Page 3 - 1898-07
P. 3

Nr- 142—1898                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3.


        el  speră,  că,  ca  mâne  fiă-care  Frances  va  şi  pentru  visitarea  oraşului.  La  plecarea   Opt  6mem  trăsniţi.  Din  Cercul  Sil-    Tote  acestea  le  spune  Pazmandy  pen­
        declara  c’o  inimă  ş’un  suflet,  că  armata,  din  Petersburg  Regele  îşi  va  continua  dru­  vaniei  ni-se  scrie:  Un  cas  forte  trist  tre-   tru  a  ajunge  la  conclusiunea,  la  care  a
        care  este  fala  şi  puterea  naţiunei,  este  tare  mul  spre  Varşovia,  unde  este  plănuită  o  bue  să  Vă  facem  cunoscut,  şi  anume:  ErI
                                                                                                                                                 ţintit  din  capul  locului,  că  părerea  sa  ar
        nu  numai  în  virtutea  încrederei  ţării,  ci  şi  şedere  de  o  di.  Intorcerea  în  ţâră  se  va  în  7  1.  c.  trecând  o  mare  furtună  peste
                                                                                                                                                 fi,  ca  d-na  Romanescu  să  renunţe  deocam­
        prin  soliditatea  faptelor  sale.  —  Mirman  a  face  prin  Moscva  şi  Kiev.  La  Moseva  Re­  părţile  acestea,  în  comuna  vecină  locuită   dată la întenţiunea d-sale.
        propus,  ca  răspunsul  lui  Cavaignac  să  fiă  gele  va  sta  două  dile  şi  la  Kiev  o  (ji-  Ob­  numai  de  Români,  Motis,  (Selagiu)  mai   Notăm  faptul  reservându-ne  a  reveni
                                                                                                w
        afişat.  Propunerea  acâsta  a  fost  primită  cu  servăm  ,  că  „Politische  Correspondenz   mulţi  muncitori  în  număr  de  10,  ca  să
                                                                                                                                                zsupra  atitudinei  acestui  cavaler  şovinist,
        572  contra  2  voturi.  Ast-fel  afacerea  Dreyfus,  vorbesce  de  călătoria  la  Petersburg  şi  a  scape  de  grozava  ploie,  s’au  tras  sub  un
                                                                                                                                                 care  în  Budapesta  jocă  rolul  unui  ocrotitor
        care  a  agitat  aşa  de  mult  Francia,  pare  a  Reginei  României,  eeea-ce  după  soirile  ce  copac  mare,  unde  după  cât-va  timp  au  fost
                                                                                                                                                al artiştilor.
        fi  luată  prin  acesta  dela  ordinea  dilei.  —  avem pănă acum, nu este esact.          toţi  trăsniţi,;  8  au  murit  la  moment,  âr  2  la
        In  legătură  cu  acâsta  amintim,  că  tribunalul                                         câte-va ore. Mai toţi sunt capi de familiă.
        penal  poliţial  din  Paris  a  publicat  la  9  1.  c.   Cercetare  disciplinară.  Fişpanul  comi­
        sentinţa în procesul intentat de experţii con­  tatului  Braşov  a  dispus  să  se  pornâscă  cer­  Recolta  grânelor  în  România.  Cetim   N o u   a b o n a m    e n t
        tra  lui  Zola  şi  a  redactorului  dela  „Aurore“.  cetare  disciplinară  în  contra  acelor  organe   in   „Drapelul“   de   Duminecă:   Asâră   a        la
        Zola  a  fost  judecat  la  2000  fi.  amendă  şi  ale  poliţie  din  loc,  cari  au  cercat  să  îm-   plouat  din  nou  în  Capitală.  După  informa-   Gazeta Transilvaniei
        14  dile  închisore,  apoi  dimpreună  cu  re­  pedece  cunoscutul  scandal  de  stradă  însce­  ţiunile,  pe  care  le  avem  ploile  din  ultimele
        dactorul  dela  „Aurore“  au  fost  obligaţi  să  nat  de  patriotica  şusterime  a  Braşovului   clile  au  fost  aprâpe  generale  în  totă  ţâra.   Cu 1 Iulie st. v. 1898
        publice  sentinţa  în  10  cliare  şi  să  plătâseă   din  incidentul  dilei  de  15  Martie.  Primarul   Aceste  ploi  au  causat  mari  stricăciuni  re­  se  deschide  nou  abonament,  la  care
        5000  fr.  ca  despăgubire  şi  cheltuell  proce­  Carol  Iacobi  a  fost  provocat  să  aducă  la   coltei  grâului,  secarei,  orzului  şi  ovăsului,   invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­
        suale celor trei experţi.                    cunoscinţă  poliţiei  acestă  disposiţiune.  Cei   care  este  forte  compromisă.  Anul  acesta   torii fdiei ndstre.
