Page 33 - 1898-07

REDACŢIUKEA, „gazeta* iese în floare ţi.
Afiministratiunea ?i Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe nn an 12 f I., po şese luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă £ fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şâse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorele Birouri de anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Yiona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A.V. Goldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: MarolyI & Uebmann. I.: Pe un an 10 fi-, pe şâse
FREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- A l T U L X ^ X X X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 149. Braşov, Joi 9 (21) Iulie.

peste nopte un vânt nefavorabil pesce somnul contelui Thun şi al Dotaţi unea clerului. Monitorul ofi­
pile critice în Austria.
pentru Cehi? colegilor săi din ministeriu. cial „Budapesti Kozlony* dela 4 (16)
Păte că în prevederea unei ast­ Atâta s’a vorbit şi se vorbesce Iulie a. c. Nr. 162 comunică, că monarchul
T6te raporturile asupra situa-
ţiunei politice în Austria acoen- fel de eventualităţi comitetul esecu- de ominosul § 14, pănă ce, în cele a sancţionat la 17 (29) Iunie a. c. proiectul
tuâză, că ea este deosebit de cri­ tiv al partidei Cehilor tineri a aflat din urmă, lumea se va deda cu ideia de lege despre intregirea venitelor paro-
tică. Cei dela Viena o ved de tot de bine a decide să presenteze guver­ aplicării lui în sens mai larg, şi chiale şi că în 3 (15) Iulie s’a promulgat,
înăsprită, âr cei din Praga găsesc, nului un memoriu asupra cestiunei asupra cestiunilor mari pendente, publicându-se în „Colecţia legilor*. Acelaşj
că încordarea şi-a ajuns chiar cul­ limbei, în care să se declare cu deo­ căci în cestiunî de a doua mână s’a număr reproduce întreg tecstul autentic al
mea. sebire în mod sărbătoresc, că Cehii aplicat şi se aplică deja fără de nici proiectului devenit acum lege ca articul
nu vor să mai facă nici o conce­ o sfială. Fâia oficială vienesă pu­ al XLV din 1898. El întră în viaţă cu 1
Lui „Narodni Listy“ i-se rapor-
siune şi că nu permit, ca să li-se blică tocmai acuma două ordonanţe Ianuarie 1899.
teză din Viena, că prin atitudinea mai ia ceva din ceea-ce li-s’a dat împărătesei date pe basa § 14, cari
documentată de cătră marii pro­ pănă acuma. conţin nîsce măsuri finauciare-ad- înregistrând acâstă scire „Te?. RomA
prietari germani din Boemia, cari din Sibiiu cflce: Impune-se deci acum bi-
E lucru firesc, ca Cehii să do- ministrative.
au proclamat solidaritatea lor cu râscă o soluţiune grabnică, căci au Probabil, că tocmai convinge­ sericei nostre datorinţa a cumpăni cu multă
celelalte partide germane, s’a agra­ destule cause de a se teme de ur­ rea, cum-că numai prin aplicarea înţelepciune şi cu tact afaperea, ca forul
vat situaţia generală în mare mă­ mările trăgănărilor tradiţionale. De mai largă a §-lui 14 se păte ajunge competent să iee faţă de acâstă lege po-
sură şi că a devenit mai seriăsă de­ siţiunea cea mai corespunzător e intereselor
aceea ei cer dela contele Thun să la un resultat ăre-care în resolvarea
cât a fost vr’odată în anii din urmă. nu mai şovăiescă, ci, după-ce acuma gravelor probleme ce i-se impun, nostre bisericescî. Consistoriul archiedecesan
De când s’a proclamat constituţia, s’a putut convinge despre intenţiu- l’a îndemnat pe contele Thun de a — basat pe momentuositatea disposiţiu-
Austria n’a trecut printr’o crisă aşa nile şi părerile unora ca şi a altora, continua aşa numitele „convorbiri nilor acestui articul de lege pentru clerul
de gravă ca în momentele de faţă şi biserica nâstră şi cunoscând situaţiunea
şi soluţiunea acestei crise va fi păte să ia odată o decisiune energică neobligătâre* cu tăte partidele din bisericei şi glasul clerului şi peste tot con­
parlament chiar şi cu grupurile
pentru soluţiunea crisei.
accelerată — flice fâia cehieă — In acesta dorinţă Germanii văd mici. siderând tote momentele, ce ating acestă
prin alianţa nobilimei germane cu însă, păte cu nedrept, ascunsă şi do­ Eri ministru-preşedinte a con­ eestiune, va afla — credem — cele mai
radicalii; apoi încheia cu cuvintele: rinţa ca soluţiunea să se facă prin­ ferit cu bărbaţii de încredere ai par­ bune directive de ulterioră purcedere.
