Page 31 - 1898-07
P. 31
Nr. 148—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
preoţi, fiă ca advocaţi, fiă ca omeni cu pe teritoriul căruia se află vre-o 56 preoţi, preunată cu joc. Lumea românâscă atât
carte şi luminaţi, — sunt datori a ţine sâmă mai bine de 20 învăţători, o sumă frumu din Budapesta, cât şi din provinciă, a ară
de marea răspundere, ce o avem cu toţii şică de proprietari şi inteligenţi cu dare tat un deosebit interes faţă de acâstă în N o u a b o n a m e n t
înaintea posterităţii pentru cele ce le-am de mână, âr locuitorii români în prepon- cercare de manifestaţie a tinerimei. Apelul la
fi putut face şi nu le-am făcut, pentru ne- deranţă. făcut de Societatea „Petru Maior“ a aflat Gazeta Transilvaniei
gligenţele şi întrelăsările nesculsabile din Ceea-ce nu m’a surprius plăcut la răsunet la publicul românesc, care a con
cari numai folose nu p6te trage causa cul- acesta adunare, a fost şi împrejurarea puţin tribuit cu dragă inimă la acoperirea chel- Cu 1 Iulie st. v. 1898
turei şi înaintării nostre naţionale, causa esplicabilă, că părintele protopop Todoran tuelilor împreunate cu aranjarea seratei. s’a deschis nou abonament, la care
românismului nostru peste tot. fu preterat prin preotul Muntenescu, fiind Resultatul, atât moral, cât şi mate înirităm pe toţi amicii şi sprijini
Nu pot să fiu atât de pesimist, încât scos (?Red.) din comitetul despărţământului. rial, a fost mulţumitor. Subsemnaţii, în nu torii fdiei n6stre.
să cred, că inimile pătrunse de importanta Când şi cum, nusciu. Nu voiii să pun în cum mele societăţii „Petru Maior“ ne împlinim
Preţul a b o n a m e n t u l u i :
acestui adevăr nu se vor simţi favorabil pănă valorea şi meritele acestor doi domni, o plăcută datorinţă, când venim să facem
Pentru Austro-Ungaria:
atinse scopului rândurilor mele. Din potrivă căci ambii sunt pe aceeaşi trâptă de a putâ acâsta dare de sâmă înaintea onoratului
sper şi cred, că esistând în noi chiar şi cea face pe raportorul, mai ales aici la noi. public românesc. pe "U.XL aox . . . . . . . 1 2 f l .
pe şese 1-u.aa.x ............................. © fl.
mai mică scânteiă de ambiţiă naţională şi Mie însă mi-se pare în caşul de faţă, că înainte de tote ne luăm voie a es-
pe trei luai ........................................ 3 fl.
de entusiasm nobil nefalsificat în mani- s’a făcut un joc „de-a baba orba“ —unuia prima cele mai eăldurose mulţămite Ilus
Pentru România şi străinătate:
festaţiunile lui esterne, vom pune hotărîre i s’a astupat gura, ca celalalt să nu potă trului patron Dr. Alcsandru Mocsonyi de
pe -u-xl au .................... -5:0 franco.
seriâsă de a ne reafla şi concentra, ca cu grăi decât de pe piedestalul oficialităţii. Foen, âr pentru frumosa încurajare, ce ne a
pe şese 1-u.roo...................... 20 „
puteri unite, cu suflete şi inimi încăldite Tare mi-ar plăce să mă lămurâscă cine-va dat, îi vom fi întot-dâuna recunoscători. pe trei lună . . . . . I O , ,
de flacăra dorului şi jertfirei pentru binele în acâsta privinţă. Eu evitând cu desăvâr Tot atât de preţios ni-a fost şi sprijinul
Abonarea se pote face mai uşor
obştesc al nâmului nostru, să facem înce şire personalităţile, mă mulţămesc a constata dat de gentilele domnişore: Yaleria Pop,
prin mandate poştale.
putul unei regenerări temeinice şi să dăm, faptul, fiind-că m’a surprins când părintele Ecaterina Mezei, Clotilda Oltean şi Yirgi- Administraţiunea
dâcă nu generaţiunei actuale, cel puţin Muntenescu raporta asupra „resultatelor“ nia Gali prin graţiosul concurs la serata
urmaşilor noştri, direcţia în care muncind dobândite de adunăre — dedat fiind a-1 vede literară. Le esprimâm şi pe acâstă cale „Gazetei Transilvaniei**.
