Page 23 - 1898-07

Nr. 146—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 7 1

.au putut ajunge la ideia Suprimării cu co­ Poitiers (1356), 12,000 omeni căduţi la Gura lui multe vorbeace, OâAerLdaruJ. sâptemânei.
lori şi aşa cu tote că. aplicau deja literile Azincourt, din care 10,000 FrancesI (în Dar’ puţine şi ’mplinesce. Adecă: IUL IE. are 31 dile. CUPTOR
mobile, pentru ca inprimax’ea se se potă 1415). El multe făgăduesce,
face, trebuiau să se folosescă de un mate­ Ludovic XIV avu perderl înspăimen- Dâr puţine şi ’mplinesee. Dilele Căleud. Iul. v. Căleud. Gregor.
rial rndle, de regulă de lut, care apoi us- tătore în marile bătălii. Regimente întregi *
u m
cându-se putea se conserve signatura im­ dispărură. Ofieerii mai cu semă, cari erau Grura lui taie şi frige. Sâu: D Luni . 5 P. Atan. şi Anton 17 Alexie
18 Cămilă
6 C. p. Sisoie c. m.
primată. mai mult expuşi, erau tot-deuna decimaţi. Marţi 7 C. p. Toma şi Ac. 19 Vicenţiu de P.
N. Sidică. La Nervinden cădură 20,000, din care I-i taie gura ca o sabie. Sâu: Mer. 8 f S. m. Procopiu 20 Prof. Ilie
12.000 din partea aliaţilor. In bătălia dela Are o gură ca o sabie. Adecă: Joi 9 S. m. Pancraţiu 21 Prof. Daniel
Malplaquet, în 1709, se numără 21,000 Vorbele-i sunt tăietâre, Vin. 10 S. 45 m. de Nic. 22 Maria Magd,
MULTE ŞI DE TOTE. omeni incapabili de a mai lupta. Aceste Păn’ la inimă te dore. Sârn. 11 Sf. m. Eufimia 23 Apolonia
răsboie din secolul al XVII-lea erau mult *
Cursul la bursa din Viena.
mult ucigătore.
Cel mai bun soldat. Te prostesce cu gura.
In 1636, regimentul din Piemont ţi­ Din 15 Iulie 1898.
Generalul eugles Shelley ?se opresce Te-ameţesce cu gura.
nând piept 17 ore în contra armatei Renta ung. de aur 4 ° / 0 . . . . 120.80
in timpul inspecţionării unui corp de ca­ Te ’mbată cu gura.
spaniole, care caută să trecă Somma pen­ Renta de corone ung. 4%. . . 99.05
valerie înaintea unui sergent şi se dă în Te-amăgesce cu gura. Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ 119.50
1
tru a asedia Corbia, avu 900 morţi seu 2 0
vorbă cu el: „Oare este cel mai bun cal Te farmecă cu gura. Impr. căii. fer. ung. in argint 4V % 99.85
răniţi. 2
al escadronului vostru?“ întrebă generalul. Te-adbrme cu gura.
Sub Napoleon I, muschetăria jfăcea Te ombră cu gura. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I emis. 121.10
u
— „Calul Nr. 40 . — „Şi pentru ce este el
puţin rău; lupta, ca şi sub Ludovic XIV, Te supune cu gura. Bonuri rurale ungare 4°/ • • . 96.60
0
cel mai bun ?“ — „Tropăesce şi galopâză Bonuri rurale croate-slavone . .
şi perderile erau tot atât de importante; Te ’nspăimântă cu gura. . . 97.50
cum se cade, n’are nici un defect, e bine Impr. ung. cu premii . . . .
42.000 âmenl la Essling, în 1809, din care . . 158. -
hrănit, îşi ţine capul drept în sus, nu e cu Te ’nfurnică cu gura. LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin 140.25
16.000 FrancesI din 140,000 luptători; Te sparie cu gura.
nărav şi pe lângă tote mai e şi tînăr." —
aprope 50,000 la Wagram, din 290,000 Te ’nşblă cu gura. Renta de argint austr..........................101.70
„Şi care este cel mai bun soldat al esca-
luptători, 80,000 la Moscva, în 1812, din Te ’nhaţă cu gura. Renta de hârtie austr..........................101.55
u
dronului? — „Tom Ioncs, D-le general ! u
270.000 luptători; în fine în teribila bătă­ Te latră cu gura. Renta de aur austr.............................. 121,50
— „Pentru ce?" — „E om de ondre, e LosurI din 1860...................................... 142.—
lie dela Lipsea efisă a „naţiunilor" 110,000
totdeuna gata de serviciu, e vitez, îşi în- Te minte cu gura. Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 910.—
ucişi seu răniţi, din 460.000 luptători.
grijesce bine armele şi calul, şi ţine la Te vinde cu gura.
