Page 22 - 1898-07
P. 22
Pag'na 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 146 — 1889.
C o n c u r s de leu a lui Tudor Vladimirescu şi adunarea materialului şi munca depusă, e trirea şi îngrijirea galiţelor în tine
botezul de sânge al soldaţilor ro forte moderat. Se pot procura dela Tipo reţe, atunci ouarul piere, ori că nu
pentru o lucrare de cuprins economic.
mâni la 1877, sunt atâtea lucruri grafia „A. Mureşianu" din Braşov, avend se mai pâte desvolta cum se cade
Venerabilul părinte Bartolomeiă Baiu- mari, cari ne arată cine am fost, a se alatura la preţ şi câte 40 cr. porto şi nu se mai pote îndrepta ori cât
lescu, paroch. şi protopop în Braşov, având cine suntem şi ce cale ne pregă- (trimis recomandat). de bine am hrăni galiţeîe mai târ-
în vedere înaintarea poporului nostru din tesce viitorul. * 4iu. De asemenea se observă urmă
Braşov şi împrejurime pe terenul economic, După cum însă printre dulcile Din marele dicţionar geografic al Ro rile nutrirei rele şi la desvoltarea-
a binevoit a oferi cu prilejul adunărei ge bâbe de srneură, de pe plaiu, se mâniei a apărut fascicola IlI-a. Se găsesce cărnei şi a penelor.
nerale a despărţământului I al Asociaţiunei strecâră pe furiş şi mătrăguna, cea la Librăria Socec & Comp., Bucurescî. Nu este bine, ca să dedăm puii
pentru literatura română şi cultura popo mai veninosă buruiană, tot aşa şi prea de timpuriu a se culca pe rude,
rului român ţinute în 14/26 Iunie a c. în printre cărţile bune se găsesc o * căci âsele în părţile peptului fiind
Braşovul-vechiQ, două premii de câte 10 fl. mulţime cari, ca şi mătrăguna, A apărut: Păzitorul de pădure seu în etatea acesta încă fârte fragede,
Unul din aceste premii se va conferi de otrăvesc creerul. Aşa, de pildă, avem principiile fundementalî ale pădurăritului în se strimbă şi se turtesc şi aşa de
suuscrisul comitet pentru cea mai bună aşa cţi ! romane: „Dramele amo limba română. Se pote procura la editorul multe-orî galiţeîe se pipernicesc. Nu
90 0
lucrare relativă la tema: „Folosele grădi rului ', „Otrâvitârea din Giurgiu* , Carol Porcolabu în Bocşa (Nămet-Bogsau). mai după ce galiţeîe sunt pe deplin
4
1
năritului^ — cu îndrumări practice, potrivite „Crima din strada Sârelui , „Bujor crescute şi desvoltate, le putem lăsa
44
împrejurărilor din ţinutul nostru. Lucrarea Haiducul' , „Codreanu", „Grozea , ECO fără pericul să înopteze pe rude.
44
4
acesta va ave a se ceti la proxima adu şi alte otrăvuri, de cari trebue să ne PeDtru formarea cojilor de ou
nare generală a despărţământului şi prin ferim, cum se (fi ? ca de 61a mă şi pentru mistuirea regulată, galiţe
00
urmare trebue scrisă în stil popular şi ţi laiului. In cărţi de soiul ăsta nu P r ă s i r e a g a l i ţ e l o r . lor le priesce fârte bine varul, pe
nută în cadrul unei disertaţiuni menite întâlnim decât ucideri, înşelăciuni, (Estras din tractatul D-lui Iuliu Bardosij). care ele îl scobesc cu ciocul de pe
spre acest scop. Terminul ultim al pre- apânzurărl, duşmănii pe mârte sâu păreţi, precum şi a înghiţi nisip.
