ea a fost pârjolită din efifă
risaţl a raporta totul la persona lor, ca şi avut loc în dilele trecute în Paris cu o începe musica . ţigănâscă în pavilonul de pănă în picifire. — In 4 Iulie a fost trăs­
cum statele ar esista pentru dânşii, nu ei pompă deosebită. Festivitatea s’a ţinut în musică diminfiţa seu după amecjl după nită o altă casă din Ciseriu, care de-ase-
pentru poporul lor, ca şi cum bunele re­ Pantheou în presenţa preşedintelui repu- limba de conservare a publicului elegant, menea a ars pănă la pământ. In casă se
laţii dintre ţările lor ar avă a se decide blicei, miniştrilor şi a membrilor parla­ ce se îmbulcjesce pe promenade, şi-ar în­ afla numai o femeiă, care însă a scăpat,
numai după raporturile lor personale tot- mentului şi a corpului diplomatic. Scrii­ chipui omul, că se află în vre-o scaldă de eşind din casă nevătămată. In urma atâtor
deuna cordiale. torul frances e bine cunoscut şi între noi, frunte din România. Mirarea ni-o măresc nenorociri fimenii sunt ffirte înfricaţî. Ploile
şi mai tare cântecile românescl ce nu mai nu mai vor să înceteze. — Din Câmpie
Totu-şl sunt câte odată caşuri atât de mai ales prin scrieriile sale atât de sim­
încetă cu melodiile lor triste, tânguitfire şi ni-se scrie, că în 4 Iulie n., în Fechetăul
delicate, încât nici acestă reţetă nu i de- patice şi favorabile pentru Români.
pătrun(jâtfire“. — De n’am sci din expe- Mădăraşului a fost trăsnită casa unui eco­
ajuns pentru a înlătura tfite inconvenien­
Căsătoria archiducelui Fr. Ferdinand. perienţa anilor trecuţi, cum e tractată nom, care a ars pănă în pământ, cu alte
tele. In acest cas a fost visita de anul tre­
Să desminte în mod oficios scirea publi­ limba şi musica românfiscă la băile ungu­ clădiri economice.
cut, pe care Regele nostru a trebuit să o
cată prin tote foile despre căsătoria prin­ resc!, mai că l’am crede şi noi pe învăţatul
facă la Pesta. Ploi marî. Din G-urghiu ni-se scrie,
cipelui de coronă austro-ungar cu princi­ profesor ungur. Cu privire la traducere ne
Ou tot tactul ce Regele nostru per­ că în urma ploilor îndelungate şi mai ales
pesa Maria Luisa de Cumberland. permitem o mică observare, şi anume la
sonal l’a desfăşurat cu acestă ocasiă, nu în urma ploilor torenţiale din 7 Iulie n.
titlul: „Cu ce apă minerală să trăim?"
credem, că el a rămas mulţămit de modul Graţiarea d-lui N. Filipescu. Vineri la c. hotarele comunelor Gurghiu, Adrian, Ja-
Numai Ungurii vor fi trăind cu ape mi­
cum a fost interpretată de Unguri visita sa. firele 10 d. Anastase Stolojan, ministru de nerale, Românul nu trăesce cu ele, ci le beniţa, Solvăstru şi ţinutul Reghinului pănă
Acum Regele nostru se pregătesce să domenii şi ad-interim la justiţie, însoţit de folosesce numai, seu se curfiză cu ele in la Mureş au suferit pagube mari. Bucatele
facă o visită împăratului Rusiei. Onorurile d-1 prim-procuror CaracaşI, a visitat peni­ caşuri de lipsă. au fost nămolite, fir fenurile, cosite şi aşe-
cu care va fi primit se resfrîng de sigur tenciarul Văcăreşti, unde cu acestă oca- date în căpiţe, au fost duse de apă, ră­
asupra ţârei nfistre şi nu este, credem, indi­ siune a anunţat pe d-1 Filipescu, că este Semnul crucei in şcolele de stat. In mânând locul gol.
ferent pentru densa să afle, că puternicii graţiat. La firele 10 şi jumătate d-1 N. Fi­ Baia-mare esista pănă acum o şefilă con­
vecini manifestă faţă cu persona Suvera­ lipescu a fost pus în libertate. Seim, că d-1 fesională catolică, care la insistenţa lui Nenorocire. Ni-se scrie din Sălagiu,
nului ei sentimente bine-voitfire, care pot Filipescu fusese condamnat la şese luni în- Wlasics a fost prefăcută în şefilă comunală că într’una din nopţile trecute, un tînăr
interesa bunele nostre relaţiunl şi pe chisfire în procesul duelului său cu Laho- CâţI-va membrii ai senatului şcolar — fără român din comuna Ciseriu, care a fost tri­
viitor. ' vari şi şi-a făcut aprfipe două părţi din îndoială perciunaţi — s’au apucat şi au mis la Ciucea, ca să ducă posta cu trăsura,
pedfipsă. protestat contra semnului crucii ce şco­ a fost aflat mort în drum, fir trăsura răs­
Dorim, ca Regele nostru să se întfircă
larii catolici şi greco-catolicî îl făceau turnată şi caii cu o bucată din ruda tră-
cu impresia, că şl-a putut îndeplini misiu­ Prinţul şi Principesa Bulgariei, cari înainte şi după rugăciune, ba au adus Ges­ surei fură aflaţi la o depărtare mai mare.
