Page 42 - 1898-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 151--] 898.

cipelui în public o alocuţiune forte semni­ , Asociaţiunea" persecutată. vocarea acâsta subscrisul am dat declax’a- mai resultatul acelei obrăznicii, cu care
ficativă,, şi tot în faţa principelui s’au făcut ţiunea aici alăturată în copie: Ungux'ii caută să-şi octroeze limba peste
mai multe scene de înfrăţire. Tohanul-vechiu, 19 Tulie. Nr. 8/898. Declaraţiune. La recercarea tot; şi cu tote că nu stă în puterea lui
Împăratul Germaniei şi princi­ Pe întreg rotogolul pământului nu se On. primării locale sub Nr. 1380/898 în delăturarea acestui inconvenient, va iuter-
pele de Lippe . Am amintit erî despre întâmplă lucruri, ca la noi. Nu trece număr causa „Asociaţiunei pentru literatura ro veni totu-şl pe lângă autci-ităţile compe­
44
mână şi cultura poporului român cu deo
conflictul ivit intre împăratul Wilhelm II de diar în care să nu cetim nouă şi nouă sebită onox’e declar următârele: „Asocia­ tente, ca pe viitor pe pământul Austriei
şi regentul Lippe-Detmold, contele Lippe- încălcări şi prigoniri; într’o parte ni-se ţiunea pentru literatura română şi cultura aşa ceva să nu se mai întâmple. ^)in inci­
44
Beisterfeld. Causa acestor manifestaţiunî spune cum gendarmii împuşcă în omeni poporului român are statute aprobate de dentul acesta „Egyetârtâs , ox-ganul şovi-
44
duşmănose între cei doi regenţi se reduce nevinovaţi, într’alta cum agenţii secreţi îm­ înaltul ministru de interne sub Nr. 43281/97, nist al lui Kossuth, scrie un articul de foixd
44
în ultima analisă la certa de succesiune, part proclamaţiunl revoluţionare false, apoi data aprobării Budapesta 13 August 1897. întitulat „Lecţie , în care atacă în modul
în care principele actual de Lippe a învins Convexxirea ţinută în 3 Aprilie a. c. în loc, cel mai vehement pe primarul Vienei pen­
cum fruntaşi onorabili sunt tîi’îţî la priu- a fost o conferenţă publică prevâdută în
44
pe cumnatul împăratului, principele Adolr sore ca cei mai ordinari criminali, şi ârăşî § 2 din statute, care nu a avut alt scop, tru acâstă ne mai pomenită „impertinenţă
44
de Schaumburg-Lippe. Juriul, care a re- poponxl de rând cum este terorisat, amăgit decât iniţiai’ea poponxlui în literatură şi a lui, şi la rândul său provocă „naţiixnea
solvat afacerea în favorul actualului re­ şi ispitit prin fel şi chip de şicane şi curse eixltură şi mai ales împintenai-ea lui a-şl da şi ox’ganele statului, ca nu cu mai puţină
gent din Lippe, a fost presidat de regele nevi'ednice. Intregă pressa jidovită nu află copiii la meserii, croindu-şl prin acesta bună cruţare să purcâdâ şi ele faţă de tot ce e
stare materială şi fericire şi făcându se ce­
Albert al Saxoniei. — In urma răspunsului obiect mai potrivit pentru colonele sale, decât tăţeni harnici şi iubitori de muncă onestă. nemţesc pe pământul Ungariei. — Săraci
44
telegrafic al împăratului german, de care continua agitare, continua ponegrire, conti­ Ixx acea convenire nu s’a pertractat nimic, Nemţi din „liberala ţâră a Ungxriei! Şi
asemenea am amintit erî, foia oficiosă nua hrânire a urei contra bxetului Român! ci s’a esecutat pi’ogrania conferenţei pu­ pentru voi ar fi o bună „lecţie acâsta.
44
44
„Lippe’sche Landes-Zeitung publică un Te-ai născut Român, te ai născut „duşman al blice, care este acesta : 1) Tinerimea a cân­ Când ore veţi ajunge să cunosceţl pe deplin
44
articul, în care principii