Page 41 - 1898-07
P. 41
ItEDACŢIUKEA, w gazeta“ i eS e în Moare i}i.
Administraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
B&AŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se prin:esc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şese
IN SEDA TE bo primosc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorelo Birouri da anunclurl: Se prenumără la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale (lin întru şi din
Hax. Auganfald &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sţjjalek. Rudolf IVIosso.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A.V.Qoldbor- ‘Admmistraţiunea. Piaţa mare,
par, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, otagiu
bnrg.- Harolyl &. Uobtnann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se lirnî 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pa o coldnii 6 or. /\ wv îacs» iswma kw» Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu wow* t&W\i VssjV axsssttJ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. V. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
W ; VJ
. 1 5 1 . sraşov, :a
14
Ungurii şi Cehii. Revue ) în care răspunde la broşura ministrare mai cinstită, de vreme ce s’a cea mai grea răspundere asupra tuturor
deputatului ungur LaDg, aprobând furat şi defraudat depotrivă şi aici ca şi acelora, cari pot să influinţeze asupra ei.
Cetitorii noştri îşi vor aduce in principiu vederile lui, după cari dincolo; apoi continua astfel: Interesul mare al industriei, bunăstarea ce
aminte, că astă primăvară apăruse Ungaria trebue să conteze cu viitd- Cassele comitatelor nu stau absolut lor două părţi din monarchiă, precum şi
în Pesta o broşură: „Naţionalităţile rea federalisare a Cislaitaniei. de loc mai bine, decât cassele vamale, său posiţia de putere a monarchiei să învâr
în Ungaria şi Austria *, scrisă de Kramar vede în espunerile lui poştale. Trebue ore să mai aducem exem tesc în jurul norocosei resolvări a acestei
4
vice - preşedintele camerei ungare Lang semnele „maturităţii politice ple, de cari numai săptămânile din urmă cestiuni. Guvernul nu va dovedi o purtare
44
Lang Broşura a făcut sensaţiune fiind a Maghiarilor — un compliment, ne ofer cu prisosinţă? Drept aceea cu du pasivă, ci din contră, va privi şi cumpăni
că pleda pentru ca Ungurii se-şi pe care cu greu l’ar pută motiva — rere trebue să constatăm, că în faţa aces liniştit, însă cu cel mai ager ochiă situaţia.
schimbe atitudinea faţă cu causa şi se bucură de francheţa, ce a do- tui obiceiil de furtişaguri, ce a prins Seriositatea netăgăduită a acestei situaţiuni
Slavilor din Austria. vedit’o Lang în broşura sa. „Noi adânci rădăcini, chiar nici statificarea ad ne impune, să facem pregătiri prealabile pen
44
Idea conducătdre a sciierei lui Cehii , dice el „nu voim se atacăm ministrării casselor n’ar folosi nimic. Tote tru eventualitatea de-a nu pute încheia pactul
Lang era, că Ungaria trebue se-o dualismul, avem lipsă de tdte pu acestea sunt fructul acelui sistem de ce- cu Ungaria, lucru care nu privesce numai
rupă odată cu tradiţia, după care terile ndBtre pentru de a aduce rupţiune, care nimicesce şi ultimele urme pe guvern, ei pe tote cercurile interesate.
egemonia rassei maghiare în Unga la valdre drepturile tuturor Sla de morală în om; acestea sunt fructele Noi nu facem aceste pregătiri cu scop
ria ar sta în vr’o legătură cu rolul vilor în Austria; noi simpatiaăm acelui sistem politic, care a prefăcut pe final răsboinic; noi esaminăm urmările şi
ce-1 are germanismul acolo, şi se se cu Slavii din Ungaria, dăr seim forte comiţii supremi în nisce simple organe ale posibilitatea separaţiunei numai pentru-ca.
familiariseze cu idea de*a merge bine, ca şi ei, că resultatul luptei pen guvernului, a căror singură chemare e, să — deşi în ora ultimă — să susţinem consis
mână în mână cu Slavii din Aus tru drepturile naţionalităţilor în Ungaria supravegheze şi rectifice decursul alegerilor, tenţa economică. Problema Ungariei este de
tria. aternă dela potenţa (hărnicia) Slavilor care însă nu-şi mai bat capul cu funcţio a-şi ocroti tînăra ei industriă; problema Aus
Cu alte cuvinte, Ungurii ve- şi a celorlalte naţionalităţi nemaghiare din triei, de a câştiga nouă pieţe pentru in
narii, numai să fiă buni corteşi ai guver
dend, că nu se mai pdte restabili Ungaria înseşi . nului. Poporul de jos piere de fonie, er dustria sa desvoltată, pentru sporirea şi
u
în Austria supremaţia germană, pe Eafcă în esenţă răspunsul ce l’a pressa oficiului de dare storce ultimul flo răspândirea acesteia nu numai pe calea ba
care s’a întemeiat la început cume primit deputatul Lang din partea rin bietului cetăţen; cu banii publici însă, rierelor vamale şi a legilor, ci şi prin dis-
tria dualistă maghiaro-germană, se eehică. De astea au mai aucjit Un fructul sudorii şi al sângelui poporului, se posiţiunile administraţiei pătrunse de bune
se înţelbgă cu Cehii, cu Polonii etc. gurii multe, totuşi pănă acuma nu procede astfel, ca şi când ar cresce pe fiă- porniri.
fiind şi aşa constrânşi a conta in s’au putut nici-decum încălzi pentru care arbore; tâlharii fură în faţa tuturora,
viitor cu ei. alianţa cn Slavii austriaci. însă nimenea nu-i vede, şi numai după-ce Revistă externă.
