Page 38 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 150—1898.

va găsi prilejul de a se strecura şi câte va Revistă externă. Detmold. Generalul meu a avut ordinul, ca A., Miculaşiu G., Meseşian O., Maior L.,
cuvinte în fâvbrea fraţilor noştri din Ba­ regentului să i-se dea acele onoruri, cari îi
sarabia, acâsta cu atât mai mult, că deja Americanii în Santiago. In sfîr- compet unui regent, şi nimic mai mult. Ostate P., Pop P. Virgil, Pop Iulin, Sela-
din ordinul împăratului s’a permis, ca şit se confirmă şi din Madrid scirea, că gean I., Simonca E., Vida M. Preţul de
cărţile române să fie primite în Basarabia. De altmintrele protestez contra tonului, ce-1 intrare : o personă 1 fl. începutul la 7 ore
Americanii au luat în posesiunea lor oraşul folosescl în telegrama D-tale. împăratul
Rusia, mare şi puternică, atât de ge Santiago şi astfel domnia seculară a Spa­ Wilhelm II.“ Regentul a împărtăşit caşul sera. SuprasolvirI se primesc cu mulţămită
lăsă de orl-ce este slav, va înţelege cât niei în partea sud-ostică a Cubei, a înce­ şi se vor cuita pe cale diaristică. Spre
este de legitimă dragostea ce avem pentru şi celorlalţi principi ai confederaţiunei şi a sciinţă: Trenul de cătră Oarei sosesce la
Românii din Basarabia. tat. O canonieră americană a intrat în por­ însărcinat în consiliul confederaţiunei pe gara din Acaş diminâţa la 8 ore, după
tul dela Guantanamo şi a arborat stindar­ representantul principatului cu ridicarea
1
Şi nu ne îndoim, că însufleţit de în- arnecjl la 6 / ; cel de cătră Zelau şi Şimleu
2
naltele sentimente de dreptate şi umanitate, dul american. Preşedintele Statelor-Unite unei jalbe în contra împăratului. diminâţa la 7, după arnedl la 5’/ . La
4
M. S. Ţarul va bucura şi pe Românii Ba- Mac Kiuley a semnat un regulament pen­ gară vor sta la disppsiţiă trăsuri gratuite.
saraben , acordându-le şi lor dreptul de tru administrarea provinciei Santiago. Acest Cel mai bătrân bărbat de stat. Iu clilele De cuartire gratuite va fi îngrijit. De ale
Y
a-şl cultiva limba, religia în vorbirea şi cu act e deocamdată provisor. In acelaşi timp trecute şi-a serbat contele Bernhardt Rech-
datinele strămoşilor lor. berg a 93-a aniversare a nascerei sale în de­ mâncărei se vor îngriji on. dspeţl. Băuturi
s’a dat o proclamaţia adresată populaţiu-
plină vigore. Bătrânul bărbat de stat, care a se vor da pentru preţuri moderate.
Românii au dovedit în tot timpul şi nei, instituind nu nou regim politic în
peste tot locul, că sunt credincioşi Suve­ Cuba, asecurâud proprietatea persanelor şi condus odată destinele Austriei şi a stat în Clubul sinucigaşelor. Poliţia din New-
ranilor lor. cele mai incordate relaţiunl în acele timpuri
a averilor şi garantând drepturile tuturor York a deseoporit un club al cărui membri
Atât cei din Ardeal şi Ungaria, cât partidelor. Pieţele se vor deschide articu- cu Bismarck, e deplin sănătos şi trupesce şi sunt numai femei şi fete. Membri clubului
şi cei din Bucovina şi Basarabia n’au dat lilor de vendare ai tuturor naţiunilor neu­ sufletesce, şi urmăresce cu un deosebit in­ s’au legat între sine, că pe ’care Ya căde
nici odată dovadă de nesupunere. Şi fără tre. Poliţia şi tribunalele ordinare indigene teres tot ce să petrece în jurul său. De sortea, se va sinucide. De curând sortea a
temă de-a fi desminţiţî, putem afirma, că vr’o câte-va dile se află bătrânul conte cu căcjut pe tînăra şi frumosă d-şoră Dumbar
Românii n’au provocat prin purtarea lor vor continua serviciul lor. Se dă însă es- camerierul său în Mauer în vilegiatura de
nici o măsură de represiune. presie temerei, că Americanii nu vor pri­ Bessie, care s’a sinucis prin esenţă de
mi acest regulament. vară, unde se simte forte bine. carbol. înaintea ei au mai făcut acesta trei
Când aşa este, când lealitatea şi iu­
