Page 34 - 1898-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 149 — 1898.

minte, că Krivany era om ai cărui paşi şi şi şeola. Din şcolele fără Dumnezeu ies aufiit apucătură prostă şi contrafiicere ca locuitore ; frumosul d-vâstră proiect relativ
lucrări deşteptau bănuială. cavalerii de industriă şi toţi aceia, cari asta? — Red.) Noi vedem o directă vio­ la acâstă cestiune, plină de furtuni, a ră­
,Egyetărtes' vorbind despre hoţia cla­ profesâză principiul, că dâcă ei n’au bani, lare a constituţiunei unguresc! în acâstă mas în cortonele asociaţinnei nostre, spre
i
r
sică dela Arad fiice, că s’a sciut şi să scie trebue să ia banii altora, căci banii sunt acţiune, care pe calea aşa numitei „militar a face plăcerea la acei din colegii noştri,
44
cum-că la cassele Sedriilor orfanale dom­ pe o formă şi bani trebue să ai“... Spraehe regimentele maghiare le va pre­ cari sunt interesaţi a menţine starea de
nesc mari iregularităţi. In multe ţinuturi Etă cea mai sdrobitâre sentinţă faţă face în regimente românescl, slovace, ru- lucruri actuală în patria lor. Acum să re­
ale ţârii averea orfanilor se administrâză de moralitatea publică în Ungaria. S’au tene şi serbescl, şi pe când noi ne dăm nunţăm chiar şi la forte modestul rol de
cu uşurinţă şi neconscienţios. Caşul dela spăriat şi Ungurii de atâtea hoţii, ce se totă silinţa să asigurăm puterea regelui a esprima păreri de rău în privinţa res-
Arad însă — continuă fiiarul — este fără fac la oficiile publice administrative, der nostru apostolic şi a tronului, ministrul de boiulul ce Statele-Unite din America fac
păreche, el aruncă o viuă lumină asupra pare-ni-se, că prea târdiu li-a venit mintea răsboifi paraliseză cu desăvîrşire acâstă ni- contra Spaniei ?
întrelăsârilor comise la Sedriile orfanale la cap. suinţă a nostră prin dismembrarea naţio­ Nu simţim nici chiar nevoia de a
şi face, ca statul să începă o strictă cer­ nală a regimentelor. blama acest răsbel sângeros şl de-a trimite
cetare la t6te cassele acestor Sedrii. In jR&sboiu ori pace? După căderea „Protestăm mai departe contra acelei celor învinşi de forţa brutală condolenţele
Ungaria — dice mai departe — este în oraşului Santiago totă lumea se aştepta, ca intenţiunî a ministrului de răsboifi, care nostre? Cari sunt consideraţiunile politice,
us şi au devenit sistem miserabil abusurile să se încâpă seriose tractări de pace între vrea să surprindă pe soldaţi cu o cărticică cari împiedecă pe bătrâna Europă de a
ivite pe terenul administrativ. De multe Spania şi America. Aşteptarea acâsta însă jubilară, care se va distribui în mai multe adresa nenorocitei Spânii o parolă conso-
ori acâsta stă în legătură cu cause poli­ e sventurată de o soire sosită dela Washing­ sut de mii de exemplare în întregă armata. latrice? Nu cum-va conferenţa nostră nu
tice, ori cause social locale. Si la Arad a ton, în care se fiice, că „pacea e mai de­ Şi bine să însemnăm, fiâ-cărui soldat in se întrunesce în număr mare, decât pentru
44
jucat rol politie, fiind-eă Krivany era forte parte acum, ca ori şi când . Tot acesta se limba lui maternă. Nu însemnă ore acesta, că a sărbători un trist jubileu, ca acum doi ani?
însufleţit corteş guvernamental, care pe repetă şi dela Madrid. Nici America, nici însu-şî ministrul de resboiu vre se bage ces- După păreraea mea „Uniunea inter­
când de-o parte fura, de altă parte îşi Spania n'au făcut pănă acum vre-un de­ tiunea naţionalităţilor în armată? Ore ce va parlamentară era datore mai mult decât
44
câştiga merite prin corteşirî. mers pentru a-se tracta asupra încheierii fiice la acesta Şerbul seu Românul ? Nu e orl-când, de-a se întruni şi de a-şî fiice sus
„ Allcotnidny“ scrie între altele: „După con­ păcii. Spania, înfrântă în afară, ar dori aşa, că-şl va interpreta astfel lucrul, că şi tare cuvântul său în evenimentele fiii ei.
