Page 39 - 1898-07

Nr. 150—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Păşâscă tinerimea, şi în conţelegere care s’a glorificat pe sine şi pe poporul prăvălia lui înflori a vădând cu ochii. Ba
temere de complicaţiunî seriăse. In­
pote arangia petreceri, teatre şi concerte său. Matous Vaclavek (Vaslavek), directorul ce e mai mult, în al treilea an şi-a cumpă­
tre resculaţî şi Spanioli încep a-se
:
pe la sate, pr n cari îşi ridică varia deo­ scolei statului din Vstetin şi un însemnat rat şi casă, una mare, cu etaje; mai târcjiu ivi semne de amiciţie şi înfrăţire.
parte, (Sr de altă parte ţăranului i-se dă scriitor, despre Valahii din Moravia ne a început să zidescă însuşi în Szombathely
Paris, 20 Iulie. Se cjice, căZola
ocasiune de a vede mai multă inteligenţă spune că: într’adevăr Valahia Moravă pote din apropiere şi nu una, ci două, amân­
s’a dus la Bruxella, de unde o va
adunată şi prin acesta îl câştigă mult. să fie mândră, că a produs pe un om, ce două cu etaj. Cei din Sârvâr sciau cu toţii,
lua-o cătră Holanda. Alţii susţin, că
Aşteptăm cu mare interes ţinerea se bucură de o reputaţie însemnată în în- care e isvorul îmbogăţirii neaşteptate a ji­
ar fi fugit în Luzerna.
adunării în Oopand, âr tinerimea din Go- trega lume civilisatâ, şi Valahii se pot făli dovului, căci văduva lui Samu povestise
pand şi jur să fiă la postul său. şi spune cu mândrie : etă conaţionalul nostru. totă afacerea cumetrei sale, er acesta cum­
— silian. — Fr. Palacki a murit în Praga, în diua de natei sale, dela acâsta a trecut vestea la
26 Maiii 1876 şi s’a înmormântat la Lobco- a patra, dela a patra la a cincia. Nu e adl N o u a b o n a m e n t
vits lângă Melnik. nimeni în Sârvâr, care să nu eunoscă is­
£<
Românii („Va!ahii ) din Moravia. la,
Casa în care s’a născut Palacki, ce se toria, scrie raportorul anonim; apoi conti­
D-l Theodor T. Burada publică sub află în comuna Hodslaviţa, s’a cumpărat de nuă aşa : Din tată în fiu a rămas în Sâr­ Gazeta Transilvaniei
titlul „Serbările dela Praga în amintirea MoravienI şi a devenit proprietate naţio­ vâr vorba:
1
Valahului (Românului) Francisc Balachi' în nală. In diua de 14 Septemvre L881, acea — Mânile lui Guttman sunt pline de Cu 1 Iulie st. v. 1898
„Evenimentul din Iaşi un articul, în care casă s’a predat cu mare solemnitate socie­ sânge. s’a deschis nou abonament, la care
vorbesce despre „Valahii din Moravia, tăţii din Praga, Savtobor, spre păstrare şi Din punct de vedere al dreptului pe­ invităm pe toţi amicii şi sprijini­
14
susţiind, că şi marele istoric Erancisc Pa- amintire.... nal considerat, lucrul şi-a perdut deja orl-ce torii fâiei nbstre.
u
lacki a fost „Valah (Român) de origine. Valahii din Valahia Moravă, cu oca- valore de drept. Legea însă în punctul
• 5
Etă ce scrie între altele d-l Burada: siunea esposiţiei etnografice a poporului acesta e forte rea. Preţul abonamentului:
In Moravia se află o provincia numită slav, ce a avut loc la Praga în anul 1895, Muşcăturile vampirului le simte deja Pentru Austro-Ungaria:
de Cehî Valasca (Valahia), âr de Nemţi şi unde ei au avut o secţiune aparte, în fiă-care din cei 5000 locuitori ai orăşelu­
pe -u.33. a,rr .............................. 12 fL
Valahei (Valahia) şi este arătată pe hărţile care au expus tot ceea-ce au lucrat pe lui. Guttman, negustorul de pantlicî, spi- pe şese 1-u.mJL ............................ © £L
lor cu acelaşi nume. In acea provincie lo- terenul intelectual şi industrial, au înălţat ţură şi basmale pestriţe, e acfi stăpân pe pe trei luni ........................................ 3 fL.
cuesc 150.000 de Valahi (Români), capitala şi ei în mijlocul acelei secţiuni bustul ne­ jumătate din oraş, firesce însă cu banii ne­ Pentru România si străinătate:
ei se numesce Valasho-Mezerici (Mezericul muritorului Valah Fr. Palacki, mândria şi fericitului căpitan de dragonl Jenyson. 5
pe vl». a.n. .................... -40 fxsencî.
