Page 2 - 1898-07

Pagna 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 142—1898.

bea de misiunea rusâscă, ce ve­ aicî, decât ca o condescendenţă pră mâne altceva, decât se guverneze cu §. 14 „înaintea Plevnei, în capul vitejei
nise se salute pe Regele nostru la mare şi pentru politica şi pentru in­ în mod absolutist, convocând parlamentul sale armate, Majestatea Vostră a îndepli­
laş!, după ce tot atât de unanim teresele Germaniei. atunci, când va crede absolut necesar. nit acte de valdre militară, care ’i-au să­
se primise cu o tăcere mormentală Şi acăstă condescendenţă ne- pat numele atât în istoria poporului său,
cetirea părţii privitâre la visita su­ mulţumesce aicî cu atât mai mult, Conferenţâ interparlamentară îşi cât şi în aceea a Bulgariei.
veranului nostru la B.-Pesta. Lucrul cu cât, precum soiţi mai bine de­ va ţinâ anul acesta şedinţele dela 29 Sep- „In amintirea acestor fapte gloriose,

e cu atât mai curios şi cu atât mai cât toţî, politica Germaniei e de-o- •temvre începând în Lisabona, capitala Por­ rog pe Majestatea Vostră să primescă din
semnificativ, cu cât, precum sa scie, camdată maghiaro-filă. tugaliei. Comisiunea pregătitore a ţinut la mânile mele, ca Mare-Măestru şi însoţit de
imensa majoritate a acestor cor­ Aceste împrejurări nemulţumi- 4 1. c. şedinţă în Berna, la care din partea cavaleri membri ai consiliului Ordinului,
puri legiuitâre susţine guvernul d lui t6re sunt chiar cuvent de îngrijire grupului maghiar a luat parte şi faimosul însemnate de întâia clasă a ordinului mi­
14
Sturdza, care e privit ca cel mai pentru mulţi, carî se tem, ca nu voyageur Fâzmândy. Membrii grupului ro­ litar bulgar „Pentru Bravură , ca o măr­
fără reservă adept al politicei tri- cum-va acestă situaţiă prelungin- mân au cerut, ca în programul desbaterilor turie a sentimentelor nâstre de recunos-
plicei. du-se, să iese la ivelă între naţiune să figureze şi diferendul româno-magliiar, dâr cinţă şi ca o dovadă solemnă a amiciţiei
44
In atarl împrejurări e învederat, şi coronă o deosebire de simţăminte, pe cum se afirmă, comisiunea ar fi refusat mele pentru Majestatea Vostră .
că visita regelui la Petersburg ar fi acţî încă numai latentă şi nemărtu- acâstă justă cerere. In urma acesta dele­ Apoi în limba bulgară:
privită cu simpatiă de opiuia pu­ risită. gaţii români au declarat, că asupra pro» „ Sire,
blică, întru cât ar însemna, decă nu Alţi mulţî au tarea credinţă, că punerei lor îşi reservă dreptul de a reveni
a
încă o schimbare desevîrşită de orien­ Regele, care, 4i° ©4 dat nunas- în plen. Foile ungurescl avisate de Paz- „Conferind Majestăţei Yostre aceste
nobile insemne de bravură militară, strig,
tare politică, der cel puţin o recire r6se dove4î de tact, va sci să se mandy & Comp. alarmâză pe Unguri cu
a României laţă de tripla alianţă, potrivescă simţămintelor naţiunei, acâstă păşire a Românilor şi îi conjură să împreună cu cavalerii mei, membri ai con­
caro pare a fi jertfit cu desevîrşire care l’a pus în capul ei. mârgă cât de mulţi la Lisabona, ca „să siliului ordinului: Dumnecleu să ocrotescă
tote interesele românescî. Etă, D-le Redactor, în trăsuri respingă atacul Valahilor. 44 pe Majestatea Sa Carol I, Regele Ro­
44
Trebue ee ve mărturisesc îuse, generale vederile şi părerile, ce pre­ mâniei .
