Page 20 - 1898-07

Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 146—1898.

ei, de unde resultă un plus de peste 7 mi- — Musica orăşenâscă va concerta tot aicl înainte, care e datorinţa lor naţională
să fiă instruate cu carte de botez, testimo­
lioDe, cari s’au utilisat între altele pentru mâne în sala de tir de sub Tâmpa. înce­ românâscă. niu despre clasa absolvată şi atestat de
răscumpărarea mai multor bonuri de ale putul la 5 ore. Intre altele va cânta şi vaccinare.
vistieriei. „Visul reservistului".
Episode din lupta dela Santiago. Asemenea în suplici este a-se însemna
— Tot mâne seră, la orele 8’/ , va
Lesa de maiestate a regelui Serbiei. 2 cu acurateţâ locuinţa şi posta ultimă a su-
concerta musica orăşenâscă în restaurantul Căpitanul Evans al vaporului ameri­
Cercetând acum câţî-va ani regele Alexan­ plicantelui, ca să nu se ivâscă erori în tri­
dela Redută. can de răsboiă „Iowa", împărtăşesce cores­
dru al Serbiei, mănăstirea Hilendar de pe miterea resoluţiunilor.
pondentului unui Zi următorele episode Spre a fi primiţi în seminariu trebue
ar
muntele Atlios, călugării mănăstirei i-au
presentat un preţios şi rar cadou, cel mai Seminar unguresc pe cale de a se din crâncena luptă dela Santiago, în care să suplice şi aceia, cari au fost deja in se­
a fost distrusă flota admiralului spaniol
vecii! manuscript al bibliei cu litere cirile. romanisa? minariu în anul şcolastic espirat. Cei ce nu
De atunci manuscriptul se păstrâză în Bel­ Cervera. vor trimite suplice în scris, nu vor fi luaţi
E vorba de seminarul catolic, pe care Fiind vorba de capitularea şi îmbar­
grad. Nu peste mult s’apucă o foie bul­ în considerare.
l’au transpus Ungurii din Viena la Buda- carea prisonerilor spanioli pe vaporul ame­
gară şi învinuesce pe regele Alexandru, Oondiţiunile primirii sunt următorele :
peşta, fără îndoială cu intenţiunea să ma- rican, căpitanul Zice:
că ar fi stors pe cale nedrâptă şi cu forţa 1. Pentru un tinăr vor fi de a-se
ghiariseze tote dementele străine, cari vor frec- Am vădut la Spanioli exemple de
manuscriptul, de care e vorba. Consulul plăti câte 12 fi. pe lună, şi aşa pe un an
cventa acest institut, în primul loc pe Ro­ eroism, seu mai bine dis de disciplină şi
şerb din Sofia la moment a încriminat pe 120 fi. Plătirea are să se întâmple ou totă
mâni. fidelitate a jurământului militar cum nu
redactorul fâiei bulgare pentru lesa maies­ punctualitatea în 2 sâu 4 rate anticipative,
Şi ce să vedl acum ? In numărul de să pot alte închipui. Un matroz de pe „Viz-
tate. Pertractarea a fost fixată pe Miercu­ ceea ce părinţilor li-se aduce aminte cu
rea trecută, dâr nu s’a putut ţinea, din erl al lui „Bud. Hirlap" cetim o desperată caya" (vapor nimicit spaniol) îşi perduse ţotă seriositatea, căci altmintrelea direcţiu­
causă, că principalul martor, archimandri- epistolă a unui fost seminarist, în care cu întreg braţul stâng dela umăr în jos. Cu nea în decursul anului va fi silită a dimite
tul mănăstirei Hilard, nu s’a presentat. E lacrimi de foc să plânge de isprăvile tine­ tote acestea se urca fără nici un ajutor pe pe elevii, ai căror părinţi, tutori sâu îngri­
rilor Români în acest seminar. „Seminarul păretele vaporului şi saluta, ca şi când ar
semnificativ, că guvernul turcesc a res­ jitori nu au solvit ratele le timpul său.
pins citaţiunea tribunalului bulgar pe sâma unguresc (sic!) a început să se romani- fi avut să facă visită de politeţă. După el 2. Pentru fiesce care tinăr la începu­
archimandritului din Athos. seze — aşa ne spune amărîtul patriot. — veni un alt matroz spaniol cu piciorul tul anului este a se solvi o taxă de îns­
Incăpaţinaţii Valahi, un vreu să scie de stâng sfârîmat, der nici un cuvânt seu semn criere de 4 fi.