valah); oraşe mai însemnate sunt: Crasna, gloria neamului lor. Pote-’şl va aduce aminte bunul ministru de
pe şese 1-u.n.r....................... 20 ,,
Bistriţa, Bosnov, Clăbuc, Vsetin, JBrenstadt; Acea secţiune valahă am cercetat’o şi interne, sâu autorităţile militare şi vor stu­ pe trei 1-un.î .......................... IO ,,
er comune: Bârnova, Eărhova, Găleî, Ba- eu cu mare interes. Mâhnit a fost sufletul dia puţin Gestiunea, pentru-ca să se re­
Abonarea se pote face mai uşor
liova, Bahsvăţ, Morcov, Berna, lasena, Troia- meu, când am vădut, că nimenea altul n’a câştige acei bani, cari de fapt sunt pro­ prin mandate poştale?
noviţa, Solâneţ, Vlahoviţa, Leşna, Luzna, Bo~ mai venit dela noi să cerceteze acea frân­ prietatea statului. Bene notandum, văduva
Administraţiunea
lanca, Talalacî, Hodslaviţa şi altele tură de Români, răslăţiţl de trupina româ- lui Samu, care aflase banii, trăesce încă
„Oazele! Transilvaniei**.
Valahii ce locuesc în acea provincie nescă, purtând de sute de ani povara grea şi acfi.
au avut însemnătatea lor istorică, atât ca a străinismului şi cari au putut cu atâta
popor răsboinic şi vitâz, cât şi ca popor, tenacitate să resiste la atâtea valuri, cari N E C R O L O G . Cu inima întristată
care a produs pe terenul literar bărbaţi au trecut peste capul lor, şi să-şi păstreze aducem la cunoscinţa număroselor rudenii, D I V E R S E .
învăţaţi şi erudiţi, cari fac onorea şi glo­ ca prin minune, pănă în diua de astăcll, amici şi cunoscuţi, că scumpa şi neuitata
ria ţărei. consciinţa că ei formâză un popor deosebit nostră ficâ, respective mamă, văduva Elena Din viaţa celui mai vechiu revoluţionar
încă de pe la anul 1592, acei Valahi în sînul naţiunei slave din imperiul Aus­ Popescu n. Petric, după lungi şi grele su­ CUban. După un comunicat al (fiarelor ame­
erau bine organisaţî, având voevodul lor, triei ! Tu, nemuritorule Palacki, mândria şi ferinţe, fiind împărtăşită cu sântele Taine, ricane, s’a şi designat deja bărbatul, oare
care se îngrijea de afacerile poporului. gloria Valahilor din Moravia, rămâne-vei în a încetat din vieţă astădl la 1 oră dimi- va arbora pe creştetul Havannei stâgul
In răsboiul de 30 de ani (1618—1648), veci fala întregului neam românesc. nâţa, în al 51-lea an al etăţii. Rămăşiţele Cubei independente şi libere, în cas, că
Valahii au dat ajutor Svedilor în contra pământesc! ale scumpei defuncte se vor ri­ vor fi isgonit pe Spanioli definitiv din in­
Austriei, dându-le trupe şi provisiunl de dica din locuinţa Schewisgasse Nr. 26, Joi sulă. luan Armon e numele acestui bărbat,
răsboifi. După aceea în răsboiul ce a avut Cum se îmbog’ăţesce jidovul. în 9/21 Iulie a. c. la 4 ore p. m. şi se vor care deja de 55 de ani luptă contra do-
Austria cu Turcii şi cu Ungurii în timpul „Alkotmâny reproduce un înfiorător, depune spre veclnică odihnă în cimiteriul minaţiunei spaniole şi acum a împlinit
u
lui Leopold I (1657—1705), şi a lui Iosif I der caracteristic cas, cum s’a îmbogăţit un greco-oriental din suburbiul „Porta Tur­ 90 de ani. Actualminte trâiesce în Tampa.
