Page 21 - 1898-07

Nr. 146 -1393 GAZETA TRANSILVANIEI 5 Pagina.

în studiu. Condiţiunea acâsta li-se aduce Pop înv. în Cistelec şi Lazar Chindea înv. După cum aflăm din raportul anual Rugăm cu tot respectul atât pe on.
aminte ou deosebire părinţilor, tutorilor şi în Şărmaş pentru a compune un apel, care pe anul şcolar 1897—98, redactat de d-1 membri ai reuniunei, cât şi pe toţi spriji­
îngrijitorilor, c&ci altmintrelea superiorita­ va avă să circule în întreg protopopiatul P. Garboviceanu, la şcola normală (prepa- nitorii culturei femeiei române, să bine-
tea seminarului nu p6te lua asupra sa în pentru a aduna ajutore în scopul reu­ randiă) cu 5 classe au fost înscrişi anul voâscă a lua parte la acâstă adunare şi a
multe privinţe nici o răspundere pentru niunei. trecut 102 elevi; la şcola primară 127, er sprijini causa sublimă a regenerărei cultu­
elevii concrecluţl îngrijirii sale, şi urmările Prelegere practică a ţinut din limba grădina de copii a fost cercetată de vre-o rale a femeiei române.
neobservării condiţiunii acesteia părinţii vor română şi limba maghiară d-1 Basiliu Ma- 30 copilaşi. Din şedinţa comitetului „R. F. R. S.“
avă să şi-le ascrie şie-şl. teiu înv. în Dâmb, âr disertaţiune despre Budgetul societăţii pe anul financiar ţinută în Şimleu la 6 Iulie 1898.
Pentru suma de 120 fl. v. a. pe un folosele şcolei repetiţionale d-1 Basiliu Se- 1898—99 este fixat cu 90,000 lei venite şi Maria Cosma, Augustin Vicaş,
an şcolastic tinerilor li-se va dă următorea lişteanu înv. îd Şărmăşel, cari tote ne-au 80,067 lei c-heltuelî. Intre cheltueli sunt presidentă. aetuar.
provisiune: surprins fiind atât de bine lucrate. prevăzuţi 30,500 lei pentru întreţinerea ele­
1. Locuinţă în institut, în sale mari Adunarea procsimă de tomnă s’a de­ vilor cu mâncare, îmbrăcăminte, încăMit,
sănăţose, luminose şi provărjute cu tote cis a se ţine în Bolda, unde va ave să luminat, cărţi şi tote cele de lipsă.
cele de lipsă. ţină prelegere practică învăţătorul Teodor Fondurile societăţii, mulţămită cons- N o u a b o n a m e n t
2. Vipt întreg regulat, şi în special Ban despre desvoltarea numărului 11, er cienţiosităţii consiliului de administraţia, la
în di de dulce: a) Dejun, câte un pahar disertaţiune învăţătoreseă George Murăşan al cărui cassier este mult zelosul şi însu- Gazeta Transilvaniei
de lapte cald cu pane; b) Prând, o specii din Tuşin, despre autoritatea învăţătorului fleţitul Român, d-1 AL Miclescu, sunt în
şi anume: supă de carne, carne cu sos şi în şi afară de şcolă. continuă crescere. Ou deosebire în anii din Cu 1 Iulie st. v. 1 8 9 8
mâncare grosâ cu carne seu friptură, eră urmă societatea a luat un avânt cât se s’a deschis nou abonament, la care
Cu acestea închidendu-se adunarea
în Dumineci şi sărbători pe lângă acestea pote de îmbucurător. Publicul, convins de invităm pe toţi amicii şi sprijini­
atât învăţătorii, cât şi d-nii preoţi amin­
şi aluat; c) Oină, 2 specii, anume: supă de probata ei administrare conscienţiosă, o torii f6iei nostre.
tiţi am fost întruniţi la un prând comun
carne şi mâncare grosă cu carne. In (Iile sprijinesce cu căldură. Mulţi au făcut parte P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i :
la învăţătorul din loc Basiliu Mateiti, care 5
de post, dimineţa un pahar de lapte cald donaţiuni, parte legate însemnate în favo­
ne-a primit tare bine. S’au ţinut şi mai Pentru Austro-Ungaria:
cu pâne, la amedî 8 specii, eră sera supă rul societăţii.
multe toaste, dintre cari amintesc frumo­ pe -U.H. a,aa. .............................. 1.2 £L.
