Page 25 - 1898-07

REDACŢiraEA, w €tAzeta“ i E jn aacare fl.
ES
Administraţiunea şi Tipfoala, Afionamenie pentru Austro-Ungaria:
BEAŞQV, piaţa mare îTr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe ş6so
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1HISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri ds anunoluri: So prenumeră la tdto ofi-
In V i e n a : M. Dukes Naehi'. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld &, Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalok. Rudolf Bosse.
A. Oppoliks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In B u d a p e s t a : A.V. Goldber- Admmistraţiunca. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
b u r g ; Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1NSERŢIUÎIILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonă 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A 1 T T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Lum-MarţI 7 (19) Inlie.

Fiascu! d-Sor Banffy-Daniel. Lecher înse nu s’a mărginit declara. D-l Gobat, representant elveţian şi că prin cercurile guvernului se svo-
numai la atât, ci a mers un pas mai secretarul general al uniunei interparla­ nesce un plan ascuns încă pănă
S’a făcut mare sgomot cu an­ departe şi s’a încercat a spăria şi mentare europene propunendu-le amânarea acum. E vorba, ca legea pactului
cheta pentru tariful autonom, pe el pe şoviniştii şi suprematiştii din conferenţei, d-l preşedinte al grupului par­ austro-ungar se fia modificată, —
care guvernul se (jice, intenţioneză Peşta, vorbindu-le de urmările, pe lamentar român, Y. A. Ur£chiă, a răspuns fiind-că Ungaria nu pbte eă încheie
al stabili ca măsură preventivă pen­ cari, după părerea sa, le-ar pută la întrebarea d-lui Gobat în termini desa- pactul decât c’o Austriă parlamen­
tru caşul, când n’ar fi cu putinţă ave despărţirea economică şi intro­ probatori amânărei. D-sa reprobă tendinţa tară. Dâr ore în Ungaria domnesce
reînoirea pactului cu Ungaria în ducerea sistemului protecţionist în manifestată de unele grupuri parlamentare constituţionalismul? —se întrebă cu
condiţiunile cerute de legea din Ungaria. de a nu spune cuvântul lor în faţa drept cuvânt. Nu v’aţî gândit, că
1867. A'nia de patru cjile este întru­ Etă cu ce a aflat de bine acest resbelului actual şi de a nu găsi măcar ordonanţele emise pe basa § 14
nită acestă anchetă în Budapeşta şi deputat a spăria pe suprematiştii un cuvânt de consolare pentru nenorocita austriac sunt mult mai constituţionale,
trei şedinţe ale ei au fost deja de- unguri. El admiţând eventualitatea Spanie. decât tdte acele ordonanţe, ce le dă
ajuns spre a documenta flascul în- despărţirii cjice: în Ungaria un guvern, care e spriginit
tregei stratageme vamale a guver­ „Sub scutul unor mari favori- Hâdele egoismului politic. orbesce de-o majoritate alesă prin mij-
nului Banffy. sărî din partea statului pbte se vor ioee ilegale. Ordonanţele austriaco
In ajunul înţrunirei anchetei ofi­ afla capitalişti din Germania şi Aus­ Rar am cetit în pressa maghiară — continuă „Alkotuaâuy" —se ba­
cioşii unguri nu scieau cum se umfle tria, cari vor cultiva unele ramuri la adresa guvernului unguresc şi a seză cel puţin pe o lege constitu­
mai mult „importanţa" şi „seriosi- de fabricaţiune în Ungaria. Lucră­ sistemului politic dominant un re- ţională şi sunt expediente garantate
tatea" pasului interprins de d-nii torii se vor compune în partea cea chisitoriu mai plin da coasciinţa ade­ guvernelor din Austria prin un drept
Banffy-Daniel. Proiectul tarifului au­ mai mare din Slavi şi Germani aci vărului şi de priceperea tristei situa- constituţional, — pe când armadia
tonom — scrieau ei — dovedesce hoc importaţi. Structura socială a Un­ ţiuni politice din Ungaria, cum este întregă de ordonanţe ale guvernului
hotărîrea guvernului unguresc de a gariei se va schimba rapid în districtele articolul ce l’a publicat organul „par­ unguresc, sunt seu afară din lege,
esecuta, în caşul neisbutirei tratări- industriale. In locul nemeşului dela tidei poporale" catolice în nameru! seu ioyesc în legile existente.
