Page 29 - 1898-07
P. 29
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare (ji,
Alministraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şise luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, po şbso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi
In V i e n a : M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Max Augenfeld &. Emerich Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
I n B u d a p e s t a : A.V. Boldber- Adminidraţmnea, Piaţa mare,
Oer, Ekstein Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 80, etagiu
bar g.' Marolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fi-, pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond. pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 2£T "CT 3L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunilo
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 148. Braşov, Mercur! 8 (20) Iulie.
Adi mie, mâne ţie! ţării şi din cari şi Saşii şi-au alee d-lor Goluchowski şi Muravieff, care ates- De sine înţeles, că organisaţia poli
pe venăt-roşu al lor. >teză perfecta unitate a vederilor Rusiei şi tică pe basa principiului liberei întruniri,
44
Conlocuitorii noştri saşi se pre Acum de curend însă, când că Austro-Ungariei în cestiunea Orientului. nu esclude esistenţa societăţilor politice,
gătesc a serba aniversarea de patru pitanul poliţiei din Bistriţă a oprit cari încă sunt neapărat de trebuinţă pen
sute de anî a nascerei marelui lor cu forţa folosirea stegului săsesc ve Organisarea Românilor din tru cercul lor de competenţă. Este deci
bărbat, a reformatorului Honterus. năt-roşu, cine a strigat ca din gura greşită părerea, că prin inaugurarea nouei
Cu ocasiunea acesta se vor ţine în şerpelui în contra nelegiuirii, dâcă Bucovina. organisări îneetâză a mai ave rost societa
Braşov un şir de festivităţi, la car! nu Saşii bistriţeni, provocându-se în După timp lung de adormire şi tea politică „Concordia , ci din contră toc
44
vor lua parte Saşi din tote părţile tre altele la faptul, că „culorile ve de pirotâlă, fraţii noştri Români din mai noua organisare de partid reclamă o
Ardălului şi de sigur şi un numer năt-roşu sunt cuprinse şi în emblema Bucovina s’au deşteptat la nouă viată, activitate mai intensivă şi din partea „Con
mare de ospeţî germani din Anstria Transilvaniei, recunoscută şi stabilită ei îşi dau tâte silinţele a-se organisa cordiei , cât şi înfiinţarea altor societăţi
44
şi din imperiul german. Aceste fes prin dreptul public ungar?“ [ într’un partid bine închegat, care să politice prin districte, precum va urma în
tivităţi, la cari vor fi presante tdte In anii de mai înainte, când cuprindă tâte păturile Românismu curând la Suceava înfiinţarea unei socie
reuniunile săsescîdin Ardei, vor cul orî-ce întrunire românâseă, fiă poli lui din acest punct expus al nemu- tăţi politice românesc!.
mina în inaugurarea monumentului tică, bisericescă, şcolară ori socială, lui românesc. Am urmărit tot-dâuna Tocmai noua organisare reclamă es-
lui Honterus. era suspiţionată de denunţianţii şo cu viu interes aceste nobile nisu- tinderea asociării pe tote terenele vieţii
Nu voim se vorbim despre pro vinismului dominant, ca antima- inţe de concentrare şi consolidare a publice. Trebuinţa societăţilor politice, li
gramul acestor festivităţi. Ele, sun ghiară şi duşmană statului, Saşii noş forţelor fraţilor noştri bucovineni, terare, culturale, economice şi de credit
tem siguri, vor decurge în mod tri ardeleni tăceau asemenea, şi nici fiind-că nu este indiferent pentru este chiar una din suposiţiile esistenţei par
demn şi liniştit — ddcă nu cum-va că luau notiţă de ca se petrecea. noi Românii asupriţi din acâstă parte tidului naţional în forma nouă, numai cât
vor fi conturbate de invidia şi răutatea Acjî însă, când aceleaşi suspi- a monarchiei a vedâ stăruinţele, ce se aceste asociârl îndeplinesc muncă de de-
şovinismului dominant, care s‘a prea ţionărî se îndrepteză asupra festivi pun, şi lucrările ce se fac în ţâra tail între marginele stricte ale statutelor
obicinuit a nu mai tolera nimic ce tăţilor în memoria lui Honterus, cine mândră a lui Dragoş pentru causa lor, pe când organisaţia politică naţională
nu pdrtă timbrul maghiarismului în protesteză în contra denunţianţilor naţională. Etă ce scrie „Patria“ din cuprinde tote manifestaţiunile vieţii popo
gâmfat de acjî. necinstiţi, în contra celor ce vor să Cernăuţi în numărul ei de Dumi rului nostru, strînse într’un mănunchiti,
Am înregistrat şi noi la rendul turbure prin ura lor acele festivităţi necă despre fasa, în care a întrat drept neapăratele condiţii de esistenţă şi
nostru faptul, că unele foi ungu culturale, dâcă nu Saşii ? noua organisaţiune a fraţilor noştri desvoltare liberă naţională.