birea Românilor cătră Suveranul lor, ori­ Fuga lui Zola. In afacerea Dreyfus „Cerem sufragiu universal!“ In Cincî- dintre cele mai frumose d-şore din New-
care ar fi, sunt netăgăduite, fie-ne ertat a a urmat o surprindere. Emile Zola, apără­ biserid s’a ţinut dilele acestea o adunare de York, pe cari nu le-au ajuns nici o neno­
spera şi chiar a cere în favorea lor un torul căpitanului exilat pe insula Dracului, muncitori, cam 20001a număr, care s’a ocu­ rocire şi erau din case bune; tote trei s’au
regim, care să le permită cel puţiii a-şî cul­ sinucis, una în Maiii, a doua în Iunie, a
tiva şcola şi b’serica lor. care numai Luni a fost osîndit pentru a pat cu cestiunea sufragiului universal. Adu­ treia în Iulie, căci statutele clubului pre­
treia oră de cătră tribunalul din Versail- narea, ai cărei oratori şi-au sfirşit vorbirile
Ne permitem a spera, că tînărul şi vedea o sinucidere la fiă-care lună. Poliţia
mărinimosul Suveran al Rusiei va sci ca les, a luat tălpăşiţa, a fugit din Paris. Sci­ cu lozinca: „Cerem sufragiu universal!“, a arestat pe tote membrele acestui ame­
prin măsuri înţelepte să-şi alipâscă şi să şl rea acesta a produs sensaţiă în tote cer­ a hotărît să trimită dietei o provocare cu
atragă şi mai mult dragostea şi respectul curile. Dispariţiunea lui Zola se esplică în scop de a cere peutru muncitori votul ricănesc club.
Românilor. multe chipuri. Unii dic, că a fugit pen- universal, care dic ei, „de nu ni-se va da,
In acest gând şi cu o asemenea spe­ tru-că el are interes a prelungi procesul. muncitorii vor storce acest drept cu orl-ee Din jurul Turdei.
ranţă, urăm călătorie bună şi roditore Su­ Acesta o putea ajunge prin fugă, deore-ce fel de mijloce“.
veranului nostru. — Iulie st. n.
codul frances prevede, că sentinţele Curţii
l nostre con­
Cu înţelepciunea şi cu tactul Său, nu cu juraţi în materie de pressă şi pronunţate Femeiă cu barbă. Alaltăerl a sosit în pilnic cetim prin 4i ar0 e
ne îndoim, că M. S. Regele se va folosi şi Braşov, venind din BucurescI, părechea vocări la adunările despărţămintelor iubi­
in contamaciam, au efect legal numai atunci
d9 acestă ocasiune pentru a servi patria Anton Barcsy. Femeia lui Barcsy, fa­ tei nostre „Associaţiunî pentru literatura
română şi neamul românesc. când sunt comunicate condamnatului în bricant în BucurescI, oferă o fenomenală 1
personă, dându-i-se acestuia dreptul a re­ română şi cultura poporului român' , care
curiositate. Ea portă barbă respectabilă, şi
clama în timp de cinci dile. Prin fugă Zola aparaţia ei pe stradă a deşteptat curio- prin activitatea ei păzesce şi încăldesce
IProvisoriu de cinci ana? a voit der, să întârejieze comunicarea sen­ viaţa poporului nostru. In tote părţile iu­
sitatea tuturor celor ce din întâmplare au
tinţei, pentru-ca procesul său să fiă jude­ bitorii de cultură, literatură şi progres şi
u
Sub acest titlu „Budapester Tagblatt vădut’o. Ea se numesce Sidonia; s’a dus
cat cât mai târdiu posibil, sperâud anume, binevoitorii şi spriginitorii singurei nostre
publică unele împărtăşiri ale coresponden­ cu bărbatul ei la Vâlcele (Elopatak).
că instrucţia afacerei-Eszterhazy va des­ Associaţiunî de felul acesta, alergă la şe-
ce
tului său din Yiena, care, <Ţ ) ÎŞ* ia in- dinţelei ei, ca îndulcindu-se de nectarul
curca cât de cât misteriosă afacerea-Drey- Boia contelui Bethlen Andras. După
formaţiile din primul isvor, şi din care es-
u
fus. Amicii lui Zola ţin secret locul unde cum anunţă „Bud. Tagblat fostul ministru culturii şi servind cu obolul lor să ajute
tragem următorele:
a fugit. Unii cred, că s’ar fi dus la Ge­ ne agricultură, contele Bethlen Andras, a ajungerea cât mai curând a scopului su­
Mai întâii! spune, că în sferele cele mai neva, alţii dic, că în Norvegia. fost cuprins de o bolă forte îngrijitore pe blim şi măreţ ce-1 urmăresce.