Idea unei alianţe a Ungurilor Dr. Kramar vorbesce fdrte fru tâlharul a luat’o la sănătosa cu o parte a
cu Cehii nu este nouă. Ea a fost mos şi face complimentele cele mai furtului său, care n’o mâncase pentru pa Principele Bulgariei în Itusia.
sulevată în mai multe rendurî dintUo măgulitdre Maghiarilor — dăr l’a siunile sale, său cu prietinii săi, numai Alatăeri a plecat principele Eerdinand al
parte şi alta. Odinibră, când era încă pus păcatul să amintescă şi de „lupta atunci încep cu toţii să sbiere şi rămân cu Bulgariei în Rusia, ca să facă o visită la
Tisza ministru-preşedinte, conducă pentru drepturile naţionalităţilor în toţii înmărmuriţi, cum se pote ca un băr curtea Ţarilor din Petersburg. Principele a
44
torul Cehilor bătrân! Dr. Rieger a Ungaria şi 3ă mărturisâscă simpa bat atât de nobil să fi făcut aşa ceva. plecat însoţit de principesa Maria Luisa şi
făcut o visită la Pesta, în scopul de tiile Cehilor pentru Slovaci, Şerbi Apoi încheie astfel: Drept aceea tre de fiiul lor Boriş. Dela graniţa rusâscă pă-
a încheia o alianţă cu Maghiarii. etc. şi acesta a fost, credem, prea bue să se facă odată deplină lumină prin- rechea domnitore bulgară călătoresce cu
Tăte încercările în direcţia acesta destul pentru a deştepta din nou tr’o fundamentală revisuire a tuturor cas trenul imperial al curţii din Petersburg, şi
însă rămaseră pănă acuma zadar cele mai viue suspiţiunî ale Maghia selor publice din ţâră. Intr’o ţâră, în care se dice, că pe întrâga liniă ferată i-se vor
nice şi credem, că tot aşa va fi şi rilor. ’ţi pote cineva defrauda cincl-spre-dece ani face ovaţiuni entusiaste. In Moscva comi
în viitor, fiind-eă, or! ce ar <jice de Espunerile lui Kramar mai ales de-a rândul fără să fiă descoperit, e mini- tetul central al reuniunilor slave au proiec
putatul Lang, Maghiarii nu au încre din causa acesta nici n’au avut mum-ul, ce să pâte pretinde: revisuirea tu tat un banchet, discursuri şi ovaţiuni, cari
dere în Slavi, nici chiar în aceia, vr’un răsunet în pressa maghiară; turor averilor publice. Guvernul trebue să se vor face mai ales la adresa micului prin
car! asigură că au interese identice n’a fost mişcată acesta nici de afir purcâdă în punctul acesta cu cea mai mare cipe Boriş, care de când a fost botezat în re
cu ale dinastiei. marea lui, că Maghiarii au acelaşi in scrupulositate şi stricteţă, dâcă cum-va nu ligia ortodoxă, este agreatul tuturor Ruşi
Cu tote antipatiile Maghiarilor, teres ea şi Chii la susţinerea Aus vrea să se facă complicele acestui fel de lor. Părechea princiară bulgară a sosit
în sînul Cehilor încă tot se mai nu triei. stări absurde, cari culminâză în momentul, alaltăeri în Odessa, unde spre întâmpina
tresc speranţe, că în cele din urmă, că o considerabilă parte a banilor publici, rea ei s’a presentat la gară comandantul
vecjend că nu-i încătrău, Maghiarii cari s’au agonisit cu grele jertfe din par garnisonei şi primarul oraşului. O eom-
se vor împăca cu ideia descentra- Revisiunea casselor publice. tea bietului popor, e mâncată în cărţi, beu- paniă de soldaţi în ţinută de gală a apă
lisării său a fedelarieării Austriei „Bud. Tagblatt , organul contelui tură şi aventuri amorose de-o întrâgâ glotă rut în frunte cu stâgul; de-asemenea un
44
sub eondiţiunea ca dualismul să ră Apponyi, scrie un caracteristic articol, în de perfid! păzitori. adjutant al Ţarului, care venise dela Pe
tersburg, un colonel etc., ca să salute pe
mână în fiinţă, er ţările representate care enumerând tote caşurile mai însemnate
principi pe pământul rusesc. Din Odessa
în parlamentul vienes să şi păstreze de defraudare, câte s’au ivit în timpul din
S^inistris austriac despre pact principii au călătorit mai departe cu tre
o unitate mai ales în ce privesce urmă în Ungaria, pretinde cu insistenţă în
comuniunea legăturilor lor econo primul rând revisuirea casselor orfanale şi In sala adunărilor dietei provinciale nul curţii imperiale. In Kiew li s’a presen
tat guvernatorul suprem JDragomirov. —
mice. Pentru politicianul practic din în genere a tuturor casselor publice din din Austria de jos s’a ţinut la 20 1. c. o
Acâsta este cea dintâiii călătoriă, ce o face
UDgaria — cred amintitele cercuri ţâră. Schiţâză apoi apucăturile şi manopera, şedinţă a consiliului industriaşilor austriac!
