Page 35 - 1898-07
P. 35
Nr. 149—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
8lave“, de vreme ce „Românii aşteptă rea- esistă o universitate cu trei facultăţi: ju fl., Regina Burdei 2 fl’, Dr. Teofil Dragoş operă. Abia, decă în Septemvre se
lisarea aspiraţiunilor lor dela un eventual ridică, istorico-filologică şi fisică-matema 1 fl., August Dragoş 1 fl. Suma 26 fl. vor pute reîncepe operaţiunile mili
sfîrşit nefavorabil al unui resboiu cu Rusia . tică. In totă ţâra sunt 150 de şcoli, între cari D-şora Aurora Spăriosu (Uzdin-Ozora) tare contra ei. Aguinaldo, rezimafc
u
dela: Ioan Grofşorean 2 fl., Nestor Onciu
Aşa s’a declarat marele diplomat în Co- 6 şcoli normale de institutori, afară de aşa 2 fl., Dr. Ioan Bireescu 2 fl., Ilie Spăriosu pe numărul oştilor sale, a provocat
vasna. Fără îndoâlă cuuosceţl vorba stră- disele şooll populare — rurale — în nu 2 fl. Suma 8 fl. Dâmna Ida llea născ. de oraşul se se predea, însă guvernato
moşâscă, aegri somnia, şi ce-i drept e fe măr de 4481, între cari 3079 ortodoxe, 19 Csato (Cluşiă) oferte dela: Basiliu Podobă rul Augusti a răspuns, că se va opune
ricit acela, care în cb de adl să mai catolice, 8 protestante, 25 mohamedane, director dela „Economul", 10 fl., Vasiliu pănă la ultima forţă.
ua
pote hrăni cu visuri — patrioţii noştri se tâte însă întrebuinţând limba bulgară. Mai Almăşan, adv. 3 fl., Nicolau Bobeş, secre Sepsi-St.-Georgiu, 19 Iulie. Secuii
tar, 3 fl., bilete vândute de 14 fl. Suma
vede c’au avut în abundanţă parte de acâstă sunt 1243 şcoli turcesc!, 16 tatare, 39 gre reformaţi din Treisoaune s’au înţeles,
29 fl.
fericire. cesc!, 13 armene, 27 israelite, 4 germane, ca la serbările în memoria lui Hon-
D şora Marieta 1. Iernea (Ciomocoz)
3 francese, 2 române şi una — rusă. Bu dela: d-1 Iernea 2 fl., Mihaiii Butean 5 fl., terus, ce se vor tace în August la
A doua panamă din Arad. In cestiunea
getul instrucţiunii publice e de 9,188,560 Vasiliu Sajtos 2 fl, Petru Butean 2 fl., Braşov, vor participa şi ei în număr
sensaţionalului cas de defraudare din Arad,
franci. Şcolele rurale se întreţin 2 treimi Florian Silvaşian 2 fl. Suma 10 fl. D-şora de câte-va sute, cu scop de-a „pa-
se anunţă, că comisiunea administrativă a
de cătră stat şi o treime de comunităţi. Veturia JBontescu (Haţeg) dela : Mihail Bon- ralisa“ orî-ce fel de manifestaţiune
comitatului Arad a pornit deja cercetare tescu 2 fi., Dr. Gavril Suciu 2 fl., Cornel
După ultima statistică populaţia Bulgariei „pangermanâ" din acest incident
în t6tă forma. Comisiunea a decis: 1) Să PopovicI 2 fl. Suma 6 fl.
e de 3,306,816 locuitori. (Risum teneatia — Red.).
se pornescă cercetare disciplinară în con D-şora Iulia Marcu (Bocşa-montană)
tra vice-şpanului Szatmâry Gyula, în con Cele mai frecuentate băi. Listele că dela : Dr. Aurel Oprea adv. 2 fl., Dr. Pe Constantinopol, 19 Iulie. In dis
tru Borlovan, medic, 2 fl., Axente Mură- trictele Trebizonda şi Guneşane a
tra preşedintelui scaunului orfanal Alexan lătorilor dela diferitele staţiuni balneare şan, contabil, 2 fl., Iulia Marcu 2 fl., N.
dru Peclcan, precum şi în contra lui străine arată cea mai mare cifră pentru N. 2 fl. Suma 10 fl. D-şora Măridra Spâ- căcjut zăpadă în straturi grăse de
Schweiger Lajos şi Voros Vidor. 2) Preşe Karlsbad : 21,608 visitatorl. Baden, Marien- tariu (Vârşeţ) 4 fl. D-şora Aurora Milovan 40 cm. T6te câmpiile sunt acoperite
dintele scaunului orfanal Pecican, contro bad, Reichenbad, Ichl au între 3 şi 9 mii. (Mândruloc) 7 fl. D-şora Augusta V. Vlă- de zăpadă.
lorul Efrem Barbu şi controlorul suplent duţiu (Turda) dela Dr. George Popescu 6 fl.
