Page 26 - 1898-07

Pagira. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 147 —1898.

president ungar baron D. Banffy sosesoe sosi un răspuns mulţumitor, atunci Rusia şi capitalul, care nu cunosce mila şi îndu- Concertul Aurelia CionGa (Sibiiu), care
D mninecă la Viena, ca să confereze cu va fi nevoită să recurgă la represalii. Ce­ rea şi din ale cărui braţe nu este putere, l’am anunţat şi noi, a avut un succes stră­
ministrul preşedinte austriac, contele Thun, rerea principală a Rusiei e, ca grâul ru­ care să scotă şi să mântuâscă poporele. lucit. „Sieb. deut. Tageblatt face o forte
u
asupra pactului economic. iBanfiy a ajuns sesc să fiă tratat pe căile ferate germane Banul şi speculaţia au jucat rol prin­ favorabilă dare de sâmă şi enumărâud cla­
în situaţiă forte critică prin aceea, că con­ întocmai ca grâul german. „National Zei- cipal şi în acest răsboifi fatal. sicele piese executate de mica artistă, ex­
tele Thun vrâ să introducă pactul în Aus­ tung“ din Berlin, vorbind de acestă ees- clamă: De unde vine într’o fiinţă de 10
tria prin § 14, âr în Ungaria pe cale par­ Bune, recunosce, că cererea Rusiei e în­ ani într’o măsură atât de considerabilă
O nouă panama Ba Arad.
lamentară. Acâsta însă — cu considerare dreptăţită după convenţiune; în acelaşi acea seânteiă divină, care pote fi numai
la declaraţia ce a fâcut’o în cameră gu­ timp însă observă, că cererea a şi fost sa­ — 259,000 fl. ăefraudaţî. — productul unei îndelungate experienţe şi
vernul ungar în Octomvre anul trecut — tisfăcută pe linia, care interesâză exportul
Nu de gâba trăim în ţâra defraudă- al unei desăvîrşite educaţiunl musicale şi
s’ar lovi de mari greutăţi. rusesc, intre Konigsberg şi Dantzig. Dia- rilor. Acestă miserabilă meseriă începe a estetice? Apoi încheie astfel: Acâstă co­
rele liberale germane susţin, că supărarea lua proporţii tot mai mari în Ungaria, şi pilă minune, Aurelia Oionca, a fost formal
guvernului rusesc e provocată de concesiu­
Ultima încercare a contelui Thun. e lucru semnificativ, că malversaţiunile se copleşită cu aplause şi distinsă cu mai
nile, pe cari guvernul prusian le face par­ descoper mai ales la oficii publice. multe buchete de flori. Măcar de şi-ar ajun­
După-ce ministrul-preşedinte austriac tidului agrar. In Arad, acest cuib ocrotitor al şovi­ ge scopul aceia cărora li-se va încredinţa
a suferit naufragiu cu încercarea sa de a
Rin Bulgaria. După un comuni­ nismului patentat, oare s’a încuscrit cu ji- de aci înainte educaţiunea musicală a aces­
începe pertractări directe cu şefii partide­
u
cat din Sofia al lui „Pol. Corr. se con­ dovismul perciunat, tocmai acum se per- tei minunate copile aşa, ca bogatul ei spirit
lor din oposiţia germană, el şî-a continuat tracteză procesul malversatorilor dela ofi­ musical să rămână vecinie într’un corp în­
încercările cu marii proprietari germani din firmă soirea, că ministrul-preşedinte al Bul­
gariei Dr. Stoiltnv, care s’a întors acum din ciul de dare, cari au pungăşit nu mai pu­ floritor, şi nu va trece mult pănă ce geniul
Boemia despre cari presupunea, că totu-şl
Karlsbad, a luat ârăşl în mână afacerile sta­ ţin ca 100,000 fl. Procurorul nici nu şl-a artei îşi va apăsa sărutul de consacrare pe
vor fi mai concilianţi şi mai puţin geloşi
tului. Prin acesta se desmint în modul cel pronunţat discursul de acusă, — şi âtă, că fruntea drăgălaşei artiste, care, precum se
de principiul representat din partea Ger­
mai categoric faimele despre repăşirea dela se descopere o defraudare colosală la forul 4ice, va fi dusă la Paris sâu Lipsea pen­
manilor radicali.
guvern a lui Stoilow, precum şi despre pupilar, care trece peste cifra de un pătrar tru perfecţionarea educaţiunei sale musicale.
Presupunerea acesta însă i-a fost în­
pretinsa venire la cârmă a lui Karawelov de milion.