resc! au umblat se suspiţioneze vii- Etă dâr, că bine au văcjut aceia, bucovineni: Suntem firm convinşi, că aducerea la
tdrele serbări ale Saşilor pentru cari înainte cu 30 de anî le-au spus Cercul participanţilor la conducerea viaţă a nouei organisări, care va urma de
Honterus, susţiind, că denşii, Saşii, Saşilor ardeleni, să nu mai spereze vieţii de partid se lărgesce, primind în sî- odată cu lucrările pregătitore pentru ale
sub masca acesta nu voiesc, decât că vor pute să lege frăţia, cu ma nul său representauţii tuturor păturilor so gerile în dieta ţării, va resfira tote nedu
se agiteze in contra statului ma ghiarismul modern violent, cum au ciale şi districtelor ţării, aşa încât liniştit meririle esistente şi va produce o mulţu
ghiar, şi găsind, că însuşi bărbatul legat’o odinioră cu nobilimea ungu- putem dice despre noua organisare, că cu mire generală în tote cercurile românescl.
istoric, pe care vor a-1 sărbători, n’a râscă. prinde în sine întrâga Bucovină românâseă.
fost, decât un agitator săsesc. Timpurile se schimbă, neschim- Lărgirea cercului participanţilor la
Seim, că agitaţia şovinistă a băt rămâne în cursul lor numai ade conducerea vieţii politice corăspunde unei Un Frances despre Românii
mers aşa departe, încât preşedintele vărul sentinţei: Acjî mie, mâne ţie! necesităţi a timpului şi are să progreseze transilvăneni.
comitetului festiv, protopresbiterul treptat la desvoltarea maturităţii politice în u
sas din oraşul nostru Francisc Obert, „Revue de Paris în numărul său din
poporul nostru. Precum vieţa de stat urmă publică un studiu forte amănunţit
s’a văcjut constrîns a publica o de- Visita regelui Carol la Petersburg. adaugă necontenit pături nouă la conlu
claraţiă, prin care respinge berfelile crarea comună pentru promovarea intere asupra Românilor din Transilvania.
contrarilor poporului săsesc cu tdtă Precum aflăm, regele Carol va pleca selor vieţii de stat, fot astfel şi un partid Povestirea e făcută de un călător,
demnitatea şi se silesce a linişti pe cei la Petersburg din Sinaia în 12 (24) Iulie politic, dâcă voiesce să îmbrăţişeze viitorul care a arătat într’un chip forte pitoresc
ce au fost alarmaţi prin strategema a. c., însoţit de principele moştenitor Eer- ţării şi populaţiunei, în al cărei nume se şi cu totul original obiceiurile poporului
răuvoitdre a amintitelor (fiare. ăinarid. Regina Elisabeta, cu tote afirmările constitue, trebue necontenit să lărgâscă român din Transilvania, „stabilit într’una
constante ale foilor străine că va lua parte din regiunile cele mai frumâse din lume,
Ce mare schimbare în trei-cjecî cercul combatanţilor săi, gregari şi căpi
de anî! După venirea la putere a la acâsta esoursiune, nu se va duce la Pe tani. Numai că lărgirea în viaţa partidu pe pământul privilegiat al Transilvaniei
Ungurilor, Saşii au fost încă multă tersburg. De altă parte ni-se asigură, că lui trebue să premârgă celei din viâţa sta depărtate şi aprope necunoscute de restul
44
vreme menagiaţi de guvernul ungar Regele va lua cu sine şi pe ministrul-pre- tului, ca fiă-care lărgire obţinută în vieţa Europei .
aşa că se lăţise credinţa în ţâră că şedinte Sturdza. împresurată de munţi înalţi, Transil
* de stat să afle deja terenul pregătit prin
lor li-se va face cu totul altă parte, activitatea partidelor. vania e o grădină închisă, unde nici un
mai bună se înţelege. Saşii înşi-şî Ni-se mai raportâză următorele: Pătrunşi de cunoscinţa acestui adevăr, duşman nu pote pătrunde. Sate albe se
credeau acesta. Firea Jor, ca unii Scrisorea din Bucurescî, ce a publi- au săvârşit conducătorii noştri un fapt emi adăpostesc la polele colinelor. In colţul
cari sute de anî s’au bucurat de cat’o „Gazeta Transilvaniei" înainte cu şese namente politic şi de mare importanţă pen acesta tihnit se agită pasiunile cele mai
cele mai largi privilegii, era încli dile privitor la visita regelui Oarol în Pe tru viitorul politicei nostre, când prin cele spăimântătore. Două rase duşmane se des
nată chiar a crede, că ei vor fi în tersburg, a fost mult remarcată în Româ şâpte resoluţiunl referitore la noua organi- fid, se persecută şi se ameninţă cu mortea.