hotărîtore din Viena crisa austriacă nu e moşia sa din Ardeal. Boia sa de ochi a Aprope tote despărţămintele şi-au ţi­
Conflictul vamal germano-rus.
privită tocmai aşa de tragic. In aceste sfere luat o întorsătură atât de periculosă, încât nut şi-şi ţin adunările lor generale din
u
„Gazetei de Colonia i-se comuuică positiv
s’ar crede, că crisa numai prin aceea de­ cu ocasiunea operării a trebuit să i-se de­ anul acesta, şi nu peste mult îşi va ţine
din Berlin, că noul tarif vamal rusesc cu­
vine gravă, că atinge raporturile eu Un­ părteze un ochii!. In cercurile aristocratice adunarea şi despărţământul Turdei, care de
prinde represalii faţă de esportaţiunile Ger­
garia. înainte de tote se tractâză de pact, s’a manifestat pentru bolnavul magnat comun s’a ţinut pe la începutul lui Au­
maniei. Acest tarif se justifică din partea
cestiune pentru moment cea mai ardătore. multă simpatiă. gust.
rusescă prin regulamentul german, în care
In Viena s’ar preferi un provisoriu pactu­ Pentru anul acesta adunarea a fost
Rusia vede o măsură neamică faţă cu pro­
lui definitiv. In Ungaria ministeriul Banffy Omor şi sinucidere în Măgheruş InMer- invitată în comuna Copand. O impresiâ ne-
ductele agrare rusesc!. De altfel între gu­
a declarat, că nu se va mai presenta îna­ curea trecută a fost aflat mort în pădure descris de bună a făcut în şedinţa din
vernele acestor două state decurg tractărî,
intea dietei cu un nou provisoriu. Acestă ţăranul Ioan Pipu. Nefericitul, se pare, că anul trecut ţinută la Turda, împrejurarea,
aşa încât se speră la restabilirea unei înţe­
declarare, deşi nu obligă în mod legal ’şi-a pus însuşi capăt din pricina traiului că părintele din Copand I. Pătâcean a in­
legeri reciproce.
ci numai în mod moral politic, este totuşi rău familiar. Tot în Măgheruş s’a întâmplat vitat adunarea în comuna d-sale. Toţi spe­
un fapt ce nu pote fi ignorat. Cercurilor că nevasta lui Ioan Drăginel şi-a ucis băr­ rau, că au să se aştepte la o nouă activi­
din Viena li-a dat de gândit observarea, SUIRILE BILEI. batul cu sapa, er după ce a curăţit ca­ tate, căci după atâta timp în urmă s’a de­
ce a făcut’o contele Karolyi în ancheta davrul de sânge şi i’a îmbrăcat, s’a pre- cis, ca Associaţiunea să iâsă „la sate' . Şi
1
- 9 (21' Iulie.
pentru tariful vamal. Karolyi dise, că ar fi sentat singură la casa comunală, unde şi-a cu tot dreptul, căci decând în anul 1892 a
Inaugurarea monumentului lui Honterus.
pote mai practic de a-se prelungi tractatul anunţat fapta. Infiorătorea crimă a comis’o fost oprită ţinerea adunării în comuna
Din incidentul aniversării de patru sute de numai de frică, căci bărbatul-său o ame­
vamal şi comercial pănă ce vor fi în vi- Luna de Arieş, de-atuncl următorele adu­
ani a nascerii reformatorului Honterus, reu ninţase, că are s’o omdre.
gore tractatele comerciale ce obligă întrâga nări au fost ţinute tot în Turda, fiind slab
niunea femeilor sase a dat un apel, în care
monarchiă, adecă pănă la 1903 ; pănă atunci Defraudare de milione în Belgrad. Bel­ cercetate, aşa încât nici comitetul nu era
provocă pe tote damele săsesc! să se pre-
şi aşa nici unul din cele două state dua­ gradul Serbiei erăşî e agitat de o sensa- întreg de faţă, er pentru completarea co­
sente în număr cât mai mare la festivitatea
liste nu pote să schimbe în mod esenţial ţională defraudare. La oficiul de sare al mitetului în absenţa membrilor s’au ales şi
inaugurării, şi anume în haine naţionale
politica sa comercială, deore-ce cele mai statului s’a dat de urma unei enorme de- membrii, cari n’au fost presenţi.