                                                     doi  acusaţî,  d-l  comisar  L.  Maximilian  şi   grâul  promitea  o  recoltă  forte  abondentă.
             Iî&sboiul.  După  nimicirea  escadrei                                                 Pe  unele  locuri  spicurile  au  câte  50  de    Preţul abonamentului:
                                                     sublocotenentul  W.  Wiener,  au  apelat  la
        ‘lui  Cervera  nu  s’a  întâmplat  nimic  de  im­                                          bobe,  pe  când  de  ordinar  fac  30—35  bobe.       Pentru Austro-Ungaria:
                                                     ministrul  de  interne  în  contra  acestei  mă­
        portanţă  în  Cuba.  Dâcă  e  să  credem  soiri­                                           Din  causa  ploilor  însă  ma,re  parte  din  pe vua. a.m.
                                                     suri  a  fişpanului.  Ministrul  unguresc  de  in                                                               .............................. 13 £L.
        lor,  ce  vin  din  Washiugton  şi  New-York,                                              grâne  au  fost  culcate;  âr  încât  privesce  de  pe şese lvixiî ....................................   S fL.
                                                     terne  însă,  a  aprobat  întru  tote  procedura
        precum  şi  celor  ce  vin  din  Madrid,  s’ar                                             secerat  şi  treerat  nici  vorbă  nu  pâte  fi,   pe trei 1-u.n.î   .  .  .  .  .  .  .     f 3 L.
                                                     fişpanului  şi  din  parte-i  încă  a  provocat  pe
        părâ,  că  intenţia  guvernului  spaniol  este                                             căci  bobele  sunt  umflate  de  apă.  Ar  tre­   Pentru România si străinătate:
                                                     primar  să  procâdă  cu  totă  seriositatea  în
        de-a  continua  deocamdată  răsboiul.  Numai                                               bui  deci  o  căldură  continuă  de  câte-va  pe -u-rr an      ....................  -3=0 franci
                                                     contra  celor  doi  acusaţî,  cari  nu-şî  făcu­
        aşa  ne  putem  esplica,  că  Spaniolii  încep                                             cjile,  pentru-ca  să  se  potă  începe  secerişul   pe şese 1-u.ni.........................  20   ,,
                                                     seră decât datorinţa impusă de oficiul lor.
        a-şl  reconstrui  forţele  de  apărare  la  San­                                           şi  treeratul.  In  unele  părţi  bobele  sunt   pe trei 1-u.nî .......................... IO   ,,
        tiago.  In  Cuba,  după  însa-şî  declaraţia  mi­  Căsătoria moştenitorului de tron. O     aprope  pe  jumătate  scuturate  din  causa        Abonarea  se  pot.e  face  mai  uşor
                                                                                                                                                 prin mandate poştale.
        nistrului  preşedinte  Sagasta,  să  află  100,000  foie  vieneză  primesce  din  Gmunden  soirea,  ploilor  torenţiale.  Agricultorii  sunt  forte
       soldaţi  spanioli.  Acâstă  armată  pote  să  îm­  că  archiducele  Francisc  Ferdinand,  pre-  descurajaţi,  căci  de  unde  sperau  să  reali-             Âdministraţiunea
                                                                                                                                                                                          15
        piedece  mult  încă  de  aci  înainte  năvala  sumptivul  moştenitor  al  tronului  casei  de  seze  un  câştig,  acum  sunt  ameninţaţi  să                 „Gaxetei Transilvaniei .