şi zelând vor pute să ţină mai uşor piept ridicându-se cu câte-o propunere la ordinea sincerele mulţumite. Resultatul material e
cu năvala din ce în ce tot mai ameninţă- dilei, care dâcă nu altfel, cel puţin din punct următorul:
N E C R O L O G . Subscrişii cu inima
tore a adversarilor. de vedere al variaţiei comporta 6re care A. Venitul: I. Donaţiunea Ilustrei fa frântă de durere însciinţăm pe toţi con
Etă, D-le Redactor, oontemplaţiunile interes. milii Mocsonyi de Poen 100 fl. II. Incaş sângenii, amicii şi cunoscuţii, că mult iu
sări pentru bilete de intrare vândute sâra
şi impresiile cu cari m’am depărtat eu dela Aşi fi mai avut câte-va întrebări, pe bita nostră soţiă, mamă şi bunică Ana
la cassă: 136 fl III. Suprasolvirî: d-1 D.
adunarea generală a despărţământului cari însă de astădată le retac, reservându- Laslo n. Barna, după o suferinţă scurtă şi
Manno 10 fl., Ilustr. Sa d-1 Andreiă Frâncu
XXXII (Dicio-St. .Mărtin) al Asociaţiunei ml a reveni asupra lor cu altă ocasiune, jude la Curie 8 fl., Ilustr. Sa d-1 loan Me grea, astăZl la 8 ore sâra în etate de 55
ani şi 33 a fericitei sale căsătorii, şi-a dat
pentru literatura română şi cultura popo când îmi voiii lua libertatea a atinge în zei, jude la Curie 5 fl., D-nii: Dr. Dumi- nobilul său suflet în mânile Creatorului.
rului român, ce s’a ţinut la 11 Iulie n. a. merit şi alte cestiuni de-o capitală impor treanu, medic 5 fl., George Groza 5 fl., Osămintele scumpei decedate se vor înmor
Ioan Gali 6 fl., Ilustr. Sa d-1 Iosif Pop
c. în D.- St. Mărtin — care ml-a dat pri tanţă pentru Românii din comitatul Târ- mânta Marţi în 19 Iulie 1898, la 3 ore
jude la Curie, Dr. Emil Babeş, Dr. Emil
lej şi motiv a scrie aceste rânduri pentru navei mici. după amiaZl dela casa parochial gr. cat.
Mariş, Dr. G. Vuia, Dr. G. Bilaşcu, George
„Gazeta“. Ceea-ce ar fi să mai spun, este, că Bogoeviciu, Constantin Sotir, George Bre- (Strada Jokai Nr. 6).
* petrecerea, ce a urmat în acea Zi după ban câte 3 fl.; baron Pop, Iustin Arde Eiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecu
adunare, a fost mult mai bine cercetată de lean câte 2 fl.; Dr. Florentin Mihalyi, lu- vântată !
Vorbind despre acâsta adunare voiii publicul românesc din apropiere şi depăr liu Moldovan câte 1 fl. Suma 68 fl. Cluşiu, în 16 Iulie 1888.
fi scurt, căci, durere, multe nu pot să vă IV. Contribuirî: Ilustr. Sa d-1 Iosif Ioan Laslo, paroch-protopop gr. cat.,
tare, decât adunarea. Semn, că la joc şi la
scriu despre ea, ca materiă de raportaj, Gali, membru în cassa magnaţilor, „Detu- ca soţ. Dr. Valeriu, Hortensia, Silvia văd.
pahară suntem mult mai flexibili, decât la nata institut de credit şi economii în Bu
u
Tempea, Marcel şi Laurian ca fii şi fi ce.
deşi în trecăt fiă dis, despărţământul D. treburi seriose. cium câte 10 fl.; Ilustr. Sa d-1 Nicolae Valeriu Tempea ea nepot.