nea, aşa cum a conceput’o. au părăsit deja castelul lor dela Varna —
tiunea pe tapet chiar şi în plenul unei şe­ Făcându-se cercetare, s’a constatat, că o
„Era Nouă* pornind din convingerea, Euxinograd, — pentru a merge la Peters­ dinţe ordinare, şi fiind-că senatul n’a fost rfită a trăsurei, fiind putredă, s’a stricat şi
că şi ministrul preşedinte Sturdza va însoţi burg, nu vor rămâne în capitala Rusiei, aplecat să procedă după placul perciuna­ în urma aefista tînărul a căcjut între cai,
pe regele Oarol la Petersburg, îşi exprimă decât pănă ia 14 Iulie. La 16 Iulie v., ţilor, aceştia au apelat la comisiunea ad fiind strivit. El a fost singurul fiiu al unei
speranţa, că densul va fi mai norocos acum, când M. Sa Regele României şi A. S. R. ministrativă. Dtă ce a ajuns şefila confe­ văduve bătrâne. Postarul îl angajase să
când să duce cu suveranul, decât când n’a Principele Ferdinand vor fi sosit în Pe­ sională prefăcută în şefilă comunală — mfirgă la Ciucea pentru suma de 1 fl., din
putut merge la Peşta, fiind-că avea de re­ tersburg, părechea princiară bulgară va fi esclamă „Alkotmâny . Aici nu se mai to- care tînărul voise să-şi cumpere o jumătate
u
gulat hârtiile ministeriului. In fine numitul deja plecată. Suveranul român se va reîn- lereză nici ca copii credincioşi obiceiurilor merţă de cucuruz pentru el şi pentru
(har afirmă, că cunoscând câtă măsură are tfirce la 25 Iulie. lor religifise, să-şi mai facă cruce, căci aşa mamă-sa. Omenii sunt năcăjiţi asupra pos-
Dl. Sturdza în t6te acţiunile sale, partidul voiesce Wlassics şi tovarăşii săi de principii, tarului, care era dator să ţină trăsura în
Cas de morte. D-1 Dr, Vasilie Saftu,
liberal ar fi făcut mai bine să-i impună să rancmasonii şi jidanii. stare bună, căci primesce în acest scop
paroch la biserica S-lui Nicolae din loc, a
nu să ducă la Petersburg, apoi încheie ast­ plată dela stat.
îndurat o grea perdere prin mfirtea prea Loviţi de trăsnet. Din comuna Ciseriu,
fel : „Pe cine D-cjeu vrea să-l pfirdă, îi ia
timpuriă a soţiei sale Eugenia V. Saftu în Sălagiu, ni-se scrie, că în 24 Iunie n., Finanţele României. După cum se
minţile, dice un proverb. Să nu se aplice
născ. Perşinariu, care a răposat erl seră în trei fimenl de-acolo, mergând cu carăle pe anunţă din Bucurescl, situaţiunea finanţe­
cum-va dieătfirea în caşul de faţă în sen­
etate de 32 ani, rămânând în urma sa trei drum şi venind o plfiiă mare, fură siliţi să lor României în April, prima lună a anu­
sul, că. pe cine Regele vrea se-l perdă, îl ia
copii. înmormântarea se va face mâne la oprâscâ cafele, fir ei se adăpostiră sub un lui administrativ 1898/99, e cât să pfite de
cu sine la Petersburg*.
3 fire p. m. Adresăm întristatului soţ şi păr mare, ce era lângă drum. Abia ajun­ favorabilă. S’au încassat adecă în aefistă
familiei sincerile nfistre condolenţe! seră însă sub păr şi un trăsnet se des- lună 19,548,312 lei şi s’au cheltuit 12,537,994

mână eşi pe câmpul de luptă. S’a luptat pe care nu tu, ci Trandafir, adevăratul fiiu din Betleem, care era încunjurat de o au­ dutului îl atinsese şi-l ducea cătră plânset,
o (ji întregâ, căci smeul era cu 999 de ca­ al împăratului dela răsărit, l’a omorît. reolă de foc; fir din negurele luminfise ale patimă — şi deificare.