        Americanilor.                                Hobsburg,  va  lua  în  căsătoriă  pe  principesa  piardă  pănă  şi  sămânţa,  pe  care  au  pus’o
             Soirile  telegrafice  din  Madrid  susţin,   Maria  Luisa,  fiica  părechii  princiare  de  în  pământ.  Dâcă  ploile  nu  vor  înceta,
       că  în  actualele  împrejurări  este  imposibil  Cumberland.  Soirea  acesta  se  confirmă  şi  agricultura  nostră  şi  prin  urmare  ţâra  va   Concert vocal la Buşteni.
       a-se  încheia  pacea.  Trupele  spaniole  nu   din  cercurile  curţii  din  Viena.  Principesa  fi  espusă  la  pagube  considerabile.  Ploile
                                                                                                                                                      Eli  în  diua  de  sf.  Petru  şi  Pavel
       pot  să  părăsâscă  Cuba,  căci  decă  ar  face-o   Maria  Luisa  e  de  religiă  anglicană,  însă  au  profitat  numai  porumbului,  care  pănă   Reuniunea  rom.  de  cântări  din  Braşov,  fă­
       acesta,  atunci  însă  şl  poporaţia  insulei  ar   înainte  de  logodire  va  trece  la  religia  ca­  acum  cresce  şi  se  desvoltă  forte  frumos.   când  o  esc-ursiune  la  Buşteni,  a  dat  cu
        relua  luptele,  de  temă  să  nu  cadă  sub  dom­  tolică.  Se  diee,  că  insu-şl  monarchul  do-  Nu  se  scie  însă,  dâcă  şi  el  nu  va  ti  com­  acest  prilej  şi  un  coucert  acolo,  care  deşi
       nia americană.                                resce acestă căsătoriă.                       promis în urma ploilor continue.             c’un  caracter  mai  mult  improvisat,  a  avut
                                                                                                                                                o reuşită frumâsă.
             Interesant  este  un  articul  al  „Jurna­
                                                           Maghiarisarea  în  Maramureş.  Ministrul     Nouă  cancelariă  advccaţială.  D-l  ad­      Coristele  şi  coriştii  în  frunte  cu  di-
       lului  de  St.  Petersburg",  care  scrie:  Admi-
                                                     unguresc  de  culte  a  dispus,  ca  în  ţinutu­  vocat  Dr.  Cassiu  Maniu  face  cunoscut,  că  rigentul  P.  Dima  au  plecat  din  Braşov  erl
       ralului  Sampson  nu  i-a  succes  pănă  acum   rile  din  Maramurăş  locuite  de  Români  şi  şl-a  deschis  noua  sa  cancelariă  advocaţială  cu  trenul  de  5*55  dim.  şi  s’au  întors  în
       a  dărima  întăriturile  dela  intrarea  portu­                                                                                          aceeaşi fli cu trenul de sâră.
                                                     Ruteni  să  se  înfiinţeze  fără  amânare  24  în  Cluşiu  (Piaţa  Szechenyi  nr.  7  parter).
       lui  Santiago.  El  n’a  putut  pănă  acum                                                                                                     Despre  escursiune  şi  concert  ni-se
                                                     scdle  de  stat.  S’au  luat  măsuri,  ca  edifica­  Posedând  limbile  culte  europene  şi  având
       să  cucerescă  nici  chiar  drumul  ce  duce  la                                                                                         raportâză  următorele:  Am  avut  o  <ji  h’U-
                                                     rea  acestor  pepiniere  de  maghiarisare  să  legături  numărose  în  ţările  străine,  e  în
       Cuba.  Chiar  decă  Shafter  ar  ocupa  oraşul,                                                                                          mosă.  îndată  după  sosirea  nostră  în  Buş­
                                                     se începă deja în vara anului acestuia.       stare  a  satisface  pe  clienţii  d-sale  în  orî-ce   teni  am  luat  cu  toţii  la  hotelul  „Focşe-
       acâsta  n’ar  însemna  nici  decât  cucerirea
                                                                                                   cestiunî  juridice,  ce  ’i-s’ar  încredinţa  pen­  nânul“  un  dejun,  şi  după  aceea  escursio-
       întregului  teritoriu  cuban.  El  ar  trebui  să   Liturgia  maghiară.  „Pol.  Ert.“  pri­  tru  resolvarea  atât  în  patriă,  cât  şi  în  niştii  s’au  împrăsciat  care  încătrău  a  voit
       trimită  mereu  trupe  în  interiorul  insulei,   mesce  din  Roma  scirea,  că  în  afacerea  li-  străinătate                          prin Buşteni, Sinaia ete.