St. Mărtin al Asociaţiunei era înşirat mai
Incheiiî totuşi cu ceea ce am Zis mai Popea, episcop (Caransebeş), Gregoriu Ratz,
anii trecuţi printre acelea, cari s’au distins secretar în ministrriul de finanţe (Bpeşta),
sus: că e timpul suprem să facem odată şi
în activitatea lor, — ’i s’a făcut deci men Gavril Yârtic, jude reg. pens. (Bistriţa), S C I R l U L T I M E .
noi Românii din acestea părţi începutul unei
ţiune onorabilă. Dr. Petru Ţigle, adv. (Timişâra), Ioan Mun
regenerări temeinice şi să dăm, dâcă nu tean (Haţeg), Dr. Lazar Simon, adv.' (Cia- Versailles, 18 Iulie. A 4b după
După program şedinţa adunării avea
generaţiunei actuale, cel puţin urmaşilor cova), familia Stănescu (Braşov), Elena ce, în urma unui conflict a apărăto
să se încâpă la 10 ore a. m., der nu s’a
noştri direcţia în care muncind şi zelând Pop Hosszu-Longin (Deva), N. N., N. N. rului Labori cu preşedintele tribu
început pănă la 6ra 11. Ou ore-care mâh (Bpeşta), Dr. George Dobrin, adv. (Lugoş),
vor pute să ţină mai uşor piept cu năvala nalului, apărătorul împreună cu Zola
nire justă sufletescă sunt ispitit a mărtu cav. Constantin de Steriu, bancher (Bra
din ce în ce tot mai ameninţătore a ad şov), Ioan Macellariu mare proprietar (Mer- şi Perrieux s’au depărtat din sală
risi, că pricina acestei întârzieri a fost îm
versarilor. curea) câte 5 fl. Magnifica domnă Constanţa ambii acuaaţî au fost condamnaţi,
prejurarea condamnabilă, că chiar nici
Pentru asta însă ne trebue devota Dunca de Schiau (Budapeşta), Bela Petery la câte un an închisdre şi 3000 franci
acele persone, cari 'au luat parte la ser
ment, lâpădare de sine, iubire de jertfă şi Pusztahidegkut), domna Emma Dumbrava amendă.
viciul divin oficiat de părintele protopop (Dobriţin) câte 4 fl:; Yaleriu Pop (Cluşiu),
iubire de muncă desinteresată. In cLcursul pertractării publicul
I. Macaveiu, nu s’au presentat tote la adu- Ioan Petric, protopop gr. or. (Braşov), Flo-
adunare, ci au mai preferit a-se plimba trandafir. rica Stevin (Knâz), Gavrilă Trif (Sabadka), a fost fărte neliniştit, s’au întâmplat
Carolina Munteanu (Sibiiu), Dr. Ioan Da- şi bătăi, din care causă mai mulţi
prin orăşelul St. Mărtinului în timp ce se
mian, adv. (Detta), Ioan Lemânyi (Braşov), au fost arestaţi,
ţinea şedinţă în faţa unui public atât de Convocare. Ioan Macelariu, notar (Apold), Teodor Şi-
minimal, încât îţi era par’că greu să vedl mon, prof. (Năsâud), Constanţa.Danilă (Hu- Viena, 18 Iulie. Tratările de
Adunarea cercuală ordinară a des nedora), câte 2 fl., Ioan Urzicean (Gyer- pace între Spania şi America stau
şi să asişti la aşa ceva. Erau presenţî nu
părţământului XII (Alba-Tulia) al „Asocia gyo-Bâkâs) 1 fl. Suma 118 fl. forte rău. Yankeii pretind ca Spania
mai 9 (di nouă) Români inteligenţi şi vre-o
ţiunei pentru literaturo română şi cultura V. IncassărI dela bilete vândute în să se umilâscă şi să trâcă pe sub
câţi Ya poporenî din D. St. Mărtin.