că lumea de aicî e forte sceptică în domină opinia publică dela noi în Regele Carol primind ordinul,
astă privinţă şi dă un alt înţeles şi mod real, deşi nu tot-odată şi ofi­ Toasturile dela Sinaia. imbrăţişeză pe principele, şi răs­
un alt cuvânt visitei Regelui la Pe­ cial. Dăm după „Monitorul Oficial“ de punde :
tersburg. Duminecă cuvântările, pe cari le-au „Sunt adânc mişcat de cuvintele mă-
Pe când guvernul rusesc pare rostit la prân4ul dela Sinaia Regele gulitâre, ce Alteţa Vostră Regală ’mi-a
a voi se dea acestei visite nu numai Situaţia în Austria. Carol şi prinţul Ferdinand al Bul­ adresat, precum şi de amabila ei atenţiune,
*
caracterul unei simple curtenii, ci Am amintit, că ministru-preşedinte gariei. de a-mi remite încunjurat de vitejii săi
întru c-ât-va şi al unei apropieri în­ Tfmn a pus la cale aşa numitele conferenţe Regele Carol închinând un pa ofiţeri, carî, distins în resbel, ordinul său
tre cele doue popdre, atât prin rea­ de împăcare între Cehi şi Germani. Seim,
har, roste8ce următorul toast: militar.
mintirea frăţiei de arme din timpul că cu bărbaţii de încredere ai Cehilor a „II primesc cu atât mai mare recu-
„Mulţumesc Alteţei Vostre Regale din
campaniei dela 1877, cât şi printr’o ţinut deja o conferenţâ, în care contele noscinţă şi satisfacţiune, cu cât văd în
totă inima pentru a doua sa visită, care
atitudine mai binevoitdre decât pană Thun li-a presentat în liniamente generale acesta o nouă dovadă a prieteniei ce Al­
acum faţă de limba română în Ba­ un proiect de lege asupra regulării ces- ne umple de o satisfacţiune cu atât mai teţa Vostră Regală are pentru mine şi o
mare, că avem bucuria a saluta astă-dată
sarabia, — dovedind ast-fel, că pare siunei limbilor. După cum s’a afirmat la legătură preţiosă cu tînăra sa armată, pen­
a înţelege ceea-ce Maghiarii nici­ timpul său, Cehii nu s’au arătat străini faţă în România pe Principesa Maria Luisa. tru a cărei desvoltare fac urările cele
„Presenţa Alteţelor Vostre Regale
odată n’au înţeles, că o apropiere de acest proiect, cu tote-că organul lor „Na- mai vii.
este o nouă dovadă de bunele raporturi,
u
de România trebue se tragă în mod rodni Listy profeţise într’un articol, că „Acestă decoraţiune ’mî va aduce tot-
carî există atât de norocos între statele
firesc după sine o îmbunătăţire a acâstă cestiune recere încă mult timp pănă de-odată aminte frumosa epocă, când ar­
nostre.
sortei fraţilor noştri de sânge — va ajunge la o definitivă resolvare. mata mea a combătut victorios pe câmpu­
la noi, din contră, cei mai mulţi Intr’aceea, se svonise prin diare, că „In speranţa, că aceste raporturi se rile de bătălie alăturea cu viteza armată
cred, că mergerea lui Carol I la contele Thun, abătendu-se dela proiectele vor consolida încă p*ai mult, fac urările rusâscă, pentru a constitui Bulgaria şi a
Petersburg, departe de-a fi un lui Badeni şi Gautseh, intenţionâză a in­ cele mai vii pentru fericirea Alteţei Yos­ cuceri independenţa României.
act de independenţă faţă de tripla troduce în loc de trei, cinci cercuri de tre Regale şi a Augustei Sale familii, pre­ „Mulţumind încă odată Alteţei Vostre
alianţă, făcut sponte sua, e din con­ limbă, precum şi instituţia tâlmaciului. cum şi pentru prosperitatea ţărei Sale. Regale pentru semnele de simpatie ce ’mi
tră în legătură cu apropierea, care Soirea acâsta se desminte. „Ridic paharul meu în sănătatea AA. dă, o rog să crâdă în simţămintele mele
a devenit mai intimă în aceste din LL. RR. Principele şi Principesa Bul­
Important e acum, că conducătorii gariei . cele mai amicale şi în viul interes, ce port
u
urmă vremuri între Berlin şi Peters­
partidelor germane din oposiţiă s’au îutru- Bulgariei, Principelui ei şi armatei sale .