rilor asupra pactului, separarea va­ ţâră şi al ţăranului vor păşi capita­ său de Duminecă. In consecenţa organul „parti­
mală a Ungariei de Austria; se nu listul nemaghiar şi lucrătorul de fa­ Pornind din adevărul accentuat dului poporal" avertiseză pe cei din
se credă deci, că Ungaria n’ar ave brică nemaghiar. Se va săvârşi o so- de Segur în marele său op psicho- fruntea afacerilor ţării, să nu mai
curagiul de a desfiinţa comuniunea cialisare, contra căreia nimic nu vor logic, în care desfăşurând căuşele caute a da un lustru fals situaţiunei
vamală. Tot-odată susţineau, că în patâ ajuta opririle poliţienesc! şi păcatelor politice ale epocei sale interiore din Ungaria, căci crisa,
privinţa materială, Ungaria va sci pandurii". cjice, că aceste păcate sunt a-se atri­ care domnesce de fapt în Austria
se tragă tote consecenţele practice „Industrialisarea Ungariei în­ bui „incapacităţii egoismului politic, mai uşor pote fi delăturată, decât
în caşul eventual, că ar fi silită la semnă şi slavisarea Ungariei; o ase­ care a dărimat tot ce geniul popo­ crisa din Ungaria, care de ani de
o separare. menea esperienţă am făcut şi în rului a creat şi unificat" — organul cjile încoce domnesce sub firma min-
Austria. Textul firmelor, esteriârele maghiar spune c’o rară francheţă, cinâsă a legalităţii. Cel-ce în mij­
Au mâi asigurat oţicioşii lui
Banffy, că proiectul de tarif auto­ industriei vor fi maghiare, capitalis­ că mai ales de patru ani încoce locul ;acestor nenorocite raporturi,
nom „este a se considera ca o operă tul şi funcţionarii săi vor fi Ger­ viaţa publică a Ungariei nu constă şi-a păstrat încă judecata sănetosă,
fâsrte seribsă". Şi cu tote aceste so­ mani, er lucrătorii Slavi". din altceva, decât din crise mari, ce acela vede marile pericule ce vor
lemnele asigurări, trei şedinţe ale „Se fiă bre în adevăr în intere­ s’au succedat una pe alta. Crisele urma, pericule, cari în Ungaria sunt
anchetei au fost de ajuns spre a sul statului naţional maghiar (!) ca, acestea s’au început cu introducerea mult mai ameninţătâre, pregătind în
duce la absurd totă opera. pentru a se ajunge acestă ţintă, se legilor bisericesci-politice. De atunci proporţii mult mai mari disoluţia.
li-se urce consumenţilor ungari de şi pănă acjî s’au aruncat jertfe tbte
Inse şi foile maghiare — cu es- producte industriale preţurile măr­ acele instituţii şi garanţii, cari din Neesplicabil i-se pare lui „Al-
cepţiunea se înţelege a celor guver­ imilor cu 10 pănă la 15 procente supuşi au făcut societăţi naţionale, kotmâny" împrejurarea, că pe când
namentale — recunosc, ca proiectul şi agricultura ungară, pe care ori şi din societăţi naţionale stat, âr din în Austria se gândesc la expediente,
de tarif autonom al ministrului de cum se întemeiezâ puterea şi mări­ stat autoritate de drept public şi cari ar pute să ajute stărilor sdrun-
comerciu Daniel, n’a fost, decât, cum rea istorică a statului ungar, se fiă internaţională. cinate interne, pe atunci în Ungaria
am cjis şi noi, o gogoriţă, pentru a Firesce, că organul amintit nimeni nu se gândesce a reaşecja în
spăria cu ea pe industriaşii germano- lipsită de cea mai bună a sa piaţă drepturile lui constituţionalismul. In
boemî şi a sprijini astfel acţiunea şi lăsată în prada unei înfricoşate vrând să documenteze acesta, arată Austria semi-absolutismul este ce­
mai întâiu asupra gâuei, ce s’a por­
crise?"
