Page 37 - 1898-07
P. 37
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare fii.
Afiiinistraţiunea şi Tipografia.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe $6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fî.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe săse
INSERATE ae primesc la AD-
KINISTRAŢIUNE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei lunî l6 fr.
următorele Birouri de anunclurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukss Naclif. Se prenumeră la tdte ofi-
BSax Augonfeld & Emerioh Lesner, ciele poştale din întru şi din
Heinrloh Sohalek. Rudolf Hosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admmibtraţiunea. Piaţa mare,
gor, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 lunî 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo
RECLANIE pe pagina a 3-a o namentele căt şi inscrţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 150. Braşov, Vineri 10 (22) Iulie.
Ancheta asupra tarifului autonom. garia înse e seracă şi de capitulurî anchetei pentru tariful autonom ? mâni şi să-i asigure, că sunt bine gu_
şi de puteri muncitore. Că domnii Banffy-Daniel şi-au greşit pernaţl?
Alaltăerî s’a încheiat ancheta, E caracteristică constatarea a- ţinta şi în loc de a-se presenta gro S’a trecut cu vederea acest incident,
ce a fost conchiemat’o guvernul un cesta a lui Hieroymi în faţa faptului zavi înaintea Austriacilor, şî-au dat elice „Drapelul , ba pote chiar s’a luat
u
guresc pentru a discuta proiectul că tocmai în sînul clasei muncitdre numai un atestat de slăbiciune. drept un compliment, după cum s’a luat
de tarif autonom ungar. Cinci cjile din Ungaria e miseria aşa de mare. nota Murariew Goluchowski; apoi încheie
In principiu, nu-i vorbă, sunt
s’a sfătuit acâsta anchetă, pe care Interesant este că tocmai de toţi pentru ruperea economică de ast-fel:
foile unguresc! au mai numit’o şi putatul Enyedi, care a propus con- ...Visitele între Domnitori au şi ele
Austria, dâr când e vorba de a-şî
„micul parlament vamal“ şi resulta- chiămarea anchetei şi a cerut se se face socotâla ved, că nu le iese, ba rostul lor şi înrîurirea lor asupra raportu
tul practic al consultărilor ei a fost facă un proiect de tarif vamal, a că ar păţi’o pâte reu, deca totu-şî rilor internaţionale.
constatarea necesităţii de a se sus declarat acest proiect ca o operă cu Aşa rostul visitei dela Budapeşta nu
ar fi constrînşî de împrejurări de a ne pote mulţumi deore-ce de atunci în-
ţine cu tdte mijlocele comuniunea totul scâlciată, din care nu reiese
se separa. _.coce guvernul maghiar s’a îndârjit şi mai
vamală cu Austria; că independenţa nici un plan, nici o intenţiun6 anu mult asupra Românilor de peste OarpaţI.
economică a Ungariei e de toţi do mită. C’un astfel de tarif nu se pdte Dela acea visită datâză şi pornirea
rită, ddr încă nu e realisabilă, or! regula raportul cu Austria, dedre-ce Visita regelui Carol la Petersburg. celor dela Peşta contra şcoleior române
cel puţin nu se pote realisa de-o- Ungaria, chiar şi în caşul separărei şi măsurile de magbiarisare nu se mai
camdată într'un mod favorabil pen vamale, e nevoită a susţine rapor „Drapelul“ din Bucuresel, de Joi, vor sfirşesc.
tru interesele economice ale ţării. turi amicabile politice-comerciale cu bind în articolul d9 fond despre visita Re Noi am fi doiit, ca primul ministru
Proiectul de tarif vamal însuşi Austria şi de aceea trebue se se gelui Carol la Petersburg, găsesce neexpli să fi fost faţă la Budapeşta, şi prin urmare
a fost fără milă scărmănat de cei evite orî-ce tendinţă agresivă. cabilă tăcerea, ce se păstreză din partea se fi luat răspunderea constituţională. De
altmintrelea a fost, seu n’a fost la Buda
mai mult! dintre membrii anchetei, Marii proprietari n’ar ave ni guvernului şi a organelor sale asupra aces peşta, ministrul nostru nu rămâne mai pu
între cari au fost şi câţi-va corifei mic în contra urcărei vamei pe ce tui fapt de interes politic. Tot cam aşa s’a ţin răspundător despre cele întâmplate.
parlamentari, politician! unguri cu reale, der se tem mult de un res- procedat, dice „Drapelul*, şi în anul tre Acelaşi guvern este răspundător şi
noscuţi, ca foştii miniştri Wekerle, boiu vamal cu Austria. De aceea cut, când cu visita Regelui la Budapesta, pentru cele petrecute la Constanţa cu vor
birea Principelui Bulgariei. Va veni tim
Hieronyimi, ca deputatul Hegedus contele Karolyi a propus ca espe- şi rău a fost aşa, căci dâeă se scia, că pri pul să se ceră socotelă despre acest inci
cunoscutul raportor în ale budgetu dientul cel mai practic de a pre mul ministru n’are se însoţescă pe capul dent, la care a asistat un membru al gu
lui, apoi reprosentanţî ai marei pro lungi raporturile economice de ac}I statului, pote că se înlăturau unele neajun vernului.