Pe urmele lui Andree. După o tele­ limba ungurâscă, rugăciunile şi-le fac ro de durere nu se ivi pe buzele sale. 3. Fiesce care tinăr are să aducă cu
gramă din Copenhaga, cunoscutul naviga­ mânesce, de vorbit vorbesc numai roniânesce, In curând se apropie de „Iowa" o sine:
tor Siewert-Brăkmoe a plecat de vr’o câ- cântă numai cântece naţionale românescî, şi luntre cu căpitanul „Vizcayei", Eulate. Vă- a) 4 părechl de schimburi bune de
u
te-va dile pe vaporul său „Nora în ma­ ce e şi mai grozav, colegii lor unguri încep dând, că căpitanul e rănit, la moment i-am pânză sâu giolgiii;
rea carică, pentru de-a da cum-va de ur­ să se molipsăscă, căci a doua cli P buzele trimes un jeţ portativ, er pe bordul vapo­ b) 4 năfrăml de buzunariu şi 2 la
e
mele lui Andree. tuturor Ungurilor răsună accentele doinei rului am dispus să se aranjeze o gardă, grumazi;
Cununiă. D-l loan Furnică, culegător româneşti' 1 care să dea onorurile cuvenite. Eu am aş­ c) 2 păreohl de călţunl buni şi 4 pă­
tipograf îu loc, se va cununa mâne, Du­ Cu indignaţiune constată mai departe teptat pe căpitan, ca să-l pot bineventa. rechl de ciorapi seu obiele.
minecă, cu d-ra Maria Câpâţină, în biserica fostul seminarist ungur, că Românii au bi­ Apropiindu-se jeţul, căpitanul se ridică de 4. Vesminte de pat:
S-lui Nicolae din Scheiii. — Dorim fericire blioteca lor specială românâscă, şi că ce­ pe el, şi mă saluta cu demnitate sărbâto- a) 1 saltea (sac de pae) de aşternut
tinerei părechl. tesc regulat foile românescî. Patriotul sem­ râscă îşi descinse apoi sabia, şi cu lacrimi de desubt;
nalând pericolul iminent, ce resultă din în ochi sărutând o, mi-o întinse mie. Eu b) 3 feţe albe de pat;
Avis. Suntem rugaţi a aduce la cu- de sine înţeles i-am înapoiat-o; âr când
acest „curent românesc", ce ameninţă să co- c) 2 perinl, 4 feţe de perinl şi 1 pla-
noscinţa publicului român din Braşov, că
pleşescă tote spiritele, pro vocă pe ministrul soldaţii observară acâstă isbucniră în cele pomă;
la cererea comitetului „Asociaţiunei pentru
Wlassics, să ia măsurile de lipsă, pănă ce mai frenetice strigăte de „să trăiască". d) 2 feţe albe de giolgiii de acoperit
sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români"
mai e timp, pentru stîrpirea acestui cuib de In momentul, când voiam să conduc pe patul.
una dintre bibliotecele ambulante ale des­ căpitanul Eulate în cabina mea, pentru ca Atât vesmintele de pat, cât şi albitu­
romanisare.
părţământului braşovean al Asociaţiunei să i-se lege rănile, explodă cu un înfricoşat rile seu schimburile au să fiă de acasă
Şi âtă mesurile că le propune înfoca­
s’a predat pentru lunile de vară în ad­ tunet magazinul de praf al „Vizcayei", er însemnate cu numele elevului respectiv,
tul patriot :
ministrarea comitetului acelei Asociaţiunl corabia fu cuprinsă de tote părţile de flă­ sâu fiind numele cusut sâu scris cu negrâlă,
a meseriaşilor, care a şi pus’o la dispo- Limba românescă să fiă pentru totdăuna cări. Căpitanul Eulate îşi întinse braţele şi ce nu se şterge prin spălare, căci altmin­
siţia meseriaşilor şi a publicului român din isgonită din seminar. Trebue revidatâ biblio- exclamă: „Adio Vizcaya! Aşa să sfîrşesce trelea superioritatea institutului nu pâte
Braşov în genere. Biblioteca se află în lo­ teca românăscă şi confiscate tote acele cărţi frumosa mea corabie, căpitane!" Am întrat lua nici o răspundere la cas, când s’ar
calul Asociaţiunei meseriaşilor (Strada Hir- românesc!, „bădărane, ticălose şi maghiaro- apoi în corabie, er medicul i-a legat cele perde.
u
scher Nr. 19, vis-a-vis de Casina Română). fage .