„Săptămânile viitore numai liniştite
nu pot fi, suntem în ajunul unor cţile tr’o lovitură de stat. De aşa ceva tidei poporale catolice şi se asigură,
se tem cu drept cuvânt Germanii că dânsul voiesce să invite la con­
fărte mişcate, car! vor fi pote pentru austriacî, fiind-că prea bine sciu cât vorbiri şi clubul sud-slavic, de unde Judecata ei ş’o fac.
întregul stat şi pentru popărele sale de fatală ar pute deveni pentru ei ar urma, că va chiăma şi pe repre- Hoţiile descoperite la Arad au produs
decisive. tt
aplicarea seriăsă şi energică a §-lui sentanţii micului club al Românilor pretutindeni o adâncă mâhnire şi conster-
Piarul „Politik* din Praga, vor­ 14 al constituţiei din partsa guver­ bucovineni. naţiune. Piarele ungurescl se ocupă de ele
bind asemenea despre situaţia inte- nului Thun, căci acesta, dâcă ar voi în prim articuli, înfierând acest miserabil
Prin procederea acesta contele
riâră politică, cjice între altele, că să realiseze postulatele de lărgire a Thun voiesce să documenteze, că a sistem de hoţii şi arătând, involuntar, asu­
s’aştâptă ea contele Thun să facă autonomiei ţărilor, adecă programul pra stărilor demoralisătore ce domnesc în
un pas energic şi decisiv. interprins tot numai ce a putut
federalist, păte fi sigur de consâm- pentru de face posibilă o înţelegere Ungaria. Abia îşi pote omul închipui cum
E natural ca Cehii, cari de ţâmântul majorităţii covârşitore a pe cale parlamentară şi dâcă acesta s’a putut, ca de pildă defraudantul-hoţ Kri-
atâta timp luptă pentru realisarea celor 17 diete provinciale. nu s’a putut, vina nu este a lui. vanv dela Arad să defraudeze 10 ani de a
postulatelor lor de egală Îndreptă­ Şi cum stau afli lucrurile nici Pilele viităre vor ave să decidă, rândul, cu banii furaţi să joce pe cavalerul,
ţire naţională, să dorăscă o decisiune nu se păte ajunge la o soluţiune pe dâcă în Cislaitania se pote face rân- să-şi edifice case şi vile pompose, să tră-
cât mai grabnică, pană câud încă cale normală parlamentară. Se vor- duiâlă pe calea unei comune înţele­ iâseă în fine viaţă de craiii, fără ca bă-
şansele lor sunt favorabile, căci nu besce că contele Thun s’ar ocupa geri ori numai prin ordonanţe îm­ nuila — care adeseori atacă în Ungaria
numai odată s’a întâmplat, ca în şi cu ideia disolvării parlamentului, părătesei. De aceea credem şi noi, onorea personelor nevinovate — să nu scâtă
momentele, când se credeau aprope der acesta nu este probabil. Fă- că aceste flile pot fi decisive nu nu­ la ivâlă crima lui.
siguri de o soluţiune, să se producă cându-se nouă alegeri se păte pre- mai pentru Germanii şi Cehii Boe- Şi mai puţin esplicabil e, că acest
peste năpte schimbări în detrimentul vedâ cu siguritate, că partidele ra­ miei, ci pentru întrâga monarchiă şi mişel şi hoţ s’a bucurat ani de-a rendul
lor. Bărbaţii de stat austriac! sunt dicale vor eşi mai tari din ele şi poporele sale. de stima şi respectul celor ce-1 încunjurau,
renumiţi în dibăcia de a întărce guvernul ar sta apoi dinaintea ace­ şi abia acum după-ce i-s’a descoperit hoţia
mantaua după cnm suflă vântul şi luiaşi mare semn de întrebare, care încep să se deschidă gurile închise pănă
cine scie dâcă nu păte veni şi acum îl neodihnesce atât de mult afli şi ră- acum şi să dică cu ore-care „agerime* de

FOILETONUL „GAZ. TRANS.* de bumbac alb. In piciore are nisce galoşi scris pe el, ceea-ce însă eu nu pot des­ „Tată, ce-s acelea stridii ?“ întreb eu
colosali şi grei; îi portă pe piciorele gdle. cifra.... cu glas răguşit şi încerc să-mi întorc faţa
Der fiind-că e om ambiţios, şi-a tras şi o O jumătate de câs nu’rni mai iau spre el.