ar
tot caşul mai altfel tractaţi, decât nia. Unele cfl © au reprodus’o, altele, libe saţiă au chemat la conducerea destinelor Câte odată ostilitatea asta se poto-
Românii de pildă. rale ca şi conservatore, au trecut cu tă poporului nostru cele mai largi cercuri ale lesce, dâr nu trece nici odată multă vreme,
încet încet însă conlocuitorii cere peste ea. Intre diarele, car! au repro Românilor din Bucovina. ca să isbucnâscă din nou. Sgomotul ajunge
u
noştri saşi au trebuit să se convingă, dus’o, este şi L’Indepenăancc Roumaine , Aceste resoluţiunl, cari nu se pot da pănă în Occident...........
r
că şi-au făcut un calcul greşit, când care, precum sciţî, susţine un strîns contact publicităţii, fiind-că tactica de partid nu Lupta nu încetâză între Românii, cari
au crecjut, că curentul de maghia- cu cercurile guvernamentale. admite, ea organisaţiunea interioră a unui locuesc în număr mai mare acâstă ţâră, şi
risare îi va cruţa şi încunjura pe Reproducând acesta scrisore după foia partid să fiă de o potrivă publică pentru între Unguri, cari sunt falşii, cuceritori
ei, aruncânda-se cu tbtă furia sa nu nostră, „Independenţa îşi face „reservele adversar şi aderent — vor forma o puter şi cari, stăpâni pe şcâlă şi pe funcţionari,
14
mai asupra nâstră.
esprese în ce privesce apreciaţiunile for nică garanţă a esistenţei Românilor în Bu se silesc să ucidă la Români spiritul antic
Acjl mie, mâne ţ i e ! mulate de corespondentul anonim al „Ga covina, decă obştea românâscă chemată la în care amintirea trecutului scump cântă
Când prigonirile în contra Ro zetei Transilvaniei ; găsesce însă totuşi, lucrare comună nu va întârdia a-se înrola de asupra miseriilor şi a resemnărilor de
44
mânilor au început a lua dimen că „scrisorea din cestiune este curiosă din în nou organisata armată. faţă.
siuni mai maiî, Saşii ardeleni stau
44
mai multe privinţe ; âr după-ce o reproduce, Conducătorii noştri au fost fârte no- Pote că resemnările nu sunt decât în
>
la o parte şi făceau ca şi când pe face următorele observări, pe cari la rendul rocoşl în stabilirea principiului nouei or- aparenţă, dice d. Edmond Cramaussel, inte
ei nu i-ar privi de loc ceea ce se nostru le găsim în adevăr cam curiose : ganisărl basate pe dreptul liberei întruniri. resantul povestitor.
petrece. Dâcă erau împiedecaţi cona Este adevărat, că principiul societar oferia Ţăranul transilvănean are în firea lui
„Tonul general al acestei scrisori, şi
ţionalii noştri de pildă de a se mai mai multă precisiune în funcţionare şi un un fond de nepăsare, care-1 scapă de griji
mai ales consideraţiile sale finale, par a
folosi ia ocasiuni festive de tricolo
indica, că corespondentul „Gazetei Transil control mai evident, dâr’ de altă parte nu mari. Sâra, întorcându-se acasă, cântă cân
rul lor roşu-galben-venăt, Saşii tă vaniei^ n’a practicat nicî-odată eserciţiul oferia garanţa suficientă de a esclude dela tecele lui melancolice, ca şi când ar fi trăind
ceau şi aflau pâte acest lucru întru puterii în România, pentru-că se pune pe activitatea naţională acele elemente, cari într’o ţâră liberă. Dumineca se îmbată de
câtva chiar firesc, cu tâte că ei mai un punct de vedere esclusiv transilvan şi sunt perniciose şi distrugătore, de cari — musică şi de joc, ca şi când n’ar fi existând
mult ca ori şi cine trebuiau să scie, se ţine încă de sistemul de cumpănă ce durere — avem încă destule în ţâră, în Unguri pe pământ...........
consistă în a opune politica „rusă" politi
că aceste culori sunt culorile Tran* cei „austriaco . Acest sistem a primit lovi urma omnipotenţei volnice a căpitanilor Românul transilvănean — continuă po
44
ilvaniei,' cari se văd pe emblema tura de graţiă înainte c’un an, prin nota districtuali. vestitorul — îşi refugiâză tote speranţele