sentărei este în 15 Septemvre v. a. c. Ma pe vieţă, răsbunărî şi tot felul de In primele 8—4 septemânî, când Osele fin măcinate sunt o materia
nuscriptele au a-se adresa preşedintelui co răutăţi; totă drojdia veninosă a lu- puii sunt încă în fulgi, ei recer fbrte de nutremânt fârte pretiosă, fiind că
mitetului, profesorului Andreiu Bârsean, mei se scurge prin aceste grozave multă căldură, pe care o şi află sub conţin mult var, fosfor şi cleiu. Por
Braşov (Gacova de sus, Nr. 15.) ţîţe, şi vai de gurile ce se apropie aripele clocei.. Decă înse lăsăm cloca ţiuni mici de sare, mestecată în nu
0
Din şedinţa comitetului desp. I. al de dânsele spre a suge. Cetind un în timpul nopţii şi în 4‘f umede şi treţ, ajută mistuirea; sarea prea
„Asociaţiunei pentru lit. română şi cultura roman, ţi-s’a sucit creerul într’atât frigurâse pe pământul gol, atunci multă însă le pote strica. Grăunţele,
-
poporului român ţinută în 2/14 Iulie 1898. încât, în setea nebună de a fi vitez, puii răcesc, capătă dureri de şoldină ce li-se dau galiţelor, nu trebue se
Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan. ca aceia despre cari ai cetit, eşti şi la urmă pier. Trebue deci să ne se înmâie în apă, ci să li-se dea aşa
direst. desp. notarul comit mândru şi răutăcios, îţi vine dra îngrijim, ca cloca să aibă un loc cu uscate. Ovăsul este de recomandat
gostea de a te făli cu numele de aşternut cald, unde să dârmă cu mai ales pentru pui şi pentru cloce.
puii ei. Peste tot, ume461a, plâia şi
Cei mai buni prietini. criminal; eşti par’că dintr’o altă vânturile strică mult puilor, pe când pe când cucuruzul e potrivit mai
lume şi în creer nu-ţî clocesce decât mult pentru galiţeîe de îngrăşare
Nu este alta mai frumosă şi mai aerul, lumina şi căldura le priesce.
v gândul de a te sili să fi la fel cu Avem deci să ducem cloca cu puii şi ca nutremânt de iernă.
de folos zăbava în vieţa omului, decât vitejii stricaţi, pe cari i-ai întâlnit
cetitul cărţilor“, aşa 4i°ea un f6rte în cetirea acelei veninâse cărţi. în 4ilele senine afară la sâre, în lo
înveţat scriitor, care a trăit şi murit Să căutăm der mângâierea nâstră curi calde şi scutite. Arta tipografică Ia Ramam.
în Moldova pe la stîrşitul vecului în cetitul cărţilor bune şi folositâre Nutrirea puilor are să fiă în
trecut, anume Miron Costin Logo şi în alegerea lor să consultăm pe săptămâna cea dintâiu pe cât se Arta tipografică uu e de origine aşa
fătul. Şi aşa este. Sunt timpuri când, învăţătorii şi preoţii sătesc!, ca pe pote mai asemenea cu conţinutul de recentă, precum de regulă se afirmi.
din cine scie ce pricină, ne găsim unii ce au cetit şi sciu mai multe. oului. Mai potrivit pare a fi chiar Ca întemeiător al acestei arte se consideră
supăraţi. In asemenea minute ve Cărţile se ne fiâ prietinii! oul, apoi carnea şi laptele, după în de obşte G-utenberg, âr ca dat al inven-
selia, rîsul şi glumele prietinilor ne aceea pânea mestecată cu ou etc. ţiuuei. sale să ia cam an. 1450. Insă cerce
fac reu ; ei fără se seie, ne insultă („Şecjet. Săt.“) Emanoil Popescu. Din oue ferte şi din lapte avem să tările mai nouă archeologice au dovedit,-
durerile, căci nu le înţeleg şi din dăm puilor cantităţi de tot mici şi că deja anticii Babyloneni, Egypteni şi
astă nepotrivire de stări sufletesc! L i t e r - a t a s B*â B bine mărunţite, er laptele se fiă ne- Romani s’au folosit de uu fel de ştampile
se nasce adese-orî certă, lucru de Bianual complet de agricultură na fert şi dulce, er carnea este a-se da pentru de a imprima diferite litere, mai
care, pe cât putem, se ne ferim. ţională. fertă şi în cantităţi fârte mici şi fin ales pe cărâmidi. Aceste ştampile au fost
Decă apropierea cu alţii, în caşul tăiate. Porţiunile de nutreţ, sunt a după totă probabilitatea de lemn, şi de fapt-
esta, ne face reu, singurătatea e Din marele manual complet de agricul se da adese-orî, der mici, aşa ca puii s’au şi descoperit asemenea ştampile sub
tot atât de primejdiâsă. Când omul tură naţională al d-lui Dr. George Maior, să mănânce întot-deuna tot. Numai ruinele Babylonului, precum şi într’unul din
e singur şi fără de lucru, creerul profesor de agricultură la şeola centrală sera avem să le dăm porţiuni duple mormintele din Theba Egipetului.