11
(1705 — 1711), Valahii s’au luptat vitejesce vampir-lipitore în binecuvântata ţâră a fă­ nului . Precum se spnne, el a fost primul rănit
alăturea cu oştirea austriacă. găduinţei, pe care alesul popor al lui Israil Sibiiu, în 7 (19) Iulie 1898. în revoluţiunea din 1850. Deja din 1843 a
Intre anii 1663 — 1708, Valahii au avut a regăsit’o după rătăciri de atâtea sute început să agite contra Spanionilor, când
Ioan Petric, protopresbiter gr. or.,
mai multe lupte cu Turcii, cu Ungurii şi de ani. Etă articolul din cestiune: pornise mişcarea contra sclavagiului, din
Zoe Petric, ca părinţi. Aurel Popescu, vice-
cu Curuţii. La Vsetin, după o luptă crân­ Cu subscrierea de „Sârvâri“ ne îm- notar la jud. cercuală. Eugenia mâr. Dr. Ve- care causă Spaniolii l’au împrocesuat şi
cenă, Valahii au bătut de istov pe Curuţî, părtăşesce un anonim istoria îmbogăţirii aruncat în temniţă. In 1848 se pune în
cei’dea, Elena măr. Dr. Şpan, Cornel Po­
luându-le şi un tun, care se află şi astădl unui jidov, care pe scurt e următorea. fruntea revoltei isbucnite în Matanza, în
pescu cleric, Mariora Popescu, ca fii şi fiice.
în museul din Brun, capitala Moraviei. Acum 25 de ani a sosit în Sârvâr o com­ 1850 cuprinde oraşul Cardenas. In Oc-
Dr. N. Vecerdea, advocat. Dr. P. Şpan,
Valahii înainte de anul 1618 aveau pentru panie de dragonl, al cărui căpitan, contele tomvre al aceluiaşi an atacă cu patru to­
prof. sem , ca gineri.
apărarea ţărei lor jandarmeria lor naţio­ Jenyson a perdut din întâmplare banii re­ varăşi de ai săi o câtă de 50 Spanioli, cari
nală, care la început nu era permanentă; gimentului, ce-’i avea la sine, 50 de bu­ voiau să-l deţină. Lupta a fost desperată,
■ea se chema la luptă de câte ori cerea tre­ căţi de câte o miie şi hârtii in valâre de SOIRI ULTIME. li-au şi succes să ucidă 17 Spanioli, în fina
buinţa. Acea jandarmeriă era compusă din 80 mii florini. Oaşul s’a adus la cunoseinţă însă au rămas toţi cinci lungiţi pe câmpul
Bucuresct, 20 Iulie. Plecarea de luptă. Toţi cinci au fost atât de grav
■omenii cei mai oneşti, credincioşi şi viteji, publică, compania întregă a tot căutat
Regelui Carol la Petersburg s’a fixat răniţi, încât Spaniolii i-au considerat de
numiţi Forţaşi (forţe, forţă), şi Forţaşi, banii, der înzadar. Contele Jenyson a tele-
ua
fiind-eă păzeau porţile oraşelor şi a caste­ grafat tatălui său pentru bani, însă nepri­ defiuitiv pe cfi de Luni 18 Iulie morţi şi aşa i-au lăsat acolo zăcând. Lui
v. Regele va pleca din Sinaia dimi- Iuon Armon i-au rupt două câste, şi două
lelor ; la anul 1638, acea gendarmeriă a mind nici un răspuns, s’a împuşcat. A doua
nâţa la 6ra 7 30. Regele va lua cu glonţe i-au pătruns în corp. Mulţămită
fost decretată permanentă, er la 1717 a di sosesce răspunsul telegrafic al bătrânu­
fost organisată milităresce, cu un coman­ lui grof, în care avisâză pe fiul său, că sine şi p8 ministrul preşedinte D. însă constituţiei sale vigurose, şi-a venit în
A. Sturdza.
dant numit porucic (locotenent), şi cu un banii i-a trimes deja comandantului regi­ fire, s’a tîrît pănă la locuinţa din apropiere
şicovatcl (sergent-major). mentului. A fost însă prea târdiu La soi­ Viena, 20 Iulie. Lui „Slovo Pols- a unui grădinar, unde i-s’au legat ranele.
In oraşul Rosnov stătea porucicul, âr rea morţii fiului său, bătrânul grof a îne- kije“ din Lemberg i-se comunică A stat ascuns la ospitalul Fermer, pănă
în Hruba Bistriţa (Bistriţa mare) sergentul- bunit, âr mama căpitanului a murit mo­ din Yiena, că între contele Thun şi ce s’a vindecat, dâr îndată ce s’a pus în
major. La anul 1829 acea gendarmeriă s’a mentan. .. Câte-va dile mai târdiu nevasta delegaţii partidului poporal catolic piciore, a şi început să continue lupta.