3 răni. 5. Fiesce cara tinăr are mai încolo
Cu împrumutarea şi primirea cărţilor din Nu-i vorbă, frumoşi termini ; şi tre­ să-şi aducă 3 ştergare şi 2 peptenl, unul
bibliotecă este încredinţat d-l Ilie Savu, bue să cunosc! numai puţin limba patrio­ rar şi altul des, apoi un cuţit, 1 furcuţâ şi
4
care va sta la dispoţia publicului în fiă- ţilor noştri, pentru-ca să poţi sci, că „poe­ Seminariul Vancean de băe î 1 lingură de metal, 1 pâhar şi 3 şervete.
care Duminecă dela orele 2—3 după amedl. tica" şi „armoniosa" limbă ungurescă nici (Escriere de concurs). 6. Fiesce care tinăr are mai încolo
Imprumutătorii sunt rugaţi a observa strict închipui nu se pote fără astfel de mărgă­ Părinţii, cari voiesc a-şl aşeZa pruncii să-şi aducă o perie de vesminte şi de cu­
u
instrucţiunile prescrise pentru administrarea ritare şi floricele de „stil .
în anul şcolastic viitoriu 1898—99 în se- răţit eălţunii.
bibliotecilor din vorbă. Mai departe propune indignatul nos­ minariul tinerimii române greco-catolice 7. Părinţii în decursul anului şcolas­
Concerte. Musica militară va concerta tru seminarist, ca în locul predicei latine dela gimnasiul român greoo-catolic din tic să nu trimită fiilor lor din seminarju
mâne seră în grădina otelului „Pomul se se introducă numai predici ungureşti, Ro­ Blaşiif, sunt avisaţl, că terminul concursu­ nici articli de mâncare, decât pâte la săr­
verde". Acesta va fi ultimul concert îna­ mânii să fiă obligaţi se cerceteze „scola un- lui de primire este 15 August n., pănă la bătorile cele mari, fiind în privinţa aoâsta
u
inte de manevre. Primul punct din pro­ gurăscă , âr la preumblare să nu li-se permită care Zi toţi părinţii au se-şl trimită con­ în deplin proveZuţî în institut, nici bani,
gramul concertului de mâne este „Marş se umble, decât cu Unguri etc. cursele adresate „Prea Veneratului Consis- ci lipsele de vesminte, cărţi şi altele de
de defilare" de Ioanovici. Alt punct fru­ Aşa glăsuesce patriotul. Noi seim, că toriu Mitropolitan în Blaşiă", de unde în soiul acesta să li-se împlmâsoă pe calea
mos românesc este „Mândruliţă dela munte" de foc şi de apă mai cu succes te poţi feri, timpul cel mai scurt li-se vor espeda re- superiorităţii, ca aşa să se evite ori ce
de Stefănescu. Peste tot, programa e bine dâcă cunoscl mai bine furiosele elemente. soluţiunile. Suplicele de primire ale acelor ocasiune la escese şi transgresiuni de dis-
alâsă. Tinerii noştri seminarişti, vor sci şi de băeţî, cavi n'au mai fost în seminariu, au oiplinâ, dăunose educaţiunii şi progresului

singura lor dorinţă era să nu se despartă Er Isus, privindu-o, îi spuse o vorbă de tea iubitului, — mortă. Şi din Orientul în­ Tot cu var de cel mai mare
de acel trup, care era un farmec. dumnezeiască ertare. roşit, două stele porniră: una palidă, tre- Doră-i veni tot mai tare,
t
*
* * Er acei 6menl aprigi şi nemlădioşl şi murătore ca un vis, care cuprinse încet- Tot cu var de ce-1 mărunt
femeile acele cu sufletul drept şi nepătat, încet tot cerul, cealaltă roşietică, cu o ur­ Doră-i veni mai curând.