începe se lucreze singur. Gândurile de agricultură dela Ferăstrău şi la Semi ca puii cei mici să afle nutreţul de Multe din vasele romane, cupe, talere,
0
0I
vin ca valurile apei frământând narul Nifon (din Bucurescî) a apărut partea lipsă în 4 'ii 4il i- urciore etc., de calitate mai fină, sunt pro-
mintea, croind planuri duşmănesc!, II, Fitofechnia seu cultura specială a plan E bine a li-se da chiar dela în vedute cu anumite signaturi cam de felul
or! nepotrivite cu puterea nâstră şi telor, dimpreună cu fenaţele şi păşunile. ceput şi nutreţ verde, precum aălată mărcilor de fabrică de acli, şi de fapt ele
ne trezim tresărind din somn, ori întregul op, după cum se scie, este mărunţită, ârbă, urzici etc., în cas indică de regulă pe posesorul fabricei său
păstrând veşnic o fire tristă şi poso împărţit în patru părţi. Anume: Partea I. însă, când ar ave puii diareă, atunci pe fabricant. Aceste signaturi numite : „tes-
morită. Alţii caută mângâiere în Agrologia seu agricultura generală, care a să nu le dăm nutreţ verde, nici carne. serae signatoriae*, erau imprimate cu litere
fumul unei ţigări, care — cţic ei — apărut anul trecut. Ea conţine 33 cole de Ca beutură au să capete puii la în mobile, ceea-ce resultă din faptul, că la di
alină întristarea şi gândurile. Der tipar format mare, avend 217 figuri inter ceput lapte, mai tâi4iu, pe lângă feritele obiecte eşiţe din aceeaşi fabrică şi
acest prietin înşelător, pe care-1 cum calate în text şi costă 2 fl. 50 cr. seu 7 lapte, şi apă, er la urmă numai apă. din mânile aceluiaşi fabricant, signaturile
peri cu bani, cu încetul şi pe ne lei. Partea II. Fitotechnia seu cultura spe Şi după ce puilor încep să le ca conţinut identice, presentă mici diferinţe
simţite o se-ţl derîme sănătatea şi cială a plantelor, dimpreună cu fenaţele şi crescă pene, la 3—4 săptămâni după de formă, Aşa d. es. de multe-orî literila
punga — ţ i g a r a voiu se 4 i c — ârăşî păşunile, care a apărut acum, conţine 38 cole eşirea din găâce, trebue se-i ferim, sunt întorse, alte-ori lipsesc şi ârăşi sunt
nu e bun. de tipar cu 202 figuri în text şi costă 4 fi. ca nu cumva să se ude prin ploiă, caşuri, când posiţiunea literilor e greşită,,
Cel mai folositor lucru este se său 10 lei. Partea III. Zootechnia seu Cul rouă şi erbă udă, mai ales decă ceea-ce dovedesce numai negligenţa cule
căutăm pe fundul lădilor nâstre tura vitelor, dimpreună cu nutriţiunea vi timpul e rece, căci în ace9t cas se gătorului.
câte-o carte prăfuită şi veche, decă telor, industria lăptăriilor şi cunoscerea pot uşor bolnăvi, căpătând diareă. Acestea aşa-deră nu sunt decât nisce
a
nu ne dă mâna a cumpăra de cele lânei, peste 30 cole de tipar, cu vr’o 200 E fârte bine, ca pământul, unde , greşeli de tipar . Aşa litera A de multe-
nouă, şi se cetim. In cărţi găsim figuri în text, diferite rase şi specii de vite stau puii, să fiă uscat şi acoperit cu orî apare fără dunga transversală ( — ) , deci
întâmplări întocmai ca ale nostre; domestice copiate după natură. (Se află sub nisip, în care puii să se potă tăvăli în forma unui V întors (Jţ_). Şi mai ales
g ă s i m omeni, cari au păţit tot ca şi tipar şi va apără până la finele anului) şi prin asta a se curaţi. confusiunea între V şi A obvine forte des.