desfiinţat. lucrătorului Samu Jânos se duce la băca s’a stabilit o înţelegere asupra po- S’a luptat pănă în 1855, când a fost prins
Pe terenul literar, acei Valahi au avut nul jidov Guttman Mâr din Sârvâr, să-i siţiilor mai principale din legea pen­ de Spanioli, aruncat în lanţuri şi deportat
bărbaţi erudiţi, între aceştia stă nemurito­ schimbe o hârtie de cjece. Pecica însă n’a tru limba. în Spania. Dâr n’a desperat nici aici, atât
a tot cercat să fugă diu prinsore, pănă ce
rul Frantişek Palacki (Francisc Falaski), fost de dece, ci de o miie, numai cât fe­ 11
Praga, 20 Iulie. „NarodniListy
fala neamului lor şi unul din cei mai în­ meia n’a cunoscut bancnota. Guttman a anunţă într’un prim articul, că se- ’i-a şi succes în urmă. In 1866 plecă în
semnaţi istoriografi, care a scris istoria po­ primit hârtia în preţ de cjece florini şi a riositatea situaţiunei şî-a ajuns cul­ New-York să organiseze o nouă revoltă, er
porului ceh. El s’a născut în 14 Iunie 1798, schimbat’o. N’a trecut mult şi nevasta lui pe timpul răsboiului de ci 000 an b care a
mea şi o hotărîre nu se mai pbte
în comuna Hodslaviţa, din Valahia Moravă, Samu erăşî a venit la jidovul să-i schimbe erupt în 1868, luan Armon a condus mai
amâna. Contele Thun e gata deja
a studiat în Pojun şi apoi în Viena, de „decici“, er Guttman ’i da regulat dece multe expediţiunl pe insula Cuba. A pro­
cu planul seu de program şi aştbptă,
-acolo s’a dus în anul 1823 la Praga, spre floriul pentru o bancnotă de o miie. Cu- testat contra păcii din 1878 încheiată la
că acest plan nu numai se nu fiă
-a-se ocupă cu studiul istoriei ţărei sale. noscea jidovul caşul contelui Jenyson, scia Zanjon şi pănă în 1895 a continuat lupta
aprobat la locurile mai înalte, ei se
In anul 1828 a fost ales de istoriograf al mai departe, că nevasta lui Samu e femeiă guerillă contra Spaniolilor. In anul acesta
fiă chiar autorisat a-1 aplica după
regatului ceh. Principala sa scriere, care săracă şi aşa a ajuns la bănuiala, că fe­ l’au înduplecat în fine Cubanii, ca în con­
buna lui chibzuinţă.
■l’a făcut nemuritor, este: Istoria poporului meia acâsta a aflat cele 130,000 fl. pier­ siderarea etăţii sale înaintate, să se lase de
Madrid, 20 Iulie. „Imparcial co­ ori-ce luptă. Bătrânul de un exterior pa-
u
■ceh în Boemia şi Moraria, pe care a înce- dute de contele Jenyson S’a pus deci pe
munică părerea câtor-va dintre mi­ triarchal, e o figură de-o înfăţişare impo-
put’o să o scrie în anul 1836 în limba ger­ biata femeiă, că a furat „decicile acelea.
11
mană, apoi la anul 1848 în limba cehă. Femeia îngrozită i-a predat suma întrâgă niştri, că propunerea de a-se cere santă, păşesce cu siguranţă şi cu fruntea
pace, ar fi identică cu recunoscerea ridicată. Armon a scris şi o broşură despre
Prin acestă istorie la care a lucrat dimpreună cu hârtiile de valore, âr jido­
C0
aprope 30 de ani, el a deşteptat pe popo­ vul ’i le-a „schimbat cu 555 fl............... Peste înfrângerei totale. Condiţiile puse de luptele politice în Cuba, şi se cfi >
11
Statele Unite sunt atât de grele, încât acestă carte e unul din cele mai bune is-
rul ceh la o viaţă nouă, şi poporul recu­ doi ani de (file apoi Guttman Mor, care ne­
cercurile normative găsesc, că e mai v6re pentru istoria insulei.
noscător l’a numit pentru acesta părintele gustorise cu mărunţişuri, aţă şi degetare, şi-a
profitabil a-se continua răsboiul.
•său. Afară de acâsta el a mai scris în limba părăsit boltiţa de mai ’nainte. Apoi înce­
cehă: Letopisiţile vechi cehe, Arhivul ceh, tul cu încetul, pe nesimţite, şi-a deschis o Londra, 20 Iulie. Intre Ameri­ Proprietar: SBr. Aurel Mureşiam».
RadhoştI, colecţiune de dialoguri de este­ nouă prăvălie. Şi lucru naibei! pănă ce cani şi resculaţii din Santiago rapor- Redactor responsabil: Gregoriu maior.
tică şi de politică şi alte multe scrieri, cu celelalte prăvălii au bancrotat tote pe rând,... tuile sunt atât de încordate, încât e