jugarea liberală, presentul sună: defraudezi să-şi manifesteze intenţia ei de a pune pace însu-şî împăratul le dă de scire, că ei nu Ea are datoriă de a da directiva opiniunei
defraudeză; pluralul: defraudaţl, defrau- cu America, însă dela acest gând o reţine sunt Ungurî, ci că numai agitatorii au drept, publice în Europa. Dâr unii din colegii
dâză; de 25 ani perfectul e: au defraudat; critica situaţiă dinăuntru. Ne fâcându-se cari îndrepUză spre Viena şi conduc acolo de- noştri cugetă altmintrelea şi să refusă, sub
futurul: vor defrauda ; imperativul: defrau­ nimic din partea Spaniei, Americanii îşi putaţiunile? Agitatorii naţionalităţilor astfel un pretext neadmisibil, de a-se întruni la
daţl ! — fiind-că a vostră e ţâra şi pu­ continuă pregătirile de răsboiu. Se fiice, că îşî vor esplica ăisposiţiunea ministrului de Lisabona, după ce au fost acceptat buna in-
terea". Vorbind de hoţul Krivany, foia comodorul Watson a fost provocat a-şl pre­ resboiu, şi e prostie se nu te aştepţi, că ei vor vitaţiune a iubiţilor noştri colegi portu-
ungurâscă dice, că el şl-a continuat me­ găti escadra pentru a ataca costele Spaniei. şi exploata lucrul. Nu vor tălmăci ore ei gezl. In aşa împrejurări opunerea se im­
seria timp de fiece ani sub minunata ad­ Nouă ni-se pare, că fiind vorba de-un atac pănă şi textul pe dos? Mulţi soldaţi, cari pune. Eu neputând face altmintrelea o
ministraţia a lui Tisza, Szapary, Wekerle ce l’ar îndrepta America contra Spaniei în viaţa civilă au fost deja câştigaţi pen­ primesc şi vă rog numai să mă înştiinţaţi
şi Banfîy. Şi nici fişpan, nici viceşpan n’au europene, e mai mult ca sigur, că acesta tru statul maghiar, vor fi ârăşî perduţî, neîntârfiiat, dâcă resoluţiunea rămâne de­
nu se va întempla. Americanii sunt meşteri prin faptul, că vor fi instruiţi prin cărti­ finitivă, ca să pot şi eu vesti la timp pe
băgat de sâmă; nici preşedinte şi controlor
nu i-au cerut socoteli; ba nimeni nu l’a de­ în ameninţări; ei ameninţă, ca să capete cele românescl, serbescl etc. prin simbole colegii mei din grupul parlamentar român.
mai mult din prada pe care şi-au pus ochii. şi portrete împărătesei. (Bată-vă păcatele
nunţat, el pe sine însuşi s’a denunţat din
Hamburg." Apoi continuă: Mai amintim, că ameninţările de felul acesta vostre, să vă bată, că fricoşi mai sunteţi!
au avut efect şi la Madrid. In tote portu­ — Red.)
„Ce stări anarchice trebue să esiste SOIRILE DILEL
rile spaniole se des voltă o mare activitate „Seu să luăm un alt esemplu, acel
într’un stat, unde astfel de lucruri se pot
la lucrările de apărare; guvernul a dat cântec împărătesc jubilar compus de — 8 (20' Iulie.
întâmpla... acâsta nu mai este o apucă­
ordin să se stingă tote favurile din Mahon. Fischer, care să va cânta în întrâga ar­
tură a criminalilor, ci o b61ă socială şi un lmormentarea lui I. M. Burbea, măes-
mată, dâr care cunosce ca stat numai Aus­
sistem... Dâr ce să te miri? Timpul înain- tru-cojooar din loc, care timp de 60 ani a
tria şi între naţionalităţile aceluia înşiră şi
tâză şi luminarea e mare. Bursa jocă cu Limba naţionalităţilor în armată. pe Unguri. Şi acâstă cărticică şi cântec purtat cu vrednicie şi zel neobosit acâstă
banii altora, ca să-i câştige. Guvernul alege y y măestrie, a fost îmormântat erl în cimiti­
jubilar vor fi distribuite între Landwehr-ul
cu banii altora şi plătesce bine pe cel ce Am amintit la timpul său despre ho- rul bisericei Sf. Nicolae din Scheifi. I. M.
d n Austria ; nu seim însă ce va face cu ele
;
îşi schimbă principiul şi convingerea. Prin tărîrea ministrului comun de resboifi de a Burbea s’a distins nu numai pe terenul me­
ministrul unguresc de honve<ţî .
