Page 30 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 148-1898.

şi tâte aspiraţiunile îu aceste două institu- Suntem curioşi a vede, cum se vor virtutea recunoscinţei meritelor câştigate Patr'otul ofensat în ambiţia sa de „oreg
ţiuni: şcâlă şi biserica. desfăşura pe viitor aceste grave cestiunl. pentru patriă şi tron în răsboiul civil din baka , cu 2 ani serviciu, şi în acelaşi timp
44
Fiă-care Român, cât de sărac, sacri­ 1849. Ba reptila şovinistă din Braşov nu şi cu musca pe căciulă, ’i răspunde sergen­
fică dela cinci pănâ la douS-deci de florini să sfiesce a provoca pe faţă guvernul, „să-l tului scurt şi cuprindător, că el nu per­
pentru şcâlă şi peste trei mii de şcoli par­ Revistă externă. despoie(pe Axentie) de pensia şi decoraţia , mite una ca asta, ca cine-va să-l caute pe
44
ticulare trăesc astfel, luminându-1 şi învă- Rnglesii şi Ruşii în Asia. „No~ ce i-s’au dat. Nu mai comentăm. el în buzunar, apoi pune mâna pe baio­
ţându-1 mai ales duleea şi scumpa limbă ivoje Wremja vorbind de curentul şovinis- netă şi cu iuţâla fulgerului îl lovesce pe
44
Visita împăratului Germaniei în Româ­
românâscă, în mânia limbei ungurescl, tic pornit dela o vreme încâce în Engli- sergent în tâmpla stângă. Sergentul a că-
nia. In timpul petrecerii secretarului de stat
care e oficială şi totuşi necunoscută tera, dice, că o astfel de disposiţiune a (jut momentan jos, âr vitezul nostru îşi va
german Podbielski în Bucuresci, s’au pus
Graţie acestor şcoli şi bisericilor, care spiritelor trebue să ducă la o sângerâsă ispăşi păcatele în temniţă pe viaţă, dâcă
la cale tote pregătirile preliminare pentru
nu rămân nici odată nepopulate, Românul deslegare. Acest popor calculator, continuă cumva nu va fi coudamnat la morte.
visita împăratului Germaniei în România,
crede, că Ungurul n’a învins încă, de-orece organul rusesc, îşi duce şovinismul pănă
ce va avâ loc la tâmnă. Furtunile în Ungaria. După datele unui
sentimentul naţional subsistă şi vegheză. la halucinaţiune, căci calculâză fel de fel statistician, cjile furtunâse sunt în Ungaria
Transilvăneanul, care urăsce pe opre­ de avantage, ce ar resulta dintr’un even­ Steagul săsesc din Bistriţă. In afacerea anual în termin mediu 25, sâu 26. Cele
sor, repetă adesea: tual răsboiă, mai ales dâcă şi-ar pută găsi cunoscutei urmăriri pentru stâgul săsesc din mai multe obvin în părţile răsăritene şi
un aliat, care să premergă Englesilor şi să Bistriţa, acusaţii Dr. Lang, Dr. G. Kelp şi
— Ah, dâcă am fi şi noi liberi, de sudice ale ţării; mai ferite de furtuni sunt
suporte cele mai mari lovituri. Un astfel G. Kisch, au înaintat recurs contra sen-
trei-deci de ani, ca fraţii noştri de dincolo, părţile de nord şi nord-vest. Cele mai
de aliat însă în diua de adl cu greu s’ar ţinţei căpitanului poliţienesc. A doua ins­
unde n’am fi noi adl! multe furtuni obvin în Fiume, 39 pe an,
pute găsi. Acum o sută de ani era întrâgă tanţă şi-a adus deja verdictul său, în sen­ âr mai puţin espus în întrâgă ţâra e şesul
opiniune publică englesă revoltată contra sul căruia cei 3 acusaţi asemenea sunt de­ cel mare, 20 4^ furtunose. Timpul cel
e
Stindardul american în Santiago. Rusiei. Ministeriul voia cu ori-ce preţ răs- claraţi de vinovaţi şi condamnaţi: Dr. G.
mai favorabil pentru furtuni e April-Mai;
boifi, însă ambasadorul rus de atunci Wo- Kelp şi G. O. Kisch la câte 3 dile arest
E curios, că cu tote soirile positive toiul furtunilor cade aşa-dâră în prima
ronzoff a exoperat prin convertirea presei sâu 30 fi. şi 50 fi. pedâpsă în bani, âr Dr.