noi, la cutare ori cutare necaz ne-au costă 4 fl. său 10 lei. Partea IV. Economia Pentru desvoltarea puilor şi a Astfel avem d. es. pe un vas: y) VIATO ,
u
fost fraţi de simţire şi de suferinţă. rurală (va apără mai târdiu.) ouălor şi pentru susţinerea sănătăţii âr pe un alt vas provădut ou aceeaşi
44
Şi mintea par’că ni-se lumineză, Tote aceste 4 volume mari, deosebite, galiţelor se recere, să avem apă, marcă: „AIATO . Iu Herculanum şi Pom-
par’că ne împăcăm cu noi înşine, formăzâ un întreg, cuprinclend tot ce pri- caro să conţină fer şi var. Apă vâ- peii s’au desgropat pâni asemenea inpri-
când vedem, că mai sunt şi alţii vesce agricultura, atât din punct de ve râsă putem ave astfel: Aducem cu mate cu signatura, care indică de regulă
cari au suferit ca noi, că nu suntem dere sciinţific, cât şi practic. Este scrisă o lopată var stins într’uu ciubăr, materialul, din care e pregătită pânea, d. e..
noi cei dintâi fiii ai necazului. într’un limbagiu uşor, popular, cu terminii turnăm multa apă şi-l amestecăm „e cicere“, din mazăre. Tot prin ştampile,
Aşa-der, acel prietin iubit, care culeşi din însuşi graiul poporului agricultor. bine şi mai de multe-orî. După ce precum se scie, erau înfierate deja în an-
ne împacă cu noi înşine, este cartea. Ea se deosebesce în mod esenţial de pro mestecătura acesta a stat mai multe ticitate vitele, asemenea sclavii şi soldaţii.
De câte-orl nu mî am mângâiat su dusele literare de acest fel, apărute pănă 4ile, luăm din apa limpede de-asu- Pe pământul Daciei, precum şi în alte
fletul amărît de necazuri, cetind pre acum în limba română, prin varietatea şi pra şi o . adăugăm la apa de beut a părţi s’au descoperit cărămidî imprimate
tinsele seriei! ale lui Alexandri, ale cuprinsul ei, căci este cea dintăiu carte de galiţelor. Apă ferdsă căpătăm, decă cu numele şi numărul legiunii respective..
lui loan Ghica, ale lui Creangă şi specialitate, care ia concurenţă cu cele mai punem un fer ruginit în ea. In jurul acestei cestiuni se încinsese în anii
ale, lui Rîureanu, etc. în cari ori bune lucrări germane şi francese. Tote socie După 6—8 săptămâni, puii se trecuţi la noi o animată diseuţiune. Între
cine află o adevărată comâră săne- tăţile literare naţionale şi revistele de nutresc ca. şi galiţeîe bătrâne, der barea era, că ore ounoscut’au şi Romanii
tâiă de învăţăminte pentru vieţă. specialitate au recunoscut unanim valorea totuşi avem să dăm şi puilor de tipografia sâu nu?
Din istoria neonului nostru erăşî gă ei. Ea umple un mare gol în literatura vârsta acesta mai de multe-orî de Din cele spuse e clar, că de tipografie
sim în cărţi lucruri vrednice de luat română de specialitate şi n’ar trebui să mâncare şi nutreţ mai bogat, decât în sensul modern al cuvântului nu pote- fi.
în semă. Vitejia desfăşurată de os lipsăscă de pe masa nici unui agricultor galiţelor bătrâne. vorba la Romani, căci semnul distinctiv al
taşii lui Mihai Vitezui în valea Că- practic mare şi mic, cum nici din Biblio- Decă puii vor fi în timpul cres- tipografiei moderne, este imprimarea cu
lugărenilor, tăria de credinţă a lui tecele şcolare şi ale Reuniunilor culturale cerei şi desvoltărei lor bine nutriţi colori, de regulă colârea nâgră. Er acestă
lonaşcu-Vodă, iubirea de cele sfinte şi economice. Preţul, faţă cu mărimea căr vor da mai tâi'4iu ouă multe şi mai inprimare se /ace pe un material solid, pe
a lui Neagoe şi Matei Rasarab, inima ţilor şi cu sacrificiile făcute de autor în bune, pe când decă negligiăm nu fiărtie. Anticitatea, şi aşa şi Romanii nu