prietăţi ca conţii Alexandru Karolyi cu Austria încă pe cinci ani; er con suri, ce au produs ‘întâlnirea dela Peşta. Ingrijaţî, cum avem drept să fim, ne
şi Aurel Des-ewffy şi în fine repre- tele Desaewffy a declarat, că Unga pice mai departe, că visita regelui la Pe preocupăm şi despre visita, ce este a-se
sentanţî de frunte ai comerciului şi ria nu este acjî în privinţa socială, tersburg privesce ţera, privesce pe gu face la Petersburg.
ai industriei. economică şi financiară încă aşa de vern şi că prin urmare acestea nu pot ră Am fost cei dintâifi., cari am comen
Politician» s’au pronunţat aprope tare, ca se pdtă păşi cu linişte la mână indiferente faţă cu ea. Aşa a intere tat venirea guvernatorului Basarabiei la
Iaşi pentru a saluta pe Rege în numele
toţi în favdrea susţinerii comuniunei separarea vamală de cătră Austria. sat ţera şi întrevederea regelui cu împăra Ţarului.
vamale cu Austria. Wekerle a afir Printr’asta agricultura în Ungaria tul Francisc losif, Dovadă, că a interesat’o De atunci am arătat cât interes avem
mat că industria ungară pdte fi pu ar ajunge într’o crisă ne mai po este faptul cu decorarea lui Jesenszky, asu din t6te punctele de privire, ca să trăim
ternic promovată şi po lângă sus menită. pra căruia întrega presă română, afară de în cele mai prietenesc! raporturi cu marele
ţinerea acestei comuniuni. A criticat Repreeentanţii industriei, fiind cea oficiosă, a discutat timp îndelungat. imperiu rus.
apoi posiţiunile tarifului autonom, direct interesaţi, s’au pronunţat fi- Oumcă întrevederea Suveranilor la Pesta n’a Este în interesul nostru atât politic,
cjicend că ou deosebire urcarea taxe reşce mai mult în lavdrea teritorului fost de caracter numai privat, o dovedesc cât şi economic, ca legăturile între România
şi cele urmate de atunci cu privire la ces- şi Rusia să fiă cât mai strînse.
lor vamale agrare şi a taxelor fi vamal ungar independent, şi mai
tiunea naţională. Si atragem atenţiunea primului nos
nanciare pe articolele de consum ales aceia a căror interprinderî in tru ministru asupra acestui punct cu atât
ar scumpi numai traiul claselor mun- dustriale sufer mult în urma concu Vorbind mai departe de visita recentă mai mult, cu cât seim, că prin atitudinea
citore şi astlel ar păgubi desvoltarea renţei industriale austriace. a principelui Bulgariei la Sinaia, relevăză sa din trecut nu ne îndruma spre înte-
economică şi industrială a ţerii. Şi Dintre representanţii comerciu un incident neplăcut pentru Români cu o- meiarea unor relaţiunl amicale cu Rusia.
taxele vamale pe articolele de in lui unii au stăruit se se încerce în casia ei. Etă-1: Principele Bulgariei la re- Acum, că nu mai este om privat, ci
dustria sunt prea esagerate în ta tot chipul de a se stabili o înţele întorcerea sa acasă s’a oprit la Constanţa; şef al guvernului ’ român, sperăm, că mi
nistrul nostru de externe va sci să înlăture
rif. El declară în fine că tariful e gere cu statul vecin, alţii au pledat aici a primit o delegaţiune de Bulgari, cei bănuelile şi să dea dovecll despre sinceri
o greşelă. pe faţă pentru a-o rupe cu desăvâr mai mulţi supuşi români. Principele adre- tatea şi lealitatea sentimentelor poporului
Tot aşa de aspru criticat a fost şire cu Austria, căci altfel industria sându-se acestei delegaţiunl, i-a dat sfatul, nosti’u către poporul rus.
tariful din partea lui Hieronymi, şi comerciul ungar nu pot ajunge 1a. să fiă liniştită, supusă, deore-ce e guver Sperăm, că resultatele întâlnirei Su
veranului nostru cu M. S. împăratul Ru
care cjice, că numai c’un tarif vamal o stare 5n adevăr înfloritore. Cei mai nată cu dreptate şi înţelepciune de cătră
siei, vor fi mai îmbucurătore şi mai folosi-
protecţionist nu se pdte crea o in- mulţi au desaprobat însă posiţiunile regele României.