şelată. Nici cu marii proprietari germani Trăsnetul din Bucurescî. Vineri după
venire, ce s’a urgitat din partea Rusiei. ţiiarele ungurescl scriu colone întregi
constituţionali şeful cabinetului austriac n’a amâ4l a început să plouă în Bucurescî. Pe
— Visita principelui în România, precum despre acestă epocală malversaţiune. Casa-
putut să ajungă la bun sfîrşit, aceştia încă la 3 şi un sfert o puternică detunătură a
afirmă acelaşi comunicat, n’a avut nici o rul forului pupilar din Arad, Krivdnyi Iânos,
i-au refusat categoric ajutorul de a pută făcut lumea din centrul oraşului să tresalte
importanţă politică, ci ar fi fost mai mult a defraudat banii orfanilor. Scirea a pro­
stabili o înţelegere între Germani şi Cehi de spaimă. Unii credeau, că s’a tras cu
un act de politeţă, cu tote, că orl-ce prie­ dus sensaţiă estraordinar de mare nu nu­
cu scop de a regula cestiunea de limbă şi tunul, alţii, că a dat cineva cu puşca chiar
tin sincer al Bulgariei trebue se salute cu mai în oraşul Aradului, ci în întrega ţâră.
a face astfel posibilă funcţionarea normală în curtea lor. Nu era însă nici una, nici
bucurie apropierea principelui Ferdinand Etă câte-va amănunte:
a parlamentului. alta. A fost o detunătură provocată de un
de Regele Oarol al României, ca de acel Krivâny Iânos, cassierul dela scaunul
In ultima lor eonferenţă de Vineri, trăsnet, care a că4ut pe strada Academiei,
regent de model, care portă a4l rolul con­ orfanal din comitatul Aradului, a cerut la
la care a praticipat şi ministrul de co- în faţa tipografiei Cucu. In acel moment
ducător între capetele încoronate ale sta­ începutul lui Iunie concediu pe 6 luni. El
mercih Bărnreuther, marii proprietari con­ trecea un tramcar plin cu omeni. Oaii dela
telor din Balcani. făcu înainte svon, că va petrece în străi­
stituţionali — cari, în trâcăt fiă dis, nu tramcar s’au speriat, âr âmenii îngroziţi de
nătate, de unde se va reîntorce numai prin
prea făcuseră pănă acum vre-o oposiţiă spaimă nu sciau, ce să crâdă. De asemenea
Septemvre. Şl-a trimis familia la băile din
mai de sâmă guvernului, ci mai mult vac- Capitularea oraşului Santiago. Tuşnad, unde are şi o vilă pomposă. In 4 nici spaima celor din împrejurime n’a fost
cilau între partidele majorităţii şi ale mi­ 1. e., Iosif Furmann, secretar la ministerul mai mică. Din fericire nu s’a întâmplat
norităţii — ei au declarat, că nu primesc In numărul nostru din urmă am adus nici un accident. Fulgerul a întrat în pă­
scirl despre capitularea oraşului Santiago de finanţe şi cumnat al lui Krivâny, primi
proposiţiile contelui Thun, ci din potrivă, mânt, în mijiocul drumului, fără a atinge
de Cuba. Se 4icea, că armatele generalului o scrisose din Hamburg, pe care desfăcân-
iau solidaritatea cu celelalte partide ger­ du-o, aflâ în ea 15,000 fl. şi o notă, în care pe cineva. Locul unde & că4ut, s’a putut
mane accentuând, că restabilirea stărilor spaniol Toral au evacuat oraşul în uniformă Krivâny scriea lui Purmann, ca cele 15,000 cunosce prin faptul, că piatra este arsă-
parlamentare normale şi a raporturilor re­ de mare ţinută, însă fără arme. roşiă. Aprope de acel loc, în momentul
gulate în stat, este condiţionată singur şi Acum se vestesce „Agenţiei Reuter“ să le trimită familiei sale la Tuşnad. când a că4ut trăsnetul, trecea un om, însă
Purmann nu putea înţelege, de ce
numai de retragerea cât mai grabnică a din New-York, că forţele armate ameri­ n’a fost atins.