săsesc!. Foile unguresc!, cari de sine în­
importante posiţiunl vamale sunt în multe fraudării. Suma defraudată nu se scie încă Acum se crede, că d-1 păr. Pâtăcean
ţeles, văd şi în momentul acesta demonstra-
privinţe legate prin tractate. cu singuranţâ, der cercetările de pănă acum va scii să arete însămnătatea eşirii Asso •
ţiune antimaghiară, ţipă cât le ia gura, că
Observarea contelui Karolyi a făcut au dovedit, că primul cassar al oficiului de ciaţiunei la sate şi ’i va pregăti o primire
pănă şi femeile Saşilor au început să facă
în Viena cea mai viie sensaţie şi se ia sare n’a iuregistrat la întrate vr’o opt mi- bună şi demnă, cu atât mai vârtos, că co­
u
politică. „Magyarorszag mai scie să ne
forte serios. Se elice, că ideia acesta cu­ lione. muna Copand e în apropierea Turdei, e
spună, că la serbare va lua parte însuşi
prinde pote un expedient salvator, o cale curat românescă şi are un număr frumos
K
Lueger şi representanţii, „Şulverein -ului Unde e Andree? După o telegramă
de mijloc, pe care mai uşor s’ar pute trece, de inteligenţi. Inteligenţa din Copand e
nemţesc, er pentru ca acţiunea nepa­ sosită în Paris, trenul Lofoten al societăţii
atât dincoce cât şi dincolo de Laita, peste bine cunoscută prin jur pentru petrecerile,
triotică a Saşilor să fiă pe deplin para- „West-Aales steamship company a des-
u
diferitele dificultăţi de drept public şi par­ ce le aranja, şi aşa festivităţile, ce acum
lisată, se vor presenta la festivitate nici cpperit o ploscă în caro s’a aflat o bucată
lamentar. cu ocasiunea adunărei Associaţiunei se vor
mai mult, nici mai 'puţin de dece mii de de hârtie cu inscripţiunea: Andrâe. De
aranja, nu vor fi fără resultat.
In fine dice corespondentul, că nu scie, Săcui, cari vor ave să represente patriotica aici urmâză, că Andree în anul acesta a
Der nici tinerimea, inteligenţa tînără
dâcă şi în Ungaria ar pute prinde rădăcină ideiă de stat maghiar. trecut deja peste regiunea dela Spitzberg.
din jur, nu va rămâne departe de a-şl da
aeâstă părere. Br. Banffy are timp să se
Jalbă îii contra împăratului Germaniei. Tinerimea română din Selagiu şi Săt- concursul său, ca prima adunare trimisă la
gândescâ asupra cestiunei pănă în Sep-
u
Scirea o aduce „Frankfurter Zeitmig . E mar invită la Petrecerea cu dans, ce se va sate să succedă în un mod demn. Avem în
temvre.
vorba de o manifestaţiune a vanităţii re­ arangia la 1 August n. c. în Acuşi, sub jurul Turdei medicinistl, jurişti, teologi, avem
„Bud. Tgbltt“ observă la acestea, că gentului din Lippe-Detmold. Regentul scut sigur în folosul Bisericei române gr. învăţători tineri şi zeloşi, studenţi de gim-
situaţia parlamentului ungar este cu totul adecă s’a seandalisat, că funcţionarii sta- cat. din Acaşi. Pentru comitet: Grigorie nasiu şi preparandia în număr destul de
alta, deore-ce acesta nu pdte accepta o ţiunei nu salută ‘-pe fiul şi pe fie sa. Re­ Pop, president. Vasilie Tămaşiî! şi Lau mare, cari conlucrând pot face mult.
procedere pe basa §-lui 14 austriac. Un gentul a chemat deci la sine pe coman­ renţiu Avram, vice-preşidenţl. Antoniu Ba- E drept, că între tinerimea din Turda
1
provisoriu de 5 ani — încheie „Budapestei dantul general, şi făcendu-i reproşuri, liban, secretar general. Alimpiu Filip, se­ şi jur esistă urîtul separatism de clasă, der
u
Tgblatt —va fi greu să fiă admis în Un­ acesta i-a răspuns, că ordinile şi-le pri- cretar II. Ioan Brâu, cassar. Ilariu Gael, acum după atâtea esperienţe triste consta­
garia, unde dieta nu mai vre să voteze mesce dela supremul comandant din Berlin controlor. Pentru tinerime: Alausiu G., tate cu ocasiunea petrecerilor arangiate în
nici măcar un provisoriu nou pe un an. şi nu dela principele ţinutului. Regentul a Basţi V., Borosiu E., Brancovan A., Bu- Turda de cătră o parte a tinerimei, ar fi
reclamat apoi în Berlin, de unde a primit tean I., Oadar N., Cinca V., Clintoc I., timpul ca să se unescă cel puţin în ceea,
următorea telegramă: „Regentului dinLippe- i Deac N., Macarie A., Marcuşiu O., Mircea ce privesce înaintarea poporului român.