u
poporului român se convocă pe Z^a de provincie: D-ş6rele Virginia Puşcariu şi jugul caudin. Nici în Spania nu stau
Mare şi păcătos indeferentism faţă
1 August c. n. în oraşul Alba-Iulia pe 2 Elena Adamoviciu (Abrud) dela : Mihaifi Cir- mai bine lucrurile. Generalul WeyJer
•de causa culturei şi progresului! Intr’atât lea 2 fl., Alexandru Filip adv. 5 fl., Dr.
ore d. m. Localul pentru şedinţa adunărei a propus reginei regente oposiţiă
să fi degenerat urmaşii acelor Români din Laurenţiu Pop, adv. 5 fl., Alexandru Dan-
este şcola română ort. din localitate. ciu 1 fl., Nicolau Baieşan preot 2 fl., Dr. mai departe. Spania nu va ceda la
părţile acestea, cari odinioră făceau mân
Programul este următorul: 1) Deschi Enea Draia adv. 5 fl., Anna Adamoviciu nici un cas Puerto-Rico. Corespon
dria nemului lor prin interesul ce purtau
derea adunărei. 2) Raportul directorului. 5 fl., P. Macaveiu et Comp. 1 fl., Sofia dentul din Madrid al lui „Times
41
causei poporului, — încât să mai prefere
3) Alegerea unei comisiunl pentru inscrie- Puşcariu 1 fl., Alexandru Ciura 2 fl., La- flice, că este imposibilă înţelegerea,
a face pe gură-cască pe stradă în loc de nes Giurchescu propr. de mine 2 fl., Dr.
rea membrilor noi. 4) Disertaţiunî, cari vor de6re-ce America cere mai mult,
a-şl ţii e de sfântă datoriă a participa cu Alexandru Borza 1 fl. 50 cr., Dr. Vasilie
fi insinuate cu 2 Zile mai ’nainte la per- Fodor 2 fl., Aurelian Danciu 2 fl., Nicolau decât liberarea Cubei.
trupul şi cu sufletul şi a contribui cu sfa
sona directorului. 5) Defigerea locului pen Adamoviciu 2 fl. Suma 38 fl. 50 cr.
tul şi cu dinarul său la prosperarea sin
tru adunarea proximă. 6) Alegerea a doi D-şora Georgina Bucşa (Blaşih) dela:
gurului asii de cultură, ce ni-a mai rămas, D I Y E R S E .
delegaţi pentru presentarea la adunarea Aurelia Solomon 2 fl., Maria Vlassa 2 fl.,
cum ni-a rămas, pe urma vremilor furtu-
generală din Beiuş. 7) Propuneri. 8) Ale Ioan F. Negruţiu 5 fl., Vasiliu Oltean 2 Comori pe fundul mării. Puţini vor fi
nose politice ce străbatem ? fl., George Mezei 2 fi., Brut Hodoşiu 2 fl.,
gerea comitetului pe periodul de 3 ani. având ideiă, ce comori considerabile zac
Ar trebui să scriu colone întregi, Basil Turcu 2 fl., Dr. Vasile Hossu 2 fl.,
9) închiderea adunărei. Emil Vespian 1 fl., Alesiu Pop 1 fl., Le- ascunse pe fundul mării. După o statistică
pentru-ca să caut la rădăcina acestui rău, ofieiosă dela 1855 pănă în 1887 au fost în
Toţi iubitorii progresului poporului şi ontina Darvas 1 fl., N. Popescu 1 fl., I.