şi mâncare grosă de legumi, brânză seu sul toast al d-lui preot din Dâmb, care In timpul de faţă societatea lucreză pe şese 1-u.m.î ............................... ©fi.
lapte. la construirea unui mare şi frumos palat pe trei 1-u.n.i .............................. 3 £L
vorbi despre folosul reuniunilor, al învăţăto­
3. Spălatul întreg jmste n. Pentru rului pensionat loan Botezau din Şărmaş al şcolelor sale. Pentru ajungerea acestui Pentru România si străinătate:
a
întăritul schimburilor însă se va plăti se­ scop, membrii consiliului de administra- pe -u.n an j
pentru conservarea celor adunate (econo- -IO franci
parat şi anume 3 fl. la începutul anului. ţiune, în frunte cu preşedintele d-1 George pe şese lraiî......................................... 20 ,,
misare), al d-lui preşedinte Ilie Anca în
4. Luminatul în timpul recerut. I. Lahovary, au adresat un apel, în urma pe trei luni .................................... IO ,,
onorea d-lui protopop al Oătinei etc.
5. Incălditul în timp de ernă. căruia s’au adunat pănă acum vr’o 12,000 Abonamente la numerele cu data
Peste tot, purtarea învăţătorilor şi
6. Medic şi medicină din apotecă seu de lei. In afară de acesta, un nume nemu­
interesul, ce ei l’au dovedit faţă de causa de Duminecă:
de casă pentru cei morboşî şi viptul pres­ ritor şi a creat în analele societăţii d-1 in­
reuniunei, a făcut să ne depărtăm dela Pentru Austro-Ungaria;
cris de medic. giner Spiridm Iorceanu, care singur a dă­
acestă adunare cu bune impresiuni. pe un an ............................. 2 fl.
7. Instrucţiuni în cas de lipsă prin ruit societăţii, în urma apelului amintit,
Veritas. pe şese luni................................................... 1 «.
individ! eminenţi. 100,000 lei.
Pentru România:
> După ce din motive de igienă şi cu­ Peste tot, „Societatea pentru învăţă­ pe un an ...................................................8 franci.
răţenia s’a adaptat pentru tinerime în edi­ Corespondenţa „Gaz. Trans“. tura poporului român“ din Bucuresci este pe şese luni...................................................4 ,,
ficiul institutului şi o scaldă de apă caldă, una din cele mai de frunte societăţi cul­ Abonarea se pote face mai uşor
In 21 Iunie n. înainte de amâdi s’a
aşa ca fiesce care elev să se potă folosi şi » turale în România, care aflându-se sub con­ prin mandate poştale.
ţinut esamenul la şcola română din Reghi-
de scaldă, se va solvi la începutul anului ducerea unor bărbaţi zeloşi şi înflăcăraţi
mul săsesc sub presidiul P. O. Dn. proto­ Administraţiunsa
o taxă de i fl. pentru folosirea scaldei. Români, se bucură de încrederea tuturor „Oazeîeî Transilvaniei".
pop Petru Uilăcan, fiind de faţă st. D-n
Părinţii, ai căror fii vor fi primiţi în şi aduce nespus de mari servicii causei cul­
Marcu Cetăţan şi marinimosa D-nă Barb,
seminariu, se însciinţeză, că pentru obiec­ turale a poporului român din regat.
ambii donând premii în bani elevilor şco­
tele de aranjament, ce vor fi date spre fo­
lari, cari au fost în clasa I. şi II. 25 inşi, Am on6re a aduce la cunos-
losire fiilor lor sub număr deosebit, aceia
âr în clasa a III., IY. şi Y. 18 inşi. cinţa onoratului public, că mi-am
vor fi răspunzători. Deci ori ce daună, vor C o n v o c ă r i .
ave să o rebonifice dânşii. Răspunsurile au fost forte bune şi Despărţământul XVI (Sălăgean-Chio- deschis în Braşov, Tergul grâului
Tinerii primiţi în seminariu vor ave bine respicate, făcând ODore d-lor învăţă­ Nr. 5 (casele bisericei românesc! gr.