u
mituire pote să devină cineva magnat; crea regimente cu limbă românâscă, slo­ seriilor, ci a lucrat cu zel şi pentru binele
Ei, să-l vedem şi noi pe ministrul de
fără mituire, său dâcă nu dă bani, nu poţi vacă, ungurescă etc., hotărîre, care nu e bisericii şi al şcolelor, cărora li-a servit ca
honvefil, ce va face cu ele, şi ce vor face
să ajungi la scop nici în afacere, nici în ceva nou, ci o simplă conformare cu legile epitrop şi membru al delegaţiunilor. Multă
peste tot jupânii dela cârma şovinismului
politică. De când şi deputăţia a devenit o prescrise în constituţiunea tării. lume a asistat la îmormântarea lui. Asso-
unguresc în acâstă afacere, care, după tote
afacere, parlamentul de asemenea nu este Foile ungurescl, scandalisate în şovi­ ciaţiunea meseriaşilor, dimpreună cu socie­
alt-ceva. Şi acolo esistă panama, der lip­ nismul lor pănă la extrem, varsă foc şi aparenţele, nu e de nasul lor s’o resolve ! tatea cojocarilor români braşoveni al căror
sesc cassierii din Arad. Corupţiunea este otravă în contra ministrului de răsboifi, membru era răposatul, i-au făcut onorurile
fătul liberalismului. Defraudarea este numai care are de gând „se degradeze limba sta­ Conferenţa interparlamentară. cuvenite. Ambele acestea societăţi cu mem­
o ramură a ei. Când corupţiunea şi-a scos tului la rolul limbei opincarilor români şi brii lor au asistat în corpore dimpreună
capul în Ungaria sub Tisza, a venit Sza­ slovaci . Protestâză mai de parte foile pa­ (Scrisârea d. V. A. Urechiă cătră secretarul Gobat.) c’un mare număr de comercianţi, amici şi
14
pary şi Baross provisor şi au început a cunoscuţi ai răposatului din tote straturile
triotice în contra decisiunei aceluiaşi mi­ Am amintit alaltăerî, că d-1 V.
mătura. Au dat cu piciorul la 6—7 fişpanî, nistru de a-se distribui în armata întregă A. Urechiă, preşedintele grupului par­ societăţii române braşovene, apoi membrii
şi atunci întrâga partidă liberală s’a re­ din incidentul jubileului Majestăţii Sale o lamentar român al „Uniunei inter­ epitropiei parochiale dela biserica Sf. Ni­
voltat contra lui şi dându-1 afară l’au în­ cărticică ocasională pentru fiă-căre soldat, şi parlamentare a adresat d-lui Gobat, colae etc. Serviciul funebru s’a oficiat în
44
locuit cu Hieronymi. Acum Perczel e gos- biserica din Scheifi de cătră părintele pro­
provocă pe ministrul de hovefii să ia mă­ secretarul acestei Uniuni, o scrisdre
podinul, şi staulul regelui Augias şl-a păs­ surile de lipsă contra acestei proceduri în care reprobă amânarea conferenţei topop Petric, protop. Voina, preotul Saftu
trat gunoiul întreg. „antimaghiare şi mai ales să nu permită interparlamentare de pace. Etă acâstă şi diaconul Prişcu. După serviciu s’au ţi­
44
„Cu cât s’a stîrpit cinstea şi omenia, să se cânte cântecul împărătesc jubilar, scrisore: nut două discursuri, unul din partea pâr.
cu atât mai la modă a devenit aşa clisa compus de Fischer, în care, ca stat e prea­ D-le Redactor! \Un mare număr din diacon I. Prişcu şi altul din partea d-lui
„onâre" ... Trăesce liberalismul şi domnesce mărită numai Austria, âr Ungurii sunt colegii mei fiiind absenţi din ţâră, nu-i pot N. P. Pctrescu în numele Asociaţiunei me­
în stat şi în societate, subjugând biserica amintiţi ca o simplă naţionalitate a aces­ la data acâsta întruni, ca să le comunic seriaşilor. Discursurile au produs adâncă
tui stat. emoţiune în ascultători. I. M. Burbea a lă­
t serisorea d-vostră şi nici prin epistolă nu
Etă un specimen din reflexiunile ce sat prin testament din averea sa câştigată
pot avâ dela ei părerea lor asupra între­
grozav de flămânfil! Din bucătăriă mirosă şi le fac foile ungurescl din incidentul bării, decă sunt de părere a-se amâna a cu muncă cinstită: 200 fi. in bani şi casa
a friptură şi supă de raci. acesta. Unul din numerii ultimi ai lui IX-a conferenţă interparlamentară. Vre o în valore de vre-o 5000 fi. Associaţiunei
44
Eu simt, cum îmi gâdilă acest miros „Bud. Hirlap , vorbind despre tema din fiece din colegii mei sunt hotărîţl să mârgă meseriaşilor, apoi 400 fi. bisericei sf. Nico­
cerul gurii şi nasul, şi cum ia încetul cu cestiune, fiice între altele: la Lisabona, dâr cum se întâmplă tot-deuna lae, 200 fi. şcâlelor române din loc şi 100
fi. Reuniunei femeilor române. Prin acestea
încetul în stăpânire întreg corpul meu. „Ce fel de dragoste (faţă de Unguri) se pote că acest număr să fiă redus la ju­
daruri el şi-a înscris numele în cartea ne­
Restaurantul, tatăl meu, firma cu reclama, demonstră faptul, că ministrul de răsboifi mătate. Din moment ce sunteţi informat,
muririi.