Krivâny îi trimite lui aceşti bani şi nu di­
ordonanţelor de limbă. cane şi spaniole îşi păstrâză încă posiţiile
rect familiei. Scrisorea deştepta bănuiala Banditul Florea împuşcat. Foile din
Acâstă resoluţiune a nimicit şi ulti­ lor în şanţurile de dinaintea oraşului, şi că lui Purmann şi acesta în loc de a trimite BucnrescI anunţă, că faimosul bandit Flo-
mele speranţe ale contelui Thun, care acum predarea oraşului nu e încă fapt cu desă­ rea- a fost împuşat Vineri diminâţa de un
banii la Tuşnad, s’a dus direct la vice-şpa
nu se mai gândesce la continuarea tractă- vârşire împlinit. Comandantul spaniol To­ nul comitatului Arad, a predat acastuia jandarm, în dosul mănăstirei Neamţului (jud.
rilor de pace cu partidele. ral ţine morţiş la pretensiunea, ca trupele scrisorea şi banii ce i-a trimis Krivâny, Neamţ.) Florea aflându-se săptămâna tre­
Dâr cu tote acestea cercurile norma­ spaniole să părăsâscă armate oraşul. In
tive n’au renunţat de tot la nădejdea, că urma acestei pretensiunl s’au ivit greutăţi dând espresiă bănuelii, că aici trebue să cută în judeţul Suceava, a tras asupra lui
în cele din urmă pacea între Cehi şl Ger­ privitor la condiţiile capitulării. Toral a fiă vre-o înşelăciune la mijloc. Yice-şpanul dela o distanţă de 14 paşi, dâr nu l’a ni­
Szatmary a făcut numai decât arătare fiş- merit. Bănuindu-se atunci, că Florea vă-
mani se va pute face. Se crede, că Cehii mai cerut, ca armatele spaniole să fiă trans­
vor ceda, mai vîrtos, că după cum se svo- portate liber în Spania, comandantul ame­ panului Fabian, care porni imediat cerce­ 4ându-se urmărit atât de aprope va părăsi
nesce din unele părţi, Polonii n’ar mai rican însă nu se învoiesce sub nici o formă tare. S’a ales o comisiune, care să cerce­ judeţul Suceava spre a se întorce în ju­
teze starea cassei forului pupilar şi tote deţul Neamţ, s’a telegrafat prefectului de
sprigini necondiţionat pretensiunile Ce­ la acesta.
actele şi documentele referitore. Curând şi Neamţ, D. N. Albu, care a întărit imediat
hilor. Intr’aceea admiralul Sampson a întrat
bine s’a dat de urma colosalei malversa- poterele dela diferitele trecători din Su­
Credem însă, că speranţa acesta de­ cu flota sa în portul dela Santiago.
ţiunl. ceava în Neamţ. Bănuiala a fost justă.
ocamdată cel puţin este prematură. Cu Mare este acum turburarea în Spania Krivânyi pusese mâna pe averea ere- Florea a încercat să trâcă în jud. Neamţ,
greu se pote presupune, ca Cehii să pri- în urma soirilor despre capitularea oraşu­
4ilor Almai în valore de 259,000 fl., cari şi la mănăstirea Neamţului a fost împuşcat.
vescâ pasivi la o eventuală retragere a or­ lui cuban. Guvernul spaniol a aflat de lipsă,
erau plasaţi în obligaţiuni. Hârtiile de va­
donanţelor de limbă, condiţiă ce-o pun ca printr’un decret oficial publicat în „Ga- Asrtonomulj Falb şi vara. După jjFalb
lore, ce constituiau averea orfanilor Almai
u
Germanii în preţul împăcării. Mai curând zetta din Madrid, să suspendeze în mod la o îndreptare definitivă a vremii deocam­
zăceau în cassa wertemiană a oficiului, âr
e
s’ar pută 4i° ) tomna acesta Austria nu temporar drepturile individuale conţinute dată n’avem să ne aşteptăm. Prognosa lui
Krivânyi furându-le a lăsat numai câte-va
va ave parlament, ci totul se va conduce în Constituţie, fiind-că se teme de agita­ Falb ale cărei pre4icerl de fapt pănă
obligaţii de-asupra pachetelor singuratice,
şi guverna cu ajutorul atotputernicului §. ţiunile Carliştilor. acum s’au adeverit, sună: Din 12 pănă în
âr de desubt a pus tipărituri şi hărţii fără
14. E posibil chiar, ca contele Thun să-şi Despre iniţiarea tractărilor de pace nici o valore. 16 Iulie (st. n.) ploiă în ambudanţă, tem­
introducă în praxă elaboratul său de limbă n’avem încă scirl positive, Spania nu e S’a făcut îndată perchisiţiă domici­ peratura scade în mod simţitor; în regiuni
tot cu ajutorul acestui paragraf. aplecată a ceda insulele sale şi pe lângă liară la locuinţa defraudatorului, aici însă muntose mai înalte zăpadă. Din 17 pănă
în 19 ploi torenţiale însoţesc 4iua critică
acesta a mai plăti Americei şi o despăgu­ n’au aflat nimic decât nisce fotografii, de 18 Iulie, având loc în acelaşi timp şi o
Revistă externă. bire de răsboiu. Spania ar fi învoită, ca obiecte de 'Valore nici unul, bani de-ase- întunecime de sore. Temperatura mijlocie.
sortea Cubei să se decidă printr’un plebis­ menea nimic.