Răsboiul din Italia, 1859, unde se în­ Te ’nmoie cu gura. Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 393.—
datorinţele sale mai presus ca ori şi ce".
trebuinţară tunuri perfecţionate şi puşcl Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 359.—
— „Ei bine, unde e cel mai bun cal, de Tu să bagi de sâmă bine, NapoleondorI.......................................... 9.52 ‘/
ghintuite, costa relativ viaţa a puţini 2
care ’ml vorbesc! ?“ — „Este calul meu, Să nu te-abată şi pe tine.
omeni: la Magenta 39,288, din care 13,713 Mărci imperiale germane . . . 58.85
Sir." — „Şi care e acela, cel mai bun *
morţi din 300,000 luptători aprope, şi la London vista........................................... 119.95
soldat?" — „Eu sunt acela, d-le general .
w
Solferino aprâpe 40,000. Se nu dai pe gura prostului. Sâu : Paris vista.......................................... 47.55
Shelley începând să rîdă şi convingându-se
Puşca cu ac apăru. In 1866 la Sado- Se nu dai pe gura nebunului. Adecă : Rente de corone austr. 4°/ . . . 100.95
0
şi dela alţii de adevărul celor mărturisite
va, cea mai mare bătălie a secolului după Note italiene...................................... 44 30
de sergent, îl renumărâ cu îmbelşugare. Dumnecjeu să te ferâscă,
* acea dela Lipsea, nu fu decât 51,935 De vorba cea mojicâscă.
omeni incapabili de a mai lupta din 436,000 Curşul pieţei Braşov.
Gluma Tarului. *
1
luptători. Din 16 Iulie 1898.
S’a întâmplat odată, că Ţarul Ru­ G-ură slabă,
In timpul răsboiului din 1870, Ger­ Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.50
siei — care anume nu putem sci — a tăcut Gmră de babă. Sâu:
manii întrebuinţară o artileriă nouă, cu tir Argint român. Cump. 9.42 Vând. 9.46
o escursiune pe jos cu adjutantul seu. In Gură de pânză. Sâu:
repede; Francesii se serviră de puşca Chas-
drumul lor ajung la un rîu, ce aveu să-l trâcă. E slab de gură. Adecă: Napoleond’orî. Cump. 9.50 Vând. 9,52
sepot, remarcabilă prin precisiunea sa; şi
Rîul însă n’avea nici un pod. De-odată ză- Galbeni Cump. 5.60 Vând. 5.63
cu tote acestea perderile fură mai puţin Tot ce aude, el tot spune :
resce Ţarul un ţăran pe celălalt ţărm şl-i Ruble RusescI Cump. 129.V Vând. 127. /
l
importante, decât multe din bătăliile din Fiă rele, fiă bune ; 2 2
strigă: „Ia ascultă, frăţiox’e!" — „Oe vreţi
evul mediu, din timpul lui Ludovic XIV De-i spui ceva de chilin, Mărci germane Cump. 58.50 Vând. 58.70
cu mine?" — „Treci numai dincoce". —
şi al primului imperiu. Cele două bătălii Pănă mâne-i satu plin. Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. 10.75
„Pentru voi e tocmai atât de departe de
au dat resultatele următore: la Rezonville *
acolo pănă la mine, ca şi de aici pănă la Scris. fonc. Albina 5°/ 0 101.—Vend. 102 —
26,310 ucişi său răniţi din 230,000 luptă­ De-ar vede ochii
u
voi — „Tu escl un om cuminte, fătul meu!
tori ; la Saint-Privat, 27,500 ucişi sâu ră­ Ce-i spune gura, C u r s u l S o s u r i l o r p r i v a t a
Noi avem lipsă de tine, ca să ne treci niţi din 333,400 luptători.
u
u
■dincolo . — „Oe vreţi să-’ml plătiţi?“ — Ce-ar mai fi? Adecă: din 13 Iunie 1898.
Deci cum vedem, invenţiunea armelor cump. Vinrj: .