ce vin dela Washington privitor la capitu­ parte a verii. E de notat, că în ultimii
larea oraşului Santiago de Cuba, totu-şi o totală schimbare în opiniunea publică. Lang, sub cuvânt, că în calitatea sa de 25 ani apariţiunea furtunilor e cu mult
Răsboinicul ministeriu s’a declarat învins fiscal în primul rând ar fi fost chemat să
cei din Madrid se îndoesc chiar şi acum mai neregulată, ca mai ’nainte şi mai ales
şi a depus armele. Acesta ar trebui să fiă respecteze legile statului, la 4 clil închi-
0
în adevărătatea lor. Guvernul spaniol nici luna lui Maifi e forte bogată în ele. Locul
un instructiv esemplu pentru Englesii de sâre sâu 40 fi. şi 80 fi. amendă în bani.
acum n’a primit, se cjice, soire oficiâsă cel mai, espus trăsnetelor e comitatul Vas,
adi, încheie foia rusâscă.
despre capitularea oraşului. Ernă în Maramurăş. Precum se anunţă rar obvin astfel de caşuri în părţile ostice,
Din potrivă comunicările sosite din Afacerea Cretei. Din Constantino- din Maramurăş, acolo bântue o vreme de mai ales în regiunile muntose ale Ardealu­
isvor american anunţă, că comandantul tru­ pol se raportezâ cu data de 17 Iulie s. n.: ejenă cum nu s’a mai pomenit în timpul lui. Grindina în genere bate rar, cu eseep-
pelor spaniole Torul, dimpreună cu garni- In şedinţa de erl a representanţilor An­ caniculei. In Yerhovina, locuită de Ruteni, ţiunea comitatului Yas, unde nu e an, în
sâna, a părăsit Duminecă înainte de amădi gliei, Pranciei, Italiei şi Rusiei s’a adoptat au îngheţat mai eândera 3 ciobani. In cele care să nu pricinuâscă cele mai mari
şanţurile din faţa oraşului, Americanii au propunerea admiralilor staţionaţi pe insula mai multe părţi ale Maramurăşului a bătut pagube.

întrat pe urma lor în Santiago şi au ar­ Creta, în sensul căreia o parte din vama grindina şi a nimicit mai tote sămănăturile, Concert. Musica orăşenâscă va con­
borat stindardul Statelor-Unite. încasată în Creta, să se folosâseă pentru er ceea-ce a rămas, a distrus acum cu de-
certa mâne, Joi, sâraîn grădina dela „Ge-
Ministeriul de răsboiu din Washing­ acoperirea speselor noului guvern al insulei. săvîrşire îngheţul, ce s’a lăsat în ţinuturile werbeverein . începutul la y. 8 ore. Intra­
44
Raportul comisiunei mixte în cestiunea muntâse. Cucuruzul e tot ofilit şi veştejit. 2
ton a distribuit afişe pe zidurile capitalei, în rea 30 cr.
care spune următârele: competinţelor porturilor n’a fost încă sub­ Erna viitâre va fi una din cele mai gro­
scris, de vreme-ce mai sunt de decis încă zave pentru nefericiţii Ruteni, căci pe lângă
„Condiţiile predărei oraşului Santiago câteva puncte în principiu, spre care scop lipsa de hrană, mai ameninţă şi isbucnirea Corespondenţa „Gas. Transilvaniei" •
se estind asupra tuturor trupelor şi a ma­
representanţii marilor puteri se vor întruni pelagrei, care de altmintrelea în dimen­
terialului de răsboih, care se află pe teri­ Valea Ternavei micî, 14 Iulie.
Joi la o nouă consultaţiune. siuni mai mici se ivise şi în anul trecut.
toriul indicat în protocolul de predare.
Causa, precum se scie, e hrana lor princi­ Onorate D-le Redactor! Abia odată în
Statele-Unite ale Americei se indatorâză, Turburările din China. După cele an cetim prin~diarele nâstre naţionale câte-o
ca în timpul cel mai scurt să transporteze mai nouă sciri sosite, din Sliangai, pe teri­ pală, mămăliga şi pânea de mălai, pregă­ scire despre lucrurile bune, rele, ce se pe­
în Spania tote trupele spaniole de pe teri­ toriul coloniei francese au debarcat pe us­ tită de regulă din cucuruzul de jumătate trec în viaţa Românilor din ţinutul acesta.