       decă  ar  voi  să  pătrundă  mai  adânc.  Spa­  turgiei  maghiare  suflă  un  curent  favorabil   D-l  Dr.  luliu  Popescu,  ne  rogă  să     Intre  orele  I—2  s’au  întrunit  apoi  âr
       niolii  au  încă  multă  armată  şi  muniţii  de   în Vatican.                             anunţăm,  că  cu  cliua  de  8  Iulie  c.  şl-a  des­  cu  toţii  la  hotel  „Focşenânul“  la  masă,  care
       răsboiu.  Acestea  le-ar  fi  de  ajuns  pentru  a                                          chis cancelarie advocaţială în Mureş Ludoş.  a  fost  presidată  de  părintele  archimandrit
                                                                                                                                                                            l
                                                          Dela  băi.  Prea  Sânţia  Sa  părintele                                               Dionisie  din  Buşteni.  La  4 /   bre  d.  a‘  s’a
                                                                                                                                                                             2
       epuisa  pe  Americani.  Proclamaţia  lui  Blanco                                                                                         început  concertul  c’un  program  ales,  con­
                                                     episcop  al  Aradului  loan  Meţianu  se  află
       în  care  declară,  că  Spaniolii  nu-şl  uită  că                                                                                       ţinând  pe  lângă  câte-va  piese  de  Mendels-
                                                     din  6  Iulie  n.  la  băile  din  Graefenberg,    Teatru  roman  în  Braşov.  Distinsa
       sunt  urmaşii  apărători  ai  nemuritorului                                                artistă  a  teatrului  naţional  din  BucurescI,   sohn,  Mozart  şi  Haydn,  şi  unele  cântece
                                                     însoţit  de  Preacuvioşia  Sa  protosincelul  şi
       Saragossa,  dovedesce,  că  în  Havanna  sunt                                              domna  Aristiţa  Pomanescu,  având  de  gând   poporale arangiate pentru cor de G. Dima.
                                                     directorul  seminarial  loan  Hamsea.  —  Dela
        decişi  a  continua  resistenţa.  Intrăga  Europă                                                                                             Concertul  s’a  dat  în  sala  Ubertti.  A
                                                     băile  din  Jabeniţa  ni-se  scrie,  că  o  ploie   a  da  cu  trupa  d-sale  câte-va  represeuta-   fost  bine  visitat  şi  auditorii  au  rămas  fârte
       <admiră patriotismul, ce Van dovedit apărătorii
                                                     torenţială  s’a  descărcat  Vineri  noptea  în   ţiuuî  în  Braşov  în  timpul  verii  şi  aflând,   mulţămiţî  de  prestaţiunile  corului.  Intre
        Cubei.  Europa  pricepe  bine  sentimentul  ce-i                                          că  spre  acest  scop  trebue  să  câră  permi­  aceştia  am  zărit  pe  lângă  alte  mai  multe
                                                     acele  părţi,  causând  mari  pagube  mai  ales
       însufleţesce  pe  Spanioli.  Ea  totuşi  nutresce                                          siunea  ministrului  unguresc,  s’a  adresat   persone  notabile  din  Buşteni  şi  jur,  şi  pe
                                                     în  fân  şi  grâne,  pe  cari  le-au  noroit.  Din
       dorinţa  ferbinte  de  a-se  pune  capăt  luptei                                           printr’o  scrisore  cătră  artistul  teatrului  na­  şeful casei militare general Vlădescu.