„Pece ruble de cap". Ar fi o mare minune,
de fapt n’a mărit întru nimic numărul mor­ Basilica , . , 0 75 7.—
Ţăranul trece dincolo, ia pe Ţar în Dâcă ar face tot ce spune. Credit « . « 202.- 203 —
ţilor pe câmpul de bătaie. Bătăliile din
spate, îl trece peste rîu, şi apoi se întorce Destul gura să-i vorbâscâ, Clary 40 fl. m. c. 65.— 65.50
secolele precedente, bătălii, în care arma­ 'Navig. pe Dunăre 165.— 175.—
•să trâcă şi pe adjutant. Când era ţăranul Nu e prost să şi ’mplinâscă. Insbruck . 29.75 30.75
tele s’au servit cu arme de foc, sunt mai
.prin mijlocul rîului, îi strigă Ţarul: „Iţi * Krakau 26.75 27.50
puţin sângerose, numărul morţilor ou mult Laibaclx , 23 — 24. -
dau 20 de ruble, numai să-l arunci pe Dom­ Buda , , 63.— 63 50
mai mic, în comparaţie cu bătăliile, în care L’a purtat din gură ’n gură,
nul în apă". Ţăranul cu minte stă pe loc, Paltfy . . 66.- 67.—
armatele se luptau corp la corp, şi ale că­ Ca p’un ban din pungă ’n pungă. Adecă: Crucea roşie austr. 1980 20 SD
să vadă, nu cumva ’i promite mai mult dto una'. . 10— 10.80
ror resultat e teribil de sfâşietor, prin nu­ A greşit şi el odată,
Domnul adjutant. In fine elice adjutantul dto ital. 12.-- 12.50
mărul cel mare al morţilor şi prin măcelul Ş’acum scie lumea totă, că: Budolf 26 RO 27.50
murmurând: „Iţi dau 50 ruble, trece-mă Salin • , , 84.25 85.25
groznic al luptătorilor. S’a găsit o săcătură
dincolo !“ — „Iţi dau 100", strigă Ţarul de Salzburg . • i t 28.25 29 25
Şi l’a tot lătrat din gură. St. Genois 79.25 80.—
dincolo, „numai trântesce-l în apă“. — Stanislau . • . . 50 — 54.-
,„500 strigă adjutantul înspăimântat. — „Opt Din gură, în gură. * Trieitine 47,% 100 m. c. 161.- --.---
4"/,, 50
- -----
dto
73.—
sute" răsună glasul Ţarului. Ţăranul erăşl Are gură ’nţepătore; Waldstein 60.— 61.50
Proverbe, cţic&tort, povâţuirl, asemenărl, idio- dto de 10 franci ---.---
aştepta puţin, âr bietul adjutant trebui să Păn’ la inimă te dbre. Adecă:
tisme şi gătituri despre gură. Banca h. ung. 4% m 75 122.75
dică- „O miie de ruble îţi dau, numai Are vorbe ’nţep&tore,
A d u n a t e ş i e s p l i c a t e
trece-mă odată. Când îţi chee, rău te dâre.
Acum ţarul o mai domoli cu gluma, de I. Bariu.
* Proprietar: IBr. Aurel Mureşiaam.
şi o lăsa de licitat. Adjutantul ajunse tea­ (Urmare).
făr pe celălalt ţărm, şi-i plăti cele o miie Gura rea Taci din gură, Redactor responsabil; Maior,
de ruble, bine înţeles din punga Ţarului. Secătură. Adecă:
Pate belea. Adecă: ^WVWVWVVWW
* Taci, şi nu vorbi mai mult,
Gine cjice vorbe rele,
JNumei'ul âmesiilor căduţi în !u]>tă. Pate şi multe belele. Că n’am vreme ca s’ascult, Dr. Sterie U. Ciurcu.
La un denimic ca tine,
Progresul sciinţific şi invenţiunea ar­ * IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
melor de foc perfecţionate, n’au mărit mai Ce tot latră, ca un câne.
I-i umblă gura ca o mbră hodoro­ * Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
de loc numărul victimelor pe câmpul de
gita. Seu: specialişti dela facultatea de medicină
bătaiă. Luptele sunt mai puţin sălbatice, L’a blăstemat cu gura a petre seci.
I-i umblă gura ca o melinţâ. Sâu: din Viena.
mai puţin înverşunate, decât când se bă-
T6tă cjiua Adecă :
teau corp la corp, cu arma taiosă, şi ele
I-i tbcă gura. Sâu : Pentru vr’o nedreptate
sunt de-asemenea mai puţin sângerose. 9000000000000000000001
Tot ÎDtr’una L’a blăstemat de morte.
Plutarch povestesce, că după bătălia Medic român în Karlsbad.
I-i tbcă gura. Sâu:
dela Aix, începută de cătră Mariu, în con­
Tot mereu
tra Cimbrilor şi Teutonilor din Galia în Domnii abonenţî, cari încă Medie universal
.I-i tbree gura. Adecă:
anul 102 a. Chr., corpurile consumate în nu şi-au reînoit abonamentul, s6 Dr. Romulus L. Crăciunu
câmpii de cătră ploile, cari cădură în tim­ Rele-bune,
pul ernei, îngrăşară astfel pământul, încât Mereu spune ; binevoi6scă a-1 reînoi neamânat, Medic clinic în spitalul univers, imp. reg.
vara următore fu de-o fertilitate uimitore. De-ar conteni ca s8 nu li-se întrerupă regulata din Viena (clinica D-lui consilier de curte
După vechii cronicari, 300,000 Sara- El ar plesni ; espedare a diarului. Prof. Neusser). Specialist pentru morburile
sinî cădură sub sabie în bătălia dela Poi- De-ar tăcâ, Sop Cu minierul de faţă se interne. Medie al asociaţiunei pentru în­
iiers, care fu câştigată de Oarol Martel şi El ar crăpa; sist6ză espedarea fdiei celor ce grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro­
care scăpa Francia de dominaţiunea mu­ De n’ar minţi, tector: Majestatea Sa împăratul eto. etc.
sulmană (732). Ar amuţi; nu şi-au re’noit abonamentul. Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
Francesii lăsară pe câmpul de bătaiă De n’ar spune, Administraţiunea dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
44
dbla Crecy mai mult de 30,000 omeni S’ar răpune. „Gazetei Transilvaniei . Miilxlbadgasse casa „Schwarzes Ross \ 33.
,(134(5). Ei avură 11,000 în bătălia dela * 9000000000000000000009