necopt şi stricat din părţile muntose lo­
toriile Gestionate. Trupele, după putinţă, cat 80 de matrosi ai unei baterii francese, Dâr şi atunci nu prea suntem măguliţi a
se vor îmbarca pe năi în acele puncte, cu scopul să închidă din motive higienice cuite de Ruteni. ne mândri cu ceva serios şi îmbucurător,
unde se află acum. Oficerii îşi vor ţine ar­ cimitirul chines de pe teritoriul frances. Ungurii se ’nmulţesc. Reuniunea reg- aşa încât să putem dice, cu drept cuvânt,
mele, âr sub-oficerii şi gregarii obiectele, Autorităţile chinese n’au voit să încuviin­ nicolară a învăţătorilor israeliţî numără că facem şi noi ceva de Domne ajută fiă
cari constitue averea lor privată. Coman­ ţeze închiderea cimiterului nici pe lângă 534 membrii, dintre cari 416 au nume pe un teren, fiă pe altul din acele, cari ne
dantul spaniol va fi împuternicit, ca să despăgubii-ea cuvenită. Chinesii indigeni nemţesc. Preşedintela reuniunei a pornit stau deschise şi cari aştâptă cu dor să fiă
ducă cu el archivele militare de pe terito­ au atacat cu petrii pe matrosi, er Fran- acum patriotica acţiune, ca câţi mai mulţi cultivate din partea acelor fii ai nâmului
riile predate Americanilor. Gardelor naţio­ cesii au ucis 18 răsvrătiţi. Pacea apoi s’a membrii să petiţioneze la ministrul de in­ nostru din acest ţinut, cari — după rolul şi
nale de voluntari li-se permite, după do­ restabilit, er acum s’a designat o comisiune terne pentru maghiarisarea numelor. Aşa posiţiunea lor—sunt datori şi chiămaţi a
rinţă, a petrece liber în Cuba, dâcă se vor mixtă, care să studieze afacerea. nu ne mirăm, decă mâne poimâne vom face şi a lucra în brazda culturei şi a
obliga, că pe timpul duratei răsboiului vor audi gazetele ungurescl ţipând de bucurie, înaintării nâstre naţionale.
preda armele. Trupele spaniole vor evacua că naţiunea a crescut într’un an cu vr’un In nenumărate rânduri am avut oca-
Santiagul pe lângă darea onorurilor mili­ SCIRILE BILEI. milion. siă a esperia, că în privinţa acâsta esistă şi la
tare, apoi îşi vor depune armele într’un
— 7 (19 Iulie Ţarul şi Bulgarii. Să proiectase, ca la noi omeni, cari stăpâniţi de un îndemn nobil
44
loc fixat . de muncă, ba chiar şi de jertfe într’o di­
Regele Carol la Peiersburg. „Consti­ tomnă să se predea Ţarului un interesant
Se vorbesce, că comisarii ordinari ai recţiunea sâu alta, ar dori să ne vedem
tuţionalul scrie: Se vorbesce, că mersul cadou în numele poporului bulgar. E vorba
14
Statelor-Unite vor cere dela guvernul lor, şi noi scoşi odată din pirotâla şi părăgi-
ca Spaniolilor să li se dea voie a-şi duce Suveranului nostru la Petersburg se face de un album, care va cuprinde în sine fo­ narea, ce fatal a cuprins o parte a inteli­
în codiţiuni cu deosebire de solemne. Re­ tografiile tuturor monumentelor ridicate pe
cu ei armele în Spania. Comandantul Toral
gele Carol va avă o suită mare, compusă pământ bulgar în amintirea ultimului răs- genţei nâstre, care pare aşi fi uitat, că
a declarat, că numărul ostaşilor săi este afară de interesele personale mai avem şi
din militari superiori, cari au luat parte la boiu româno-ruso-turc, âr coperta va fi îm­
de 24.0C0. alte interese mult mai înalte, mult mai ar-
răsboiul din 1877—78 şi chiar din câte-va podobită cu un relief, care va representa
După tote acestea pare forte ciudată
grade inferiâre. De-asemenea Regele va un soldat rus drăgostind un copilaş bulgar 4ătâre şi decisive, — decă e vorba să dăm
soirea, ce am comunicat’o şi noi erl, că
face daruri preţiâse familiei împărătesei şi părăsit. Ţarul însă a prevenit şi în punc­ dove4b că nu esistăm numai ca individua­
America ţine să-şi continue atacurile sale lităţi pentru ale nâstre proprii nevoi şi
va distribui un număr însemnat de decora- tul acesta pe Bulgari, căci în dilele trecute
contra Spaniei. La Washington s’a ţinut griji, ci numărăm şi ca factori în viâta pu­
ţiuni. Din partea vecinilor noştri s’ar pre­ a sosit la Yarna un neaşteptat dar pentru
alaltăerl un consiliu de miniştri, care a dis blică naţională şi în mersul înainte al des-
găti de-asemenea o primire de o solemni­ Bulgari din partea Ţarului. E o colecţiune
cutat asupra situaţiunei. Lozinca acestui voltării nâstre culturale.