44
burg. In cercurile bine informate se Toastul este primit cu urale,
nit Sâmbătă în Yiena într’o conferenţă Ambele cuvântări au fost salu­
asigură chiar, că pentru a nu se lăsa âr musica întoneză imnul naţional
pentru a decide asupra invitării contelui tate de ofiţerii de faţă prin urale
nici o îndoâlă în privinţa caracteru­ bulgar.
lui acestei călătorii, se negocieză o Thun de a începe pertractări cu Germanii Principele Bulgariei, mulţumind, căldurdse.
din Boemia asupra cestiunei limbei. Trac-
întărcere a regelui României prin răspunse cu următorea cuvântare:
tările acestea, după cum este sciut, n’au
Berlin cu o visită la împăratul Ger­ valore obligătore. „Mulţumesc Majestăţei Yostre pen­ Revistă externă.
maniei. Conferenţâ partidelor germane s’a tru bine-voitorele şi graţiosele Sale cu­
Ceea-ce dă credit acestor pă­ vinte . Afacerea Dreyfus. In şedinţa dela
început Sâmbătă la 11 a. m. şi a ţinut
reri, e credinţa din ce în ce mai lă­ „Pentru mine este o dulce satisfac­ 7 1. c. a camerei din Paris deputatul anti­
pănă la 1 oră d. a. După o scurtă pausă
ţită, deşi pană acum încă aprăpe ea s’a continuat dela 3 pănă la b / când ţiune de a mă regăsi pe lângă Majestatea semit Castelin a interpelat guvernul în a-
l
nemanifestată în public, că regele v Vostră, după un an abia contenit. facerea Dreyfus. El declara, ca în cestiunea
T)arol urmăză o politică înainte de s’a întrerupt. Asupra conferenţei s’a pu­ „Bucuria mea este cu atât mai mare, acâsta ar dori ca interpelarea lui să fiă
blicat un comunicat oficios, în care se cfi e>
c
tote şi cu orî-ce preţ germană. cu cât mă regăsesc aci împreună cu prin­ cea din urmă, er guvernul să dea lămuriri,
că consultările se vor continua.
La întărirea acestei credinţe la Se susţine însă, că comunicatul acesta cipesa soţia mea, pe care nu putusem, spre cari să linişteseă pe patrioţi. Ministrul de
fărte mulţi a contribuit într’o mă­ nu desvelesce starea reală a lucrurilor. Din marea-mea părere de rău, să o presint M. răsboifi Cavaignac răspunse declarând, că
sură mare visita dela Peşta, care S. Reginei în anul trecut. cel dintâih gând al noului cabinet a fost
potrivă se afirmă, că adevăratul resultat
n’a putut fi înţelesă de lumea de „Mulţumind Majestăţei Vostre, care’mi de-a căuta un mod prin care să se pună
al consultărilor ar fi, că partidele germane capăt agitaţiunei în ţâră asupra acestei
procură din nou prilejul să-i afirm senti­
n’au primit invitarea contelui Thun, deoreoe odiose afaceri. Guvernul e de părere, că
dela amânarea „Reichsrathului guvernul a mentele mele de amiciţie, şi bucurându-mă, pe cât îi este posibil, trebue să comu­
44
scurtă Sâuzeana, căci e de ajuns pentru luat în diferite rânduri nisce măsuri, cari că relaţiunile nostre de vecinătate permit,
nice camerei şi ţării deplinul adevăr. Primul
scopul, ce ne am propus. vatămă adenc pe Germani, între cari mă­ odată mai mult, înfrăţirea ambelor popore
în personele nostre, ridic paharul meu în tribunal militar a judecat după conscienţa
In explicarea cuvântului Sânzeana suri este de remarcat aceea, care a făcut, lui nepreocupat. In locul lui Dreyfus au
aceeaşi greşalâ de metod ca şi A. Den- ca Corona să refuse sancţionarea acelui sănătatea Casei Regale a României şi voit să pună alt ofiţer, care să sufere pen­
suşianu a oomis’o Philipide (Principii), când proiect primit cu unanimitate în dieta pro­ pentru propăşirea şi mărirea naţiunei ro­ tru el acele pedepse disciplinare, pe cari