Hannacsek Bela să fiă suspendaţi din pos Noua lege de pressă serbescă. In ul D-1 Nicolau Albu (Ocna Sibiiului) dela :
tul lor pe timpul, cât va decurge cerceta tima şedinţă a scupştinei s’a primit în ge Ioan Vinţeler, preot gr. or. 2 fl., N. Albu
2 fl. Suma 4 fl. D-1 Aurel Păcală (Satmar)
rea disciplinară. In comisiunea censurătore neral noua lege de pressă, în sensul căreia bilete vândute în suma de 18 fl. D-şora N o u a b o n a m e n t
au fost numiţi deputaţii Nachtnebel, Soly- fie-care fdie e deobligată să depună o cau Mincrva Cosma (Sibiiu) bilete vândute în la
mossy şi Beleş Ioan. Comisiunea şi-a în ţiune de 5000 franci, âr redactor pote să suma de 38 fl. D-şora Domnica Chirtop Gazeta Transilvaniei
ceput deja lucrările. S’a spart cassa de fer fiă numai acela, care a împlinit cel pu (Câmpeni) dela: Constantin Cothişel, preot Cu 1 Iulie st. v. 1898
a lui Krivâny, în care s’au aflat 13 bucăţi ţin trei-decl de ani şi a dat deja dovedi gr. or. 2 fl., Dr. Basiliu Preda, adv., 2 fl.,
Iuliu Poruţiu, preot gr. cat., 1 fl., Romul
acţiuni ale trenului din Arad-Cianad şi 5 despre facultăţile sale spirituale. Furdui, protopresbiter gr. or. 2 fl., Dr. s’a deschis nou abonament, la care
cărticele de depunere, cu cari defraudan- Zosim Chirtop, adv. 5 fl. Suma 12 fl. invităm pe toţi amicii şi sprijini
ErăşT defraudare. Precum se anunţă torii fâiei nbstre.
tul scosese deja 4500 fl. înainte de plecare. D-şora Pelicia Beleş (Arad) dela : Tă-
din Ckichinda mare, acolo s’a pertractat
Averea nevestei lui Krivâny a rămas in măşdan 2 fl., Ghebeleş 2 fl., Rozvan 2 fl., Preţul abonamentului:
procesul advocatului Koos Istvân, care co
tactă, de vreme-ce nu s’a dovedit încă familia Beleş 5 fl. Suma 11 fl. Pentru Austro-Ungaria:
misese mai multe defraudărl şi falsifica-
complicitatea ei; de altmintrelea şi ea a D-1 Gerasim Domide (Rodna-veche)
ţiunl, apoi a luat’o la sănătâsa. A fost însă dela: „Furtuna“ institut de credit şi eco pe ian. a». .............................. 12 £L
fost provocată să se presente înaintea ju pe şese lianî . . . . . . . S fL
deţinut în Passau, âr acum tribunalul l’a nomii 15 fl., Gerasim Domide, preot gr.
delui de instrucţiă. pe trei liană ...................................... 3 fU
condamnat la 9 luni temniţă ordinară, şi cat. 2 fl., Ioan Isip, protopretor pens., 2
fl., Florian cav. de Porcius, vice-căpitan Pentru România şi străinătate:
Concurs. Din partea Comitetului des la perderea oficiului pe timp de şâse ani. emer., 2 fl. Suma 21 fl.
părţământului XI al Asociaţiunei se escrie pe mei an .................... -40 franci
Copil răpit de vultur. Din Iaşi se scrie, A) Suma venitelor 767 fl. B) Suma pe şese liană.......................... 20 „
concurs pentru 2 (două) premii ă 25 fl. pen cheltuelilor 424 fl. 25 cr. C) Venit curat pe trei 1-unî ........................... IO „
că de pe teritoriul moşiei Unghenii-RuşI,
tru următorele lucruri: 1. O lucrare de cel 332 fl. 75 cr., adecă trei-sute-trei-decî şi
acum dece dile un vultur mare a răpit co Abonarea se pote face mai uşor
puţin 2 eole tipărite, care să tracteze regu- doi fl. 75 cr., care sumă s’a trecut la fon prin mandate poştale.
pilul unei ţărance, ce prăşea la porumb. dul societăţit „Petru Maior“.
iele igienice de lipsă, să le cunoscă poporul.