r
a-se presenta înaintea superiorităţii semi- tori Georgiu Maior şi Mihail Paşcu. ran) al Asociaţiunei pentru literutura şi cul­ or.) atelierul meu de dentist.
tura poporului român îşi va ţine adunarea
a
nariale în 1 Septemvre nou. Aceia, pe cari După amec]I a urmat mai aiul, care s’a B r a ş o v , în 11 Iulie 1898.
generală ordinară în Şomcuta-mare la 4
medicul institutului îi va afla inadmisibili ţinut în frumosul parc al oraşului, luând
August st. n. cu următorul Dr. Univ. Med.
din oii ce motiv igienic, vor trebui să pă- parte pe lângă inteligenţa română din Re­ Eugeniu Tiltscher,
Program: 1) Premergând dimineţa la
răsescă seminariul. ghin, încă şi mulţime de Saşi, Unguri, pre­
7 ore serviciul divin, deschiderea şedinţei dentist.
Blaşiu, în 14 Iulie 1898. cum şi mai mulţi învăţători români de prin prin presidiu la 10V ore: 2) Raportul ac-
2
Dr. Vasiliu Hossu, împrejurime, dintre cari mi-am însemnat tuarului despre lucrările anuale ale comite­
pe D. Cioloca, Simion Cioloca, B. Pop, S O I R I U L T I M E .
rector seminarial. tului despărţământului; 3) Raportul cassa-
Zehan etc.
rului despărţământului; 4) Esmiterea comi- Viena, 15 "Iulie. Conferenţa de­
Adunare de învăţători; Precum a fost de strălucit esamenul, siunilor pentru censurarea raportelor, con- legaţilor marilor proprietar! german!
3 aşa a succes de minunat şi petrecerea, care
Din Câmpiă. Iulie 1896. a durat pănă săra, când întreg publicul în scrierea membrilor, colectarea tacselor şi din Boemia, cu minisfcru-preşedinte
referadele acelora; 5) Stabilirea budge­ Thun, s’a sfîrşit ac|î. Se crede, că
Onor. Redacţiune! Am credut, că frunte cu lăutarii au mers până la casa
tului anual conform §. 10 din statute; şi aceştia au refusat primirea proiec­
floră se va afla o penă mai dibace, care protopopâscă, unde s’au ţinut două vorbiri
6) Consultare asupra mijlocelor de prospe- tului de limbă. „Grazer Post“ cji »
ce
să descrie în preţuita „Gazeta Transilva- una din partea unui şcolar, alta din partea
rare a Asociaţiunei indicate în §. 37; 7) că impresia generală e, că contele
niei decursul adunărei Reuniunei învăţăto­ Prea On. D-n Protopop, ale cărui cuvinte Propuneri diverse; 8) Alegerea comitetului Thun va introduce elaboratul legei
u
rilor români gr. cat. din protopopiatul Că- au produs efect în ascultători, încât aceş­
cercual a desp. pe un period de 3 ani; 9) Ale­ despre limbă pe basa §. 14.
tinei. Văcjend însă, că pănă acum nu s’a tia cu toţii s’au depărtat cu inima plină
gerea a 2 delegaţi la adunarea generală a Cap Haitien, 15 Iulie. Capitularea
aflat nimenea, care să scrie, îmi permit a-o de suvenirl plăcute.
Asociaţiunei, ce se va ţinâ în Beiuş; 10) oraşului Santiago de Cuba a fost
face eu. T. S.
Ţinerea disertaţiunilor, ce vor fi presen- subscrisă. Statele-Unite au primit
Despărţământul Cătina al Reuniunei
tate presidiului cel puţin cu 24 ore înainte condiţiunile puse de Spania. Spanio­
învăţătorilor români gr. cat. din Archiede- Societatea pentru învăţătura popo­ de şedinţă; defigerea locului ţinerei adu- lii părăsesc oraşul.