De-alungul unui drum, alb ca o pânză
se încruntară şi au prins a Zice: O femeiă mă de văpăi. Şi cea înflăcărată ajunse în
şi plin de sâre, trecea lectica aurită şi stră- Cu bărbatul beutoriii
nevrednică şi pătimaşă să fiă iertată şi faţa celei bălae şi păli şi se stinse şi se
lucitore de petele şi sideful încrustărilor. Nu mâncl pită din cuptoriii,
mângâiată de fiul omului! Dâr Isus le Zise nimici în ea. Er din văzduh, din negurile
Opt sclavi libienî, încinşi cu purpură, o Căci când ai mânca vre-odată
o vorbă luminosă, ca şi zimbirea sa: A luminose ale nopţei înstelate, se auZi răsu­
duceau pe umerele lor gole, trei sclave cir- N’ai nici sîtă, nici covată,
iubit! nând neînchipuit de dulce:
caziene, pe jumătate despoiate, mişcau în
£ Nici fărinâ măcinată.
lături apărători cu mănunchiul aurit. Şi un $ £ „Hosanah pentru iubire, singura mărire".
(„Arclnva"). De-ai fi mândră, cum te ţii,
negru flerculean purta, deschisă, o umbrelă Şi când răsună pe Golgota gâmătul
de mătasă, sub care adumbria pe Miriam ce răsună de atâtea văcurî, o femeiă se N’ai ţinâ câlţii ’n budii,
IPoesti poporale.
visâtore; er în urmă o inşirare fără capăt ruga la piciorele cruoei; în ochii ei de cu- Că ’n budii ţi-ai bate brânză
Culese din popor.
de consuli cu laticlave, de patriei, de prinţi lorea mărei, lucea întunecată o durere Şi din câlţl ţi-ai face pânză;
Pus’am gând peste-a mea lege De-ai fi mândră cum ţi-i fala
şi de regi. adâncă, ca ea. Stătea de faţă la sbuciumă-
Câ-oiii iubi şi n’oiîi alege. Nu ţî-ai ţese pânza vara
Şi etă, că sub un sicomor, în pieiore, rile firei, înmărmurită, der nemirată: iubia,
Iubit’am, Domne, iubit
cu părul bălaiu resfirat de vânt, un tinăr — credea. Să-ţi umple vermii mânjala,
O fată de om găzdac
cu ochi visători, vorbia. Bătrâni şi tineri, Şi în urmă, în urmă, pe un vîrf de Bătătura se temea
De-mi dă blidul nespălat, C’o umpleau-o şi pe ea.
femei şi copii îl ascultau, uimiţi. Magdali- munte, într’o peşteră de urs, cu braţul ro­
Şi lingura de sub pat.
neana, când îl zări, să cutremura tâtă. Opri tund şi gol, fermecător ca un vis, pe o La mândruţa la poiată
Bate-o Domne, du-o drace,
lectica şi se scoborî, cu un zornăit de hîrcă de mort, cu părul nimbind’o în aur, Sărăcia stă legată,
Oă nu am cu ea ce face,
seule. Se apropia. Şi asculta, asculta cu tot învălindu-şl trupul într’o sdrânţă, Magda- Mumă-sa mere s’o mulgă
Bate-o Domne şl-o omoră
sufletul, cu totă inima; din ochii ei vercjl lineana cetia, cetia fără încetare cuvântul Sărăcia stă s’o ’npuugă,
S’o găsesc mortă în cămară,
oa marea, isvorîră lacrimi de înduioşare şi celui, care murise. Mulge ’n olă
Să mă ’nsor a doua-oră,
de căinţă. Şi, rupându-şl mantaua de pur­ Apoi, când într’o nâpte seînteetâre Mulge ’n polă
Să-mi iau fată de sărac
pură, se asvârli la piciorele lui Christos, şi de răsărit, se adunară tâte dihaniile codri­ Mămăliga o mâncă golă.
Să trăiesc şi eu cu drag.
cu părul ei, care-i încunjura capul ca o lor la peştera din munte, o găsiră întinsă,
Şamsudui de Cămpiă. Teodor A. Bogdaji.
diademă regâscă, îi şterse piciorele de col­ albă zimbitore, cu braţul rotund pe hîrca De-aşi sci badeo c’ai veni învăţ, român.
bul clilei. Şi să umili şi plânse, — iubi. de mort, cu părul înflăcărat resfirat pe car­ Drumul ţi l’aşl vărui