consiliu a fost, că insula Puerto Rico tre- tate excepţională aliatului dela Plevna. Se întrâgă de costume şi alte requisite pentru Nu-i vorbă, suntem copleşiţi binişor
scie, că luxul şi mândria rusescă sunt fer- teatru, cari Ţarul le-a ales tote din garde­
bue atacată, er comodorul Watson are să în acâstă frumâsă parte a Ardealului de
mecătâre în astfel de împrejurări. robele teatrelor de curte din Moscva şi Pe­
fiă trimis cu escadra sa contra câstelor 0n
tersburg. Colecţiunea constă din 8700 bu străinismul, care aşa 4i° d din pulbere
Spaniei. Veninul urei de rassă şi l’a vărsat s’a ridicat peste umerii noştri; suntem daţi
Seim, că America cere dela Spania a ărăşî codiţa guvernamentală din loc contra căţi, cu cari să pot representa o sută de pradă, dela preot pănă la cel din urmă
i-se ceda acâsta insulă în preţul despă- d-lui Axentie Severu într’o notiţă, ce a pu­ piese teatrale cu un aparat din cele mai ţăran, unui regim administrativ neîndurat,
gubirei de răsboih. In credinţa, că Spania blicat în numărul ei de Sâmbătă. Atâta pompâse. Nu le lipsesce acum Bulgarilor volnic şi abusiv; suntem persecutaţi, urmăriţi
nu se pâte învoi de loc cu acesta, Ame­ ură sălbatică şi un sentiment atât de ne­ decât teatrul, pentru ca să se potă face us şi spionaţi naţionalicesce pe tâte cărările,
rica vre acum să dea, năvală asupra ei cu gru şi brutal transpiră din rândurile ei, în­ de darul Ţarului, din care causă de-ocam la comitat, ca şi în comună, în şcâlă ca şi
arma, şi pentru-ca Spania să n’o potă cât de loc nu te-ai mira aucjend, că cel ce dată cu ajutorul colecţiei se va aranja o în biserică; isgoniţi am fost şi suntem şi
apăra, este proiectat, ca flota lui Watson a scris’o, a fost momentan lovit de dambla. exposiţie în Sofia. din acele modeste posiţiunî, ce înainte cu
să atace câstele Spaniei. D-l Axentie Severu e făcut „bandit , „in­ Din isprăvile honvedilor. Din Oradea- câţl-va ani le mai aveam — aşa încât s’a
44
Intr’adevăr speculanţii americani ţin cendiar , „ucigător" de infanţi şi mai scie mare să relatâză un înfiorător cas de bar­ dus vestea şi povestea, că în comitatul
44
să dea înc’o dovadă de nesăturatele lor Dumnedeu ce — âc’ aşa din bun senin. barie, de care numai un direct urmaş al nostru al Ternavei-mici maghiarisarea face
pofte după cuceriri. Portorico este o insulă I-se impută crime, ce ar fi comis în anii lui Tuhutum pote fi capabil, mai ales când progrese marcante, ea a început dela cen­
înfloritâre, bogată, liniştită, şi care ar fi o răsmeriţei, numai pentru-ca veninoşii gaze­ s’a văcjut şi el in „naţionala* armată, care e tru şi să lăţesce cătră periferie, una după
44
dulce bucată pentru stomachul yankeilor. tari dela „Br. Lapok să-l potă înhăţa, chiămată să apere exclusiv patria. Eroul alta că4ându-i jertfă a4i o şcâlă mâne altă
Dâr nu credem, că opiniunea publică din cum înhaţă individul descreerat pe omul- nostru e un anumit -Osombor Jâzsef de şcâlă românâscă confesională, locul lor
Spania se va împăca uşor cu acestă pre- victimă, ce i-a cădut în cale. Scopul origine din superba capitală a Unga­ ocupându-1 şcâlele de stat ridicate tot din
tensiune a Americei, care invâlvă în sine acestei pătimaşe isbucniri a urei, este însă riei ; âr istoria stă aşa, că pe semne ar fi sudârea năcăjitului nostru popor.
doctrina lui Monroe: „America a America­ premeditat. Prin el se aţîţă în mod săl­ prins o perie piciâre în 'casarmă. Sergentul N’am luat condeiul în mână, ca să
44
nilor , prin urmare ţîntesce direct isgoni- batec contra persânei d-lui Axentie şi se a instituit momentan cea mai severă cer­ recriminări. Scopul meu este de a deş­
rea desăvîrşită a Spaniolilor din nemijlo­ urmăresce cu perfidie lipsirea densului de cetare. Au fost căutaţi mai mulţi soldaţi şi tepta atenţiunea celor chiămaţi, celor, cari
cita vecinătate cu Americanii. acea amărîtă de pensie, ce o primesce în în fine a venit rândul şi la Csombor Jâszef. în virtutea posiţiunilor ce ocupă, — fiă ca