contelui Thun în favârea încheierii „Individualitatea de stat ungară nit contra bisericei catolice şi a rinţă neînlăturabilă, în Ungaria din
pactului. Ministru-preşedinte austriac se baseză pe structura lui socială (!), preoţimei. Sub influenţa acestei gone, potrivă: absolutismul şi despotis­
a declarat asemenea, eă guvernul 3e mul păcătos formeză singurul razim
pe independenţa aşa c|' i lăntied — c|ice cl — s’a falsificat tot ce a
unguresc a iniţiat o „acţiune seriâeă" gentry şi a ţăranilor liberi. Nu voiu putut ajunge în mânile guvernului, al guvernului actual şi al partidei
prin lansarea tarifului autonom, der se c}i ) ar fi cu neputinţă de a er ceea-ce n’a putut ajunge cu în­ sale. In fine fâia ungurâseă (jice, că
c
oposiţiunea germană nu s’a spăriat aduce o schimbare în structura so­ lesnire, a fost schimbat în sdrenţă privesce cu mari îngrijiri la desfăşura­
de-o astfel de acţiune. rea evenimentelor — căci pănă acum
cială a societăţii ungare şi de a de bâlciu asupra careia e liber ge-
Mai mult se arată însă ridicm- transforma statul constituţional agri­ şeftul. Alegătorii au fost cumpăraţi, a esperiat, că cu cât a fost giugiulit
lositatea întreprinderii ministrului de col într’un stat militar capitalistic. flămâncjiţi, sâu torturaţi şi amenin­ şi sprijinit mai mult acest sistem do­
comerciu Daniel prin faptul, ca chiar Mă îndoiesc însă mult, că majorita­ ţaţi cu gendarmii şi baioneta. Unde minant, cu atât mai mare a fost
membrii cei mai competenţi şi in­ tea naţiunei maghiare doresce o ast­ n’a fost de-ajuns acesta-, s’a falsifi­ generala încurcătură.
fluenţi ai anchetei au pronunţat fel de transformare". cat actul electoral. Pe calea arătată, Aşa este ipiarul unguresc însă
asupra proiectului de verdictul lor E interesant modul acesta de cjice „Alkotmâny", guvernul şî-a câş­ a uitat să mai adaugă înc’o împre­
nimicitor. Acum, după atâta sgomot, cugetare al deputatului Lecher. De tigat majoritate în parlament şi a jurare de cea mai mare importanţă
ce s’a făcut cu el, ei găsesc, că Un­ ce n’ar ave şi ceva reson ? El nu dat în licitaţiune dreptul de parti­ actuală pentru a completa oglinda
garia nici nu pote stabili un tarif pare a sci decât numai de Slavi în cipare în camera magnaţilor. Ce-i adevăratelor stări, ce domnesc în sta­
autonom vamal faţă cu Austria, pe Ungaria, der Ungurii de sigur ar şi mai mult însă: el a ameninţat şi tul ungar. A uitat să arate asupra
câtă vreme vor mai dura tratatele vorbi nu numai de „slavisare", ci a pus pe griji tronul, apoi, în incapaci­ urmărilor acelei nenorocite politice
comerciale cu celelalte state, adecă şi de „romanisare", când ar admite tatea şi viclenia lui, s’a jucat în mod a maghiarismului violent, care a scos
pănă la 1903, timp de cinci ani. din drepturile lor naţiunile nema­
tesa lui. copilăresc cu instituţiile marilor
Cu alte cuvinte guvernul o’a drepturi constituţionale ale legăturei ghiare şi care a făcut ca nema’ţă-
apucat de-o problemă deocamdată A noua conferenţă interpalar- dintre cele două părţi din monar- mirea şi amărăciunea în sînul lor
imposibilă şi a mai dovedit pe de mentară. Am arătat la timp, că a noua chiă, pănă când crisa — cu tâte să fiă la culme, fapt, care nici de­
asupra o perfectă neorientare, aşa conferenţă interparlamentară se va ţine provisoriile valabile pe ani de cjile cât nu contribue la pacea şi liniştea
că chiar organele lui s’au văcjut con- anul acesta la Lisabona (Portugalia). Ame­ — a devenit mult mai înspăimân- interiâră şi la consolidarea stărilor
strinse a face cea mai aspră critică ninţările Americanilor de a aduce răsboiul tătâre decât înainte. Astfel au ajuns normale.
operei d-lui Daniel. pe costele Spaniei în Europa şi intrigile lucrurile acolo, că vedem în Peşta
Am arătat cum deputatul ger­ amicilor yankeilor sunt în ajun de a face un aşa numit „parlament vamal", Banffy la Viena. Foiă oficiosă
man austriac Lecher a criticat acest să nu se potă ţine acestă conferenţă la care îasu-şi nu scie ce trebue să „Bud. Tud.“ anunţă, că ministrul preşedinte
pas al guvernului unguresc tot din care representanţii parlamentelor europene ceră el, şi ce trebue se câră gu­ a plecat pentru diua de erî la Yiena. Des­
punctul de v-dere accentuat în an­ aveau se protesteze contra resbelului şi mai cu vernul. pre acesta călătorie lui „Berliner Tagblait
u
cheta din Peşta. semă contra motivelor invocate pentru a-1 Foia ungurescă continuând cjice, i-se scrie din Yiena următorele: Ministrul