acestei bole pestifere, ale cărei urmări sunt toţi membrii Asociaţiunei acesteia din des German 1 fl., N. N. 50 cr. Suma 24 fl. gropate de valurile mării nici mai mult,
atât d * fatale procesului nostru de con părţământ sunt cu onâre invitaţi a lua 50 cr. nici mai puţin de 90,158 corăbii. Despre
solidare şi întărire. D-şora Elena Fabian, profesoră (Be valorea comorilor pierdute cu ocasiunea
parte. astorfel de naufrage, ne putem face aproc-
Mă dispensez a insista asupra vor- Alba-Iulia, în 16 Iulie st. n. 1898. iuş) dela: Paul Papp adv. 5 fl., d şâra simativ ideiă dâcă luăm în considerare, că
birei da deschiderea adunării. In acâstă Viora Ignat 2 fl., Nicolau Diamandi pro unele din corăbiile de postă naufragiate
Rubin Patiiia, fesor 2 fl., Dumitru Negreau comerciant
vorbire, ca şi în tot decursul adunării, aveau sâ transporte sute de mii, ba chiar
direct, despărţământului. 2 fl., Nicolau Criste propr. 2 fl., Aurel La milione. Aşa d. e. vaporul spaniol de postă
n’am putut — pe lâugă cea mai mare zar industriaş 2 fl., Dr. Constantin Popo- „Alfons X1I“ cufundat în 1885 în apropierea
bunăvoinţă — să surprind măcar cea mai vicl adv. 2 fl., Dr Florian Stan profesor insulelor canarice avea să transporte galbeni
slabă notă de insufleţire. Programul întreg Serata societăţii „Petru Maior". 2 fl., Ilie Stan profesor 2 fl., Teodor Bule în valore de peste un milion. Pe vaporul
al luerăi’ilor adunării s’a epuisat în ceva prof., 2 fl., Vasilie Dumbrava prof. 2 fl., engles „De Brook“, naufragiat în 1798 în
Flie Trenţ notar (Remetea) 2 fl., Rosalia
mai bine de */ oră, şi pote nu voiii esa- — Dare de seină. —■ apropierea Americei nordice, lângă Lewres,
2 Andru 2 fl., Ambrosiu Creţ adv. 2 fl., Ni au fost monete de aur şi argint în valore
gera susţiind, că nici odată în vieţa mea Budapesta*), 16 Iunie n. 1898. colae Radu forestier 1 fl., Augustin TîrZiu de 100 milione. Acâstă comora considera
n’am vădut o adunare, fiă de orl-ce caracter, preot (Negru) 1 fl., Ignaţie Şuta forestier
După o amorţâlă de un lung şir de bilă, ori cât şi-au bătut capul cufundătorii,
care să fi escelat mai mult în lipsa totală (Remetea) 1 fl. Suma 34 fl. pănă aZl nu s’a putut încă descoperi. Gausa
ani în viaţa socială a coloniei românescl
de duch insufleţitor. D-şora Veturia Velican (Alba-Iulia) e numai afunZimea nemăsurată a mării şi
din Budapesta, a succes în sfîrşit societăţii
Oam tot aşa stă lucrul şi cu membri. u dela: Alexandru Velican adv. 2 fl., Simeon aşa e probabil, că acâstă comoră va ră-
de lectură „Petru Maior a aranja la 19 Micu 2 fl., Petru S. Cirlea com. 2 fl. Mal- mânâ vecinie o taină a mării. In timpul
In 1896 au fost 18 membrii ordinari, în
Maiîi 1898 o serată literară-musicală îm- vina Cacoveanu 2 fl., M. Nicola 1 fl., Eu- din urmă s’a şi întemeiat o societate, cu
1897 abia 10, âr acu şi mai puţini. Sumele fimia Coşeriu 2 fl. Suma 11 fl. scopul special de a scote la ivâlă aceste
restante întrec pe cele incurse. Şi acesta *} Publicarea întârefiată din cnusa lipsei de (Va urma.) comori dispărute, care şi-a şi început acti
se întâmplă tocmai în acest despărţământ, spaţiu. — R e d . vitatea deocamdată pe ţărmurii englesl