t6re pentru raporturile ndstre cu monar-
dustriă, că pentru acăsta ţera are cele prea urcate ale tarifului. In ce calitate şi-a putut permite un cbia vecină.
lipsă de capitale şi de braţe. Un Ce reiese dâr din diseusiunea principe străin să dea sfaturi supuşilor ro Mai sperăm, că cu acestă ocasie se
w
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ taler şi-l duce în sala de mâncare. Cei mai „Ajutor, omeni buni ! aud eu în ace mulţimea. „Mă prostuţule, acelea nu’s de
bătrâni îl iau şi-l mănâncă... îl mănâncă laşi timp glasul dogit şi închis al tată- mâncare !“
viu, cu ochi, dinţi şi cu labe cu tot; er meu, mi-e ruşine să cerşesc, însă — Dum-
’Ml-aduc aminte apoi, că m’o prins o
S T R I D I I . dobitocul începe să guiţe, şi încercă să-i nedeul meu! — nu mai am putere!“ sete grozavă. Eu zac în pat şi nu pot
musce de buze... „Şi cli, ai mânca stridii? un ştrengar
adormi de focul şi gustul deosebit, ce’l
De Eu îmi strîmb gura, însă... de ce aşa de mic!* aud eu lângă mine câte-va
simt în gură. Tatăl meu să preumblă prin
îmi încep fălcile să mestece? Dobitocul e voci rîclând.
Anton Cechoff, odae şi dă din mâni.
greţos şi scârbos, der eu îl mănânc, îl mă „Mă, ştrengarule, vrei să mâncl stri
(Fine.) „îmi pare cam răcit*, murmură el
nânc lacom, de temă să nu-’i simt gustul dii? In adevăr? Asta tot e o glumă! Şi
„simt aşa ceva în cap... ca şi când ar
Aşa-deră aşa sunt stridiile! Fantasia şi mirosul. Eu îl mănânc şi simt cum mi-se cum vrei să le mănânci ? w şede cine-va în el... Pote să vină şi de-a-
mea e în stare se şi-’i zugrăvescă, fiâ ele întăresc nervii şi îmi bate inima... unul ’Ml-aduc aminte, cum mă tîresce o colo,... că... că... n’am mâncat adl ni
chiar şi mai greţose. îmi închipuesc un l’am mâncat, şi văd deja ochii strălucitori ai mână puternică în restaurantul luminos. mic... Tot eu sunt comic, aşa de prost...
animal, care sâmenă cu o broscă. Brosca celui de al doilea, de al treilea... Ii mă Intr’o clipită s’a adunat în jurul nostru o
Eu ved pe domnii aceştia plătind cj ru
ece
şede într’o scoică şi mă privesce cu ochi nânc şi pe aceştia... In fine mănânc şer mulţime îutregă, care mă privesce cu cu- ble pentru stridii, trebuia să i rog momen
mari, strălucitori, şi-’şl mişcă fălcile. Ce pote vetul, talerul, galoşii tatălui meu, placatul riositate şi rîclend. Eu şed la masă şi mâne tan, să-mi... împrumute şi mie ceva! Ne
fi mai scârbos pentru un om, care a îm cel alb... Mănânc tot, ce’mî vine înaintea ceva lucios şi sărat, cu gust de umedâlă şi greşit, că mi-ar fi dat*...
plinit curat opt ani şi trei luni ? Francesii, ochilor, căci simt, că boia mea pote fi nu mucegaifi. Eu mâne lacom, fără să mai
In spre dimineţă adorm şi văd în
aşa se elice, au mâncat deja brosce, însă mai priu mâncare vindecată. Stridiile mă mestec, fără se văd şi să mai întreb, ce somn o broscă cu ghiare, care şâde într’o
copiii — nici odată, nici când! îmi închi privesc cu ochi înfiorători şi sunt atât de mănânc. Mă tem se-ml deschid ochii, căci
puesc cum e adus din tîrg acest animal- scârbose, tremur numai când mă cuget la sunt sigur, că voiţi vede înainte-mi ochii scoică şi ’şi rotesce ochii. Pe la prântj
deştept şi caut cu ochii pe tatăl-meu: el
scoică cu forfece mari, ochi strălucitori ele, însă vreu să mâne! Să mâne! strălucitori, forfecile şi dinţii cei ascuţiţi... tot să mai plimbă în sus şi în jos şi dă
u
şi pelea lucidsă... Copiii se ascund toţi, „Daţi- mi stridii! Daţi-ml stridii ! Gla De-odată încep să mestec ceva tare. din mâni.
er servitorea îl prinde de fdrfecî cu o sul îmi ese smucindu-se din pept, şi-mi Se aude un trosnet.
strîmbătură, ce exprimă greaţa, îl pune pe întind mânile. „Ha, ba! Mâncă şi găocile!* rîde