cesă, şi-a ţinut adunarea generală de pri-
rului român din Bucurescî. nărei gen. viitâre; şi închiderea şedinţei. Paris, 15 Iulie. Ministrul Sagasta
măveră în Dâmbul de Câmpiă în şcola con­
La acâstă adunare sunt rugaţi a par­ a declarat unui bărbat distins, că
fesională de acolo. Una dintre cele mai vechi şi mai no­ ticipa binevoitorii şi sprijinitorii culturei
Intâifl s’a oficiat serviciul divin prin bile societăţi culturale ale fraţilor noştri voiesce pacea, Inse numai o pace
române. echitabilă pentru Spania. După cum
On. d n preot local, la care am asistat cu din România este „Societatea pentru învăţă­
Din şedinţa comitetului desp. XYI, stau lucrurile, Spania va începe trac-
1
toţii. Cântările au fost esecutate de învă­ tura poporului român' , al cărei sediu este
ţătorii adunaţi. în Bucurescî. Ea s’a înfiinţat în 23 Martie ţinută la 6 Iulie n. 1898 în Şimleul-Sil- tăr! de pace cu Statele Unite.
vaniei. Tfladrid, 16 Iulie. Semnele de
După finea serviciului divin ne-am dus 1866, având după statute următorul scop:
cu toţii în şcolă, unde s’a cântat un „îm­ 1) a propaga prin tote mijlocele învăţătura Alimpiu Barbolovicî, Augustin Vicaş, pace se înmulţesc din oră în ora.
Guvernul a luat o măsură strictă
părate ceresc*, după care preşedintele des-. printre toţi Românii, fără deosebire de pro­ vie. Silv. şi preşed. aetuar. pentru susţinerea ordinei publice.
părţământului, d-1 Uie Anca învăţător în vincia; 2) a conlucra la înălţarea simţă- Un decret regesc suspendeză vre­
u
Cămăraşul deşert, deschide adunarea prin mintelor naţionale; 3) a ajuta pe tinerii „Reuniunea femeilor române Sâlâgehe melnic drepturile personale garantate
o vorbire ascultată cu mult interes. săteni apţi pentru învăţătură, der lipsiţi de îşi va ţine adunarea generală în Şomcuta
In adunare am observat pe P. On. mijloce; 4) a încuragia lucrarea de bune mare la 4 August n. c. cu următorul de constituţiune în t6tă Spania.
D-n protopop loan Moldovan dela Cătina, cărţi didactice, mai cu seină pentru învă­ Program: 1) Deschiderea şedinţei prin Washigtoil; 16 Iulie. Preşedintele
pe d-n ii preoţi Ştefan Colceriu din loc şi ţământul elementar şi primar; 5) a pregăti presidentă la 8'/ ore a. m. 2) Raportul Mac-Kinle}( sperezâ, că încheiarea
2
Petru Rusu, notar tractual şi preot în Chi- învăţători şi învăţătore sătescî. actuarului despre activitatea anuală a co­ păcii este aprope. Soldaţii spaniol!,
prinşi în Santiago în număr de J 5,000
ciud. învăţători au fost presenţi 19, er 5 Mulţămită bunei şi conscienţiosei con­ mitetului reuniunei. 3) Raportul cassierei
ămenî, vor fi încurend transportaţi
absenţi. Taxa de membri ordinari au sol- duceri, acestă societate desvoltă o activi­ despre starea averei reuniunei. 4) Esmite­
în Spania.
vit’o 14 învăţători. S’au primit taxe dela tate pe cât de seriâsă, pe atât de demnă rea comisiunilor pentru censurarea rapor­
d-uii membri ajutători loan Moldovan 1 fl. şi roditore. Ea susţine în timpul de faţă o telor, înscrierea de membri noi, încassarea Constantinopol, 15 Iulie. Din des­
şi dela fiul d-lui Pompeiti Botezam co­ şcolă normală (preparandia), o scolă pri­ tacselor şi referadele acelor comisiuni. 5) păgubirea de răeboiu a Greciei
merciant în Şermăşui mare, cu numele Ro- mară cu patru classe şi o grădină de copii. Propuneri diverse. 6) Eventuale disertaţiunl, a fost confiscată rata ultimă de
mulus 1 fl. Tote aceste scole, al căror director e d-1 ce se vor anunţa înainte presidiului. 7) Ho- 16,000,000 de cătră guvernul frances,
S’a ales o comisiune de 3 în perso- Petru Garboviceanu, sunt la înălţimea chiă- tărîrea locului pentru ţinerea adunărei ge­ din care 40,000 se vin Italiei.
nele d-lor Teodor Ban înv. in Bolda, Al. mârei. nerale viitore. 8) închiderea şedinţii.