pete, der în urmă fiind sabia lui Trandafir La trei săptămâni după acesta Tran­ nopţei, se aucji un cântec neînchipuit de
armă binecuvântată de s. Duminecă, el în­ dafir vitâzul s’a cununat cu fata împăra­ fermecător, un vers care cjicea * *
vinse, şi după ce îi tăia şi cel din urmă tului, şi a trăit în cea mai mare fericire „Hosanah pentru cel ce vine pe aripele inbirei, ....Maria cu părul înflăcărat tîra o
cap, îl lăsa mort. şi el şi muierea lui, căci au fost mari cins­ Hosanah pentru iubire, singura mărire . . . “ . lume după pfila ei. Pentru o zimbire, pen­
Pata împăratului cu ajutorul oglindei titori ai sântei Dumineci. * * tru o privire, bătrâni şi tineri, patriei şi
*
vădu tote, şi ca să scie şi tată-său cine se Servitorul mişel însă, neputând mânca plebei îşi puneau averea la a ei picifire în
se
luptă pentru ea, ii cj' să se uite şi el în carnea cea de smeu, a murit în cele mai Şi anii trecură, aducând mii de semne Roma, golită de dei, era singura cleiţâ ado­
!
oglindă. grozave chinuri, de fome. Aşa i-a trebuit. prevestitfire, âr ei crescură: Miriam din rată. Pe mări şi munţi, sub palmieri şi si-
De cele ce vădu, împăratului ’i se Antoniu Popp. Magdala, frumfisă şi înviorată, Isus, odrasla comorî, Christos păşia, cu ochii visători. Şi
aprinsese faţa de mânie şi era p’aci ca pe regfiscă născută în staulul betlemian, blând în preajma lui păstori, pescari şi muncitori
mişelul de servitor să-l strige jos din pod, M a r i a - M a g d a l e n a . şi visător. Crinul ce cresce lângă Ierichon ascultau cuvântul lui lin şi înaripat. Totuşi
ea să i dee pedâpsa, de care era vrednic, pălea la alăturarea feţei Miriam ei, şi apa nevăclută, mfirtea îşi scutura aripele de-asu­
der la sfatul fetei de-ocamdată asta n’a fă- (Legendă). mărei părea incoloră pe lângă ochii ei; fir pra lui, fir ei îl urmau cu adorare, ca iubire.
cut’o, ci aşteptă liniştit să vadă, ce va fi Pe cerul scânteetor al nopţei răsări­ când mâno-i mfile şi caldă scotea peptenele >«:
sfirşitul. tene, două stele apărură: una de-asupra din crescet, părul năpădea de-o învăluia ca * *
Vădând servitorul prin ferfistra po­ satului Magdala, alta de-asupra Betleemului. o mantie împărătfiscă, ţesută din rade ce Dfir în palatul său măreţ din Roma;
dului, cura Trandafir învinse smeul, se sco- Una roşie, mare, înflăcărată; alta mică şi se înfiorau pe trupul său pătimaş, — trup în purpura şi porfirul, — care-i făceau un
borî jos şi apoi cu fală mare întră în casă palidă. Şi începură a se sui pe cer. Se ri­ pe care Fidias l’ar fi dat Yenerei şi pe cadru vrednic de a ei frumuseţă — Miriam
la împăratul, lăudându-se că a învins pe dicară şi se apropiară, una înroşind cerul care împăraţii l’ar fi- plătit cu împărăţia. suferia, căci într’o di văduse un israelit în
împăratul smeilor. împăratul îl ascultă li­ cu o dungă de văpae, tîrînd o urmă de Şi din când în când ochii ei adânci şi mari haina ţărei sale şi un dor nebun, un dor
niştit, fir când servitorul sfîrşi, îi clise: In- flăcări, alta în nisce rade dulci ca speranţa; păreau pierduţi într’un vis depărtat, fir pep- de locul în care văduse pentru prima firă
tr’adevăr eşti un om forte iscusit, de-ore-ce fir când ajunseră faţă în faţă, se opriră. tu-i legăna podfibele, cu ritmul unui val. cerul înstelat, în care fusese iubită, copilă
de mult te joci cu mine de-a orbuţul. Ca Cea înflăcărată tremura înaintea celei gal­ Frumos ca un heruvim, cu un ori- răsfăţată, — în care dormiau somnul fără
să-ţi trfică însă voia de-a mai face şi alte bene, păli şi se stinse încetul eu încetul.... sont nesfîrşit în ochii săi albaştri, cu pă­ vise părinţii ei, — o apucase.
mişelii, las’ să fii închis în podrumul curţii şi nfiptea deveni transparentă ca un safir rul lung şi blond, fermecător ca un vis, Pleca. Consuli şi patriei, preoţi şi regi
de unde până atunci nu vei vede sfirele, şi întunerecul străluci: păstorii singuratici Isus crescea, mai visător, mai gânditor, cu o urmară acolo, departe, orbesce. Singura
pănă ce n’ai mâncat tfită carnea din smeul, câclură în genunchi, privind cătră staulul umbre vremelnice pe frunte: aripa nevă- lor călăuză era părul ei spulberat de adieri,