cehice — pdte fi indiferent decă cor cu care a sciut Krivany aprope de cinci- presidată de ministrul de comerciu austriac principele Ferdinand după împăcarea lui
pul legislativ, care va înfăţişa uni spre dece ani să-şi facă trebşorele sale, fără JBărenreither. cu Rusia. Cercurile politice din Bulgaria
pun mari speranţe în acâstă visită. Zanlcov
tatea ţărilor austriaco se va numi se potă bănui nimeni hoţiile sale. Ministrul a pronunţat un lung discurs
44
44
„Reichsrath or! „delegaţiune ‘ şi Uimirea din causa celor ce le-a făcut în care cjise, că constituirea consiliului in dice în organul său „Bulgaria , că politicii
Rusiei ar trebui să folosâscă acâstă visită
decă membrii acestui corp vor fi Krivany e forte mare în cercurile oficiose dustrial este necesitată de diversitatea afa
pentru o definitivă stabilire a hărţii din Pe-
44
aleşi direct ca acuma, or! că el se conducătâre, dice „Bud. Tagblatt . Din cerilor şi intereselor, cari aparţin resortu
ninsula-balcanică sub scutul Rusiei. Ca un
va compune din delegaţi ai dietelor parte-ne, decă avem să ne mirăm de ceva, lui său ministerial, cât şi de posiţiunea cla
44
provinciale, ne mirăm tocmai de acâstă uimire a cer selor muneitore. Cea dintâih problemă a fel de răspuns „Novosti din Petersburg
scrie între altele: Politica Rusiei, urmată
Cei-ce cugetă ast-fel cred, ca se curilor conducătore. Funcţionarii stau în consiliului industrial este lucrarea preala
faţă cu statele din Balcani, a fost mult bă
pdte forte bine ca să se restabilescă mărmuriţi şi nu-şî pot esplica, cum a fost bilă a tractatelor comerciale, ce se vor re-
nuită. După experienţe triste, aceste state
dreptul public al regatului Boemiei capabil de aşa ceva un gentilom, care a înoi la 1903. Pentru acâsta însă e nevoie
au recunoscut în fine, că politica Rusiei nu
şi ca Cehii să dobendescă şi ei o sciut să se porte tot-dâuna aşa de elegant să fim în clar cu estinderea teritoriului va
vieţă de stat naţională, lără ca uni şi corect ca Krivâny ; viceşpanul a rămas mal, care pănă acum a fost tot-dâuna aus- basâză pe egoism, ci Rusia doresce şi cere
în chiar propriul ei interes, ca statele din
tatea ţărilor austriaco şi legătura uimit, că un bărbat aşa de distins a fost tro ungar. Avem dâră c’o causă mai mult
Balcani să fiă puternice, independente şi
dualistă cu Ungaria să înceteze. Ei capabil de asemenea faptă, er fişpanul nu-şi de a lămuri raportul nostru cu Ungaria.
în cele mai bune raporturi reciproce.
c}ic că îu majoritatea parlamentului pote esplica cum a ajuns Krivâny la cheile Fiă-care cunosce — dise ministrul —
austriac sunt representate tote na casseii. Intr’aceea însă Krivâny va fi plu acele raporturi, cari au condus la faptul, Bosniacii în Muntenegru. „Polit.
ţiunile şi idea conducătore a acestei tind undeva pe marea largă şi va debarca, ca proiectele despre pact să nu potă fi Corr". aduce soirea, că cu ocasiunea dilei
majorităţi este, ca Austria se nu fiă te miri unde, ca un bogat, şi aşa stimat desbătute, ci pentru susţinerea legăturei sf. Petru şi Pavel, mai mulţi fruntaşi din
nici germană, nici slavă. bărbat... nostre economice cu Ungaria să. procedăm Bosnia şi Herţegonia, făcând o escursiune
Tdte aceste le spune conducă Constată mai departe, că lucrul cel prin provisoriu, Acji situaţia este aşa, că în Cetinje, capitala Muntenegrului, s’a în
torul ceh Dr. Kramar în ultimul fas i mai trist este, că nici cassele statului său UDgaria aştâptă dela Austria, Austria aş- tâmplat o surprindătore demonstraţiune, în
cicul al „Revistei cehe* („Ceeka municipale nu se pot lăuda cu vre-o ad tâptă dela sine. Situaţia acâsta apasă cu timp ce ospeţii din Bosnia au ţinut prin