Vulturul a sburat cu copilul în ghiare şi Administraţiunaa
Lucrarea acesta să potă fi introdusă even Cu acâstă ocasie nu putem să nu es-
într’o clipă s’a făcut nevădut. „Gazetei Transilvaniei™.
tual şi ca manual de igienă în şcâlele po primăm cele mai căldurose mulţămite ono
porale. 2. O lucrare de aceeaşi mărime, Spania pentru răniţi. Societatea spa ratului public român pentru preţiosul spri
care să se ocupe cu necesitatea conservării niolă „Crucea roşiă“ (La Cruz roja) a co jin material, ce ni-a dat şi de astă-dată.
portului românesc în tote ţinuturile şi mo lectat pănă acum pentru îngrijirea răniţi Recunoscinţă datorim şi onoratelor domne, D I V E R S E .
dalităţile reintroducerii lui acolo, de unde lor din Cuba şi Filipine 288,159-33 pezeţl domnişore şi domni, cari cu atâta preve Omul viitorului- Un savant american
a dispărut. Amândouă lucrările acestea să (o pezetă valorâză cam cât o coronă aus nire au binevoit a lua asupră-şl sarcina spune, că după legile statornice ale biolo
fiă scrise în stil uşor şi simplu, ca să potă triacă). atât de neplăcută de a desface bilete. Le giei, omenirea civilisată e destinată a de
£ pricepute de popor. Manuscrisele îm esprimăm pentru acest însemnat serviciu, veni o rasă complectamente lipsită de dinţi
preună cu un plic, care să cuprindă nu Un ucenic de tipografia pote fi ime ce ni-au făcut, sincerele nostre mulţămite. şi păr. Biologistul yankeu precjiee acesta
diat angajat în tipografia A. Mureşianu. Biletele nevândute, precum şi even
mele autorului, să se trimită păuă la 1 Iu cu tâtă seriositatea şi nu are altă preten-
Cei ce vor avâ mai multe clase medii, vor tualele sume încassate păn’ acum, rugăm să
nie n. 1899. Lucrările premiate rămân pro ţiune, decât aceea de a extermina părui
fi preferiţi. se trimită direct la adresa societăţii (IV.
prietatea acestui Comitet. Blaşiă, la 7 şi dinţii în numele progresului şi al per
lie 1898. Comitetul despărţământului XI al Molnâr utcza 20 II 10), despre care vom fecţionăm sciinţei culinare. Ce sunt dinţii ?
Circul Henry, care actualmente se află da sâmă ulterior.
Asociaţiunei: Ioan German, director. Aurel — se întrebă savantul american, şi răspunde
în Sibiiu, va veni în curând în oraşul nos
C. Domşa, secretar. Pentru comitet: — un rest al epocei primitive, neoivilisate.
tru pentru a da un şir de representaţiunl în
Drd. Victor Onişor, Camil Velican, Ei trebue să dispară, să cadă chiar înainte
Logodnă. D-şora Ana Vedic, fiica d-lui locul circului, care se contruesce de pe acum
preşedinte. cassar. de nascere, căci regimul luxuriant al civi-
jude reg. de tribunal pens. Gavriil Vârtic,. din jos de promenadă. Directorul Henry,
lisaţiunei, bucătăria rafinată, masa variată,
s’a logodit cu tînărul advocat d-1 Dr. Va- care, după informaţiunile ce avem, e un es-
sile Pahone. — Dorim fericire ! celent dresor de cai, şi-a câştigat cea mai S O I R I U L T I M E . atât de favorabilă vitalităţei şi longevită-
bună reputaţiune în ţâră, cât şi în străină ţei, nu dau mult de lucru dinţilor, ca în
Un tablou al lui Mihaiu Bravul, călare timpul de sălbătăcie, care fu prin excelenţă
tate. Dânsul are un număr de 60 de cai BucurescT, 19 Iulie. Regele Ca-
pe cal, prea frumos lucrat în oleu, colori dresaţi în libertate şi în înalta şcolă, apoi rol va fi însoţit în călătoria sa la o epocă de masticaţiune. Ori ce ocasiune
forte vii, de pictorul polon Butkiewicz, pentru ca dinţii să servâscă frumuseţei sâu
un personal de 80 de artişti de primul Petersburg de general Ylădescu, ge
-este espus în galantarul magazinului de nutriţiunei, va fi trecătore. Umflăturile ru
rang, un număr de 20 de dame de prima neral doctor Theodory, colonel Mânu
.strungăriă F. Reiser din strada vămii, dimentare, cari vor continua să pătrundă
forţă şi propria musică a circului. Mare şi de adjutanţii maiori Graţoschi şi