vrea să stabilâscâ ca prototip pe latinescul vincială a Austriei de jos, prin care se mâne . Dreyfus le-a meritat. Membrii tribunalului
Hurrah!“
„semidivina . Lucrul naibei e şi aici, că cerea, ca limba de propunere obligătore de-al doilea au votat de-asemenea conscien-
44
adjectivul semidivinus în întrâga literatură în tote şcolele din Austria de jos să fiă Cuvântarea, este primită cu urale ţios. Lui nu i-s’au putut dovedi crimele de
classică obvine numai de 2 ori, şi anume esclusiv limba germană. căldurâse, er musica întonâ imnul cari era acusat al doilea ofiţer şi cari chiar
în corespondenţa rhetorului Fronto; e evi­ Se mai afirmă, că resultatul acesta al regal român. de s’ar fi putut dovedi, ele n’ar fi docu­
dent deci, că composiţiunea semidivinus e consultărilor ar fi fost comunicat îndată Joi, 25 Iunie, la ârele 11 */ din mentat absolut de loc nevinovăţia lui
2
fabricaţiune proprie a lui Fronto, şi aşa cu contelui Thun şi că în Yiena s’a ţinut în 44 a avut loc la Castel remiterea Dreyfus. Guvernul va sci să apere decisiu-
totul străină poporului. Şi mie mi-se pare, urma acesta un consiliu de miniştri, la ordinului „Pentru Bravură Regelui nea membrilor tribunalului militar, el este
44
că protopărintele neamului nostru n’a fost care a luat parte şi ministrul de comerciG Carol încunjurat de casa sa militară, dator a vărsa deplină lumină asupra afacerii,
africanul Fronto, ci plebea romană, care nici Bărnreither, bărbatul de încredere al mari­ din partea principelui Ferdinand al
fără de-a asigura respectul faţă de armată
idee n’avea de formaţiuni ca semidivina. lor proprietari germani consitituţionali. Bulgariei, în capul unei deputaţiunî prin măsuri represive. Armata, care ţine
Philipide pornesce din formele dialectale compusă din generalul Nicolaiew,
Conferenţei partidelor germane i-se în respect supremaţia puterii cetăţenescl,
Simeeana şi Simizeam, şi mai ales de a- dă din tote părţile mare însemnătate Dela colonelul Vinorow şi colonelul Mar- n’are nevoie de a-se tupila după conside-
câsta din urmă s’a lăsat sedus în explica­ kow, cavaleri şi membri ai consiliu­
desbaterile şi resultatul ei atârnă adi ma­ raţiuni de ordinea binelui public. Guvernul
rea sa. Simzeana (cu i) să esplică ca şi lui acestui ordin.
rea întrebare, că îi va succede ori nu con­ are dovecţl necontestabile despre vinovăţia lui
Simpetru, Simedru (Cihac. Dict. etc. II pg. Prinţul Ferdinand, în momen­
telui Thun a face, ca parlamentul să fiă Dreyfus. (Aplause în tote părţile). Dâeâ n’ar
33); âr al 2-lea i în forma Simizeana — capabil de acţiune la tomnă? Dâcă parti­ tul remiterei, a pronunţat următâ- avâ acestă garanţiă, atunci nici un fel de
decă în adevăr esistă — e seu epentetic, rea cuvântare:
dele germane vor decide — pe cum se considerare faţă de binele public nu l’ar
seu s’a născut de dragul ritmului în com-
afirmă — a nu primi invitarea contelui „Sire, putâ îndupleca, de-a ţinâ în exil pe-un om
binaţiunea: Ileana Simi-zeana.
Thun, atunci tote sforţările guvernului se „Acum 21 de ani, armata română lua nevinovat. Guvernul, luând putere din drep­
(Va urma.) vor nimici de obstinata resistenţă a Ger­ parte la acel resbel memorabil, care a fă­ tatea causei, pe care o apără, nu va per­
manilor şi contelui Thun nu-i va mai ră­ cut din Bulgaria o ţâră liberă. mite, ca interesele naţiunei să fiă atacate;