S T R I D I I . păreche de turetci vechi, pentru ca lumea ochii de pe placat. Prin colorea-i albă îmi
Tatăl meu nu m’aude, el observă
se nu bage de sâmă. atrage privirea şi-mi hipnotisâză sufletul,
De lumea ce se îmbulzesce pe stradă şi urmă-
Acest nebun bătrân şi comic, pe ca- îmi tot dau silinţa să descifrez ceea-ce
Anton Cechoff. resce pe fiecare trecător cu ochii. — Eu
re-1 iubesc cu atât mai mult, cu cât mai stă scris, însă sforţările mele sunt za­ văd de pe ochii săi, că vrea să le dică ceva
’Mi-e ca şi cum s’ar fi întâmplat eri, murdar şi mai sdrenţos e paltonul seu mo­ darnice.
aşa de bine mi-aduc aminte de tote amă­ dern de vară, a sosit de 5 luni în capi­ In fine curiosa mea bolă se face stă­ omenilor, însă cuvântul decisiv i-atârnă ca
o greutate pe buzele-i tremurătore şi nu
nuntele acelei seri ploiose de tomnă. Eu pân absolut pe mine.
tală, ca să’şi caute un post de scriitor. In se pote desface. Ba face chiar câţi-va paşi
stau erăşî cu taţăl meu în una din cele aceste 5 luni de dile a colindat oraşul în­ Sgomotul trăsurilor îmi pare bubuitul în urma câtor-va trecători, i-atinge cu mâ­
mai frequentate strădi ale Moscvei şi simt, treg şi a umblat înzadar după lucru, şi nu­ trăznetului, în duhorea infectă a strădii re­ neca, der când se ’ntorce trecătorul, mur­
cum începe să mă stăpânâscă încetul cu
mai aţii s’a decis în fine să âsă pe stradă cunosc mii de mirose, lămpile restaurantu­ mură perples „pardon* şi păşesce îndărăt.
încetul o bolă cu totul deosebită. Nu simt
şi să cerşască.... lui şi laternele strădii, îmi par fulgere or-
nici o durere, dâr piciorele mi-sa moie şi „Tată, ce sunt acele stridii?* întreb
In faţa nostră e o casă cu trei etaje bitore. Simţurile ’mi sunt încordate şi în­
vorbele ’mî rămân în gât. Capul mi se cu o tablă albastră cu inscripţiunea : „Res­ cep să lucre cu o tărie extra-ordinară. Eu eu înc’odată.
plecă lipsit de putere la o parte... ’Mi-e, ca „E un animal.. Trăesce în mare...*
taurant*. Capul mi-se plâcâ mole îndărăt şi încep să văd, ceea-ce mai nainte nu vă­
şi când ar trebui să cad şi să-mi perd con-
la o parte, şi aşa fără voie mă uit în sus zusem. îmi imaginez momentan necunoscutul
sciinţa.... la ferestrile luminate ale restaurantului. în­ — Stridii.... cetesc eu pe placatul animal. Trebue să fiă aşa ceva intermediar
Decă aşi fi ajuns eu atunci în spital, dărătul geamului văd umbra unor figuri cel alb. între peşti şi raci. Fiind-că e un animal de
medicii ar fi trebuit se scrie pe tăbliţa de omenesc!. Partea dreptă a harmoniului se Minunat cuvânt! Am percurs în mare, trebue că se ferbe din el, ca şi din
deasupra patului meu „Fames* — o b61â, vede bine, asemenea două lampe.. îndărătul acâstă viaţă o cale deja de 8 ani şi trei peşte o supă admirabilă, ferbinte, cu piper
care nu e încă indusă în manualele me­ ferestrii văd o pată albă. Acâstă pată e luni şi n’am aucjit încă acest cuvânt. Ce bine mirositor- şi cu foi de dafin, seu aşa
dicale. imobilă şi prin contura sa drept lineară se să ’nsemneze ore? Să fiă numele birtaşului? un fel de sos de raci.... îmi închipuesc cât
Lângă mine stă pe trotoar tatăl meu pote distinge bine de fondul cenuşiu în­ Nu, căci firma cu numele se pune afară se pote de clar, cum e adus acest animal
într’un palton purtat de vară, în cap cu o chis al tapetului. Eu îmi încordez ochii şi de-asupra intrării şi nu în odae înlă- din tîrg, repede curăţit şi aruncat în olă...
şapcă de trico, din care răsare o bucată recunosc în pată un placat alb. Stă ceva untru. repede, repede... căci toţi sunt flămâneji...