lângă biserica catolică. Amatorii pot să’l pantomii cu dansuri, cari fac cea mai mare A. Dimitrescu. din timp în timp, vor fi considerate ca
■cumpere de acolo pentr’un preţ moderat. nisce diformităţi, şi se va grăbi să le stîr-
atracţiune a circului. Posedă elefantul Blon Paris, 19 Iulie. Z o l a a părăsit
Gluma unui defraudant. Din Fiume se din, care după cjiarele din străinătate este ac}î diminăţă locuinţa sa şi pănă pescă. Câţî-va indivicjî rari, perduţl în lume,
Taporteză următorea glumă caracteristică, cel mai bun animal patruped din câte s’au săra la 8 6re încă nu s’a reîntors. cari n’or fi în stare să arate o dantură com
ce şi-a permis’o un alt erou patriot faţă vădut pănă acum. Sperăm, că circul Henry, Se crede, că Zola a fugit la Geneva. plectă fără ştirbiturl, vor fi arătaţi ca feno
de firma înşelată. Defraudantul e un anu care a secerat atâtea laude în alte oraşe, Piarul „Soir“ atacă aspru pe minis- mene, după cum sălbaticii păroşi din Aus
mit Bauer Geza, care a fost angajat la una va mulţumi şi publicul braşovân cu re- tru-preşedinte, fiind-că n’a sciut se tralia — supravieţuitori unei periode bes
■din primele firme de expediţiune Scheuker presentaţiile sale. împiedece fuga lui Zola. tiale a umanităţei primitive — sunt înfă
et Comp. Patriotul a pândit momentul Paris, 19 Iulie. Cu ocasia per ţişaţi în dilele nostre pe la bâlciuri. Starea
binevenit, a şters 20,000 fl. şi apoi a dis tractării de erî a procesului lui Zola, de urîciune pentru rasa nostră, a tipului
părut. Firma înşelată, ca să înlesuescă ur Serata societăţii „Petru Maior“. făcendu-se demonstraţii, s’au operat de frumseţe actuală la tipul frumseţei vii-
-v tore, este de o urîciune relativă analogă
mărirea defraudautului, a pus un premiu — Dare de sămă. — 27 de arestări.
•de 100 fl. pentru cel care va procura foto SViadrid, 19 Iulie. ,Jmparcial co period ei de năpîrlire a paserilor.
w
(Fine.)
grafia lui Bauer Gâza. Şi ce să vedl? munică soirea, că Carliştii au ridi
D sora Mariora Zigre (Oradea-mare)
Acum câte-va clile să pomenesce firma din cat la frontiera francesă mari dopo- Proprietar: 3>r. Aurel Mureşiaxsra.
dela: Nicolau Zigre adv.. 2 fl., Elena Zi
cestiune cu o corespondenţă din Corfu, în gre (Barodul mare) 2 fl., Dr. Ioan Poynar, site de arme şi muniţii de resboiu. Redactor responsabil: Gresorlia Maior.
care defrandantul să ofere să trimâtă foto subjude (Beiuş) 2 fl., Ioan Papp, proto- In urma censurei, mai multe foi au
grafia căutată, sub condiţiunea, că i-se notar, 2 fl., Artemie Şarkadi, canonic, 3 fl., încetat de-a apare.
trimete întâiă suta promisă. Se scie, că Moise Nyeş, canonic 2 fl., Aurelia Vulcan
2 fl., Mahaiă Popescu, notar (Lazur) 2 fl., Washington, 19 Iulie. Generalul
Grecia n’are nici o convenţiune cu Austro- Brooke, însărcinat cu comanda expe- Dr. Sterie U. Ciurcu.
Ioan Mihaloviciu 1 fl. Suma 18 fl.
Ungaria, şi aşa defraudantul nu pote fi de D-şora Livia Nilvan (Şomcuta-mare) diţiunei contra insulei Puerto-Rico, IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.^
ţinut de cătră autorităţile grecesc!. Numai
dela : Nicolau Nilvan 5 fl., Aureliu Nistor declară că este gata de plecare.
aşa a ajuns Bauer Gâza să-şi permită gluma 2 fl., V. Dragoşiu 2 fl., Letiţia M. Olsa- Londra, 19 Iulie. Americanii n’au Consultaţiul cu celebrităţile medicale şicu-
ce-am espus’o. wski 2 fl., Andreiu Medan 1 fl., Rafila cucerit încă Manilla. Ş ful resculaţi- specialiştl dela facultatea de medicină
Pavelea 1 fl., Dr. V. Marcu 2 fl., Elia Pop din Yiena.
Şcolele în Bulgaria. Statistica învăţă 1 fl., Iosif Pop, cons. reg., 2 fl., Susana lor, Aguinaldo, a raportat, că cuce « /WN/WN A/WNA AA/W
mântului în Bulgaria arată, că în principat Pop născ. Szaplonczay 2 fl., Ioan Sârbu 2 rirea capitalei Filipinelor jeste o grea