                                                     causa  timpului  ploios,  abia  au  sosit  pănă
       un  care  amândouă  părţile  au  dovedit  mare                                                                                                 Cu  trenul  de  sâra  dela  8  ore  membrii
                                                     acum la băi 10—12 persone.                   ţional  din  Budapesta  Ujhâzi  Ede,  rugându-1
       --curagiu, der care a pricinuit multă tristeţâ.                                                                                          corului reuniunei s’au reîntors la Braşov.
                                                                                                  să  mijlocâscă  concesiunea  de  lipsă  dela  gu­
                                                          Cununiă.  Anunţăm  cu  plăcere  cununia   vernul unguresc.                                  Am  ondre  a  aduce  la  cunos-
                                                     d-lui  Virgil  Şotropa,  profesor  gimnasial  în   Artistul  ungur  a  invocat  la  rândul
                                                     Năsăud,  cu  d  ra  Eosa  Golăschmidt,  fiica   său  ajutorul  preşedintelui  reuniunei  acto­  cinţa  onoratului  public,  că  mi-am
                                                                                                                                                deschis  în  Braşov,  Tergul  grâului
                                     — 29 Iunie v.   d-lui  Goldschimdt,  distins  cetâţân  filo  ro­  rilor  unguri,  Pâzmandy,  pentru  a  satisface   Nr.  5  (casele  bisoricei  românesc!  gr.
             încheierea  anului  scolastic  la  scolele   mân  şi  mare  proprietar  în  Năsăud.''Cunu­  dorinţei  artistei  române,  intervenind  la  gu­  or.) atelierul meu de dentist.
                                                     nia  s’a  săvîrşit  în  4  Iulie  n.  prin  d-l  vicar  vern  în  cestiunea  acâsta.  Pâzmandy  ca  şo-
       române  din  loc  s’a  ţinut,  ca  în  toţi  anii,  cu
       ceremonialul  obicinuit.  După  discursul  oca-   Dr.  Pop  dela  Năsăud,  asistând  ca  nănaşl   vinist  şiret  ce  este,  s’a  folosit  de  acâsta  o-   Braşov, în 11 Iulie 1898.
                                                     d-l  director  Dr.  Tanco  cu  soţia  şi  părin­  casiune, pentru ca să contracareze dinainte                       Dr. Univ. Med.
       sional  al  directorului  scolelor  comerciale
                                                     tele  G.  Domide  cud-ra  Filuca  Porcius.—  0  eventuală  concesiune  prin  aţîţarea  opi­                     Eugeniu, Tiltscher,
       A.  Ylaicu,  a  urmat  cetirea  clasificaţiunilor.
                                                     Adresăm  tinerei  părecht  şi  familiilor  feli­  niei publice maghiare.
       Ou  ocasiunea  împărţirii  premiilor  între                                                                                                                          dentist.
                                                     citările nostre cele mai căldurose.                Pâzmandy  îi  răspunde  lui  Ujhâzy  în-
       primii  dintre  elevi,  directorul  gimnasial  a
                                                                                                  tr’o  epistolă,  scrisă  franţuzesce,  ca  s’o  potă   S O I R I   U L T I M   E .
       ţinut  o  mică  alocuţiune  premiaţilor,  în  care
                                                          Din  Bistriţă.  Am  amintit  într’unul  din  comunica  şi  D-nei  Romanescu;  şi  o  pu­
       ’i  clarifică  asupra  importanţei  şi  înţelesu­                                                                                              Madrid,  11  Iulie.  Câţ!-va  dintre
                                                     numerii  trecuţi  ai  diarului  nostru  despre  blică  apoi  în  foile  unguresc!.  Cuprinsul  e
       lui  premiilor.  D-l  protopresbiter  I.  Petric,                                                                                        miniştri  au  declarat  representantului
                                                     condamnarea  mai  multor  fruntaşi  ai  Saşi­  pe  scurt  acesta:  spune,  că  pentru  conce­
       •ea  representant  al  Consistoriului  archidie-                                                                                         „Agenţiei  Fabra",  că  consiliul  de
                                                     lor  din  Bistriţă  pentru  arborarea  stindar­  siune  să  cere  a  se  face  petiţiune  la  minis
       eesan,  mulţămesce  d-lor  profesori  pentru                                                                                             miniştri  nu  s’a  ocupat  de  cestiunea
                                                     dului  naţional  săsesc  roşu-albastru,  —  cari  trul de interne, provecjută cu timbru de
       bstenâla,  ce  şi-au  dat’o  în  anul  acesta  cu                                                                                        păeei.  Obiectul  principal  a  consultă­
                                                     de-altmintrelea  sunt  colorile  oficiose  ale  1  fl.,  şi  că  numai  ministrul  pote  decide
       •educaţiunea  morală  şi  spirituală  a  şcolari­                                                                                        rilor guvernului este răsboiul.