JRdsboiu vamal între Germania cit, care va ave să alegă între formele de In mai multe părţi cutremure de pământ.
Furtuni din părţile Alpilor. Din 20 pănă
şi Rusia, piarele nemţescl ne aduc o guvernament. Resultatul acestui plebiscit,
veste surprin4ăt6re: în vremea când, cu după cum se vestesce din Madrid, l’ar primi SCIRILE DILEI. în 24: ploile scad, temperatura să urcă.
) Din 25 pănă în 31, ârăşl furtuni numă-
sforţări pe cari întrega lume le apreciâză, Spania fără nici o reservă.
— 6 (18' Iulie r6se cu ploi torenţiale anume în 25 şi 26
relaţiunile politice dintre Germania şi Ru­ Modalitatea acesta întrunesce cerinţa
Academia română s’a întrunit Vineri şi în ultimele 4ile ale lunii. In Bavaria şi
sia se îmbunătăţesc di cu 4b întărind echi­ corectităţii, decă vom ave în vedere, că
în şedinţă ordinară. Dela 15 Iulie Aca­ Austria cam prin 29 zăpada ia dimensiuni
librul europân, e aprope să isbucnâscă în­ America a fost aceea, care a aţîţat şi pro­
demia va lua vacanţă şi nu va mai ţinâ estinse. Temperatura scade ârăşl începând
tre ambele mari imperii un răsboiă vamal. vocat acest fatal răsboiu; ea a revoluţionat
nici o şedinţă pănă în luna Septemvre. din 27. Şi mai fatală e prognosa pentru
are
Acâsta reese din articolele a două 4i > poporaţia Cubei contra domniei spaniole
August: ploi constante torenţiale şi abun-
„Konigsberger Zeitung* şi „Gazeta ger­ în Cuba, ea a susţinut cu bani şi cu arme Darul principelui bulgar. Cu ocasiunea
dante.
mană din Petersburg“, cari tind a pregăti pe răsculaţi şi c’o perfidiă, ce nu se mai visitei sale la castelul Peleş, principele Fer­
opiniunea publică pentru un răsboih vamal pote tăgădui, s’a amestecat în afacerile in­ dinand al Bulgariei a dăruit Reginei Ro­ Prin analise şi observaţii acurate de
german-rus. S’a remarcat mult în Germa­ sulei pănă acolo, încât s’a declarat stăpână mâniei o bombonieră în aur masiv, artistic autorităţi medicale s’a constatat, că recu­
noscuta apă amară Franz Iosef după com-
nia un articol al „Gazetei de Petersburg“, asupra sorţii Cubei deja înainte de a de­ lucrată şi împodobită cu pietre preţiose. Pe
în care se spune, că la încheierea conven­ cide armele. capacul de aur, în mijloc şi într’un cadru posiţia sa fericită este singurul mijloc salin
purgativ de efect durabil. Apă plăcută la
ţiei ruso-germane, nimeni nu se aştepta, că Acest amestec n’a fost oprit cu ni­ de brilante, se află pe o bucată de smalţ băut, care se capătă pretutindeni.
Rusia va ave să lupte cândva pentru res­ mic de aşa numitul concert europân, care galben translucid portretul în miniatură
pectarea convenţiei. In acelaşi articol se prin militarismul ridicat la potenţa cea al principesei Maria-Luisa, miniatură ese-
spune, că guvernul rusesc scie anume cine mai mare, a pus un adevărat jug de sclă- cutată la Berlin de renumitul pictor Tzin- Epistola lui Zola câtră Brisson.
intrighâză la Berlin contra convenţiunii vie asupra poporelor. graf. Principesei Maria, principele Ferdi­ Agitaţiunea în Francia ia propor-
şi că şi-a perdut răbdarea. Guvernul ru­ Dâr la ce să ne mirăm. \A4l nu mai nand al Bulgariei i-a dăruit un forte fru­ ţiunl tot mai mari, cu cât să apropie ter-
sesc va aştepta pănă la 1 August o hotă- domnesc în lume principiile măreţe ale mos port-cigaret de smalţ galben, trans­ minul pentru a treia pertractare a proce­
dre definitivă. Dâcă pănă atunci nu va dreptului şi dreptăţii, a4î domnesce banul lucid, împodobit cu pietre scumpe. sului Zola, care se va ţinâ în săptă­