braţele mele — tote mirosă, şi aşa de gro­ vrâ să folosescă şi la regimentale ungare că unele ţări nu vor fi representate la
zav, că eu încep să mestec din gură. Eu numirea de regiment croat seu slavon. Lisabona, este evident, că propunerea de Diplomatul din Covasna. O sensaţio-
mestec şi ’ughit, ca şi când în adevăr aşi Acâsta o face numai după modelul Austriei, amânare devine prevăfiătâre şi utilă pentru nală enunciaţiune s’a făcut în Dumineca
ave în gură o bucată din acest animal ma­ unde esistă regimente boeme, morave, slo­ asociaţiunea nostră. Numai lungimea călă­ trecută în Covasna, enunciaţiune, care a
ritim. Abia mai pot sta pe piciore de pofta vene şi altele. Der asta n’are de-a face cu toriei nu este un motiv serios pentru ab­ produs o adâncă impresiune în întrâga
ce o simt. şi ca să nu cad grămadă, apuc Ungaria. La regimentele de aici asemenea senţa colegilor noştrii dela a TX-a conferenţă. Săcuime. S’a întâmplat adecă, că deputatul
pe tâtăl meu de mâneci şi mă strîng de numiri n’au dreptul lor istoric. Era tocmai datoria nostră de conferenţă I. Sândor, secretarul Kulturegylet-ului ar­
paltonul său ud de vară... El tremură şi „Protestăm în contra faptului, că mi­ pentru pace de a-ne întruni la Lisabona, delean, să-şî dea sâmă despre activitatea
se ’ncovoe : ’i e frig... nistrul de răsboifi nu stă nici un moment alăturea chiar cu una din ţările belige­ sa parlamentară înaintea alegătorilor, ceea
„Tată, se mâncă stridii şi în post?" la îndoială de-a introduce în armată aşa rante, pentru a desaproba acest răsboifi abo­ ce s’a întâmplat la Covasna. Cu acâstă oca-
întreb eu. numita „militar Spraehe pe lângă limba minabil. Oare e rolul nostru, dâcă renun­ siune a aflat de bine „marele diplomat" să
44
„Se mâncă vii", elice tatăl meu, „sunt nemţăscă şi că constrînge şi pe oficerii ţăm de a-se ocupa de tâte cestiunile, cari se pronunţe şi asupra „Cestiunei ardelene .
44
în nisce scoice, în nisce scorţe, ca broscele maghiari să cunoscă şi o a doua, său mai reclamă dela noi, de nu soluţiunl, cel Şi s’a pus diplomatul nostru să convingă
ţăstose, dâr... din două jumătăţi". bine fiis o a treia limbă. Decă în adevăr puţin modeste „Pia desideria ? Am refusat cu tot dinadinsul pe urmaşii lui Atilla, că
44
Mirosul cel plăcut încetă la moment acâsta e pretensiunea justă a naţionalităţi­ să dăm satisfacţiune, morală măcar, la recla- patria are să pârte şi afil o crâncenă luptă
de a-ml mai fermeca corpul şi ilusiunea lor şi nu un mijloc pentru desmembrarea maţiunile legitime ale naţionalităţitor asuprite defensivă pentru asigurarea esistenţei sale
dispare .. Acum înţeleg tot! armatei ţării nngurescl, întrebăm, pentru în individualitatea lor de o minoritate do­ şi că gozavul inimic, cu care mai curând
14
„Ce porcărie , încep eu să murmur, ce nu se dă şi Landwehr-ului boem drep­ minantă, în numele unui stupid principifi, sâu mai târfiiu va avâ să se răfuâscă, e
„ce greţos! 14 tul, care l’a primit armata croată, ca acel al unităţii de stat, invocat de acâstă slavismid. Faţă cu acest inimic „cestiunca
(Va urma.) adecă limba oficiosă pe pământul Croaţiei minoritate pentru a ligitima condamnabila românăscă e ceva cu totul secundar", sâu
să fiă limba proprie naţională. (Aţi mai sa campaniă în contra naţionalităţilor con- mai bine fiis un simplu „eflux al cestiunei