                                                     oraşului  Bistriţa  —  din  incidentul  visitei  în  ast-fel  de  caşuri.  El,  Pazmandy  se  crede
       lor,  şi  cu  acesta  festivitata  se  încheie.                                                                                               Washington,  11  Iulie.  Ministeriul
                                                     archiducelui  Iosif.  Unul  dintre  condamnaţi,  însă  îndreptăţit  a  nu  crede,  că  guvernul  ma­
       Anul  şcolar  viitor  să  va  începe  în  2/14                                                                                           de  resboiu  a  primit  ac}!  scirea,  că
                                                     Dr.  G.  Kelp,  a  înaintat  recurs  la  căpitana-  ghiar  va  încuviinţa  cererea  artistei  române
       Septemvre.                                                                                                                               bombardarea  oraşului  Santiago  a’a
                                                     tul  poliţienesc  contra  pedepsei,  ce  ’i  s’a  acum,  „când  în  România  de  ani  de  dile  să
             Visita regelui Carol la Petersburg.     dictat,  âr  advocatul  Dr.  K.  Lang,  în  cali­  cultivă  sentimente  atât  de  duşmănose  şi   reînceput erî.
                                 u
       „Politische  Correspondenz   din  Viena  pri-  tate  de  fiscal  al  oraşului  Bistriţa,  a  înain­  să  ridică  acusaţiunl  atât  de  nedrepte   Washington,  11  Iulie.  In  cercu­
                                                                                                                                                rile  normative  se  susţine,  că  preşe­
                                                                                                                                            u
       mesce  din  Petersburg  următorele  amănunte  tat  representanţei  comunale  o  energică  iaţă  de  Maghiari  înaintea  lumei  întregl .
                                                                                                                                                dintele  Mac  Kinley  va  pretinde  pre­
       cu  privire  la  voiagiul  M.  S.  Regelui  Oarol  acusă  contra  căpitanului  poliţiei  Sigismund  Opinia  publică  maghiară  ar  privi  o  astfel
                                                                                                                                                darea  necondiţionată  a  lui  Santiago
       la  Petersburg.:  Regele  va  sosi  la  27  Iulie  Gyiirk,  care  a  jucat  rolul  principal  în  de  prevenire  mai  mult  ca  o  slăbiciune;  ba,
                                                                                                                                                de Cuba.
       st.  n.  în  capitala  Rusiei,  unde  va  descinde  acâstă  afacere,  pentru  procedura  lui  ile­  (jice,  s’ar  putâ  întâmpla,  ca  în  Braşov,
       la  palatul  Peterhof.  Visita  Regelui  Oarol  gală.  In  acelaşi  sens  a  predat  Dr.  Lang  a  unde  numai  a  treia  parte  a  populaţiunei
       pa  fi  de  4  dile,  dintre  cari  una  va  fi  des­  doua  acusă  fişpanului  din  Bistriţă,  contelui  este  română,  să  se  facă  chiar  şi  demon-  Proprietar: IBr. Aurel Mureşiauiiflr
       tinată  pentru  primirea  corpului  diplomatic Paul Bethlen.                               straţiunl anti-române cu acest prilej.         Redactor responsabil: Ciregorlu Maior.
   1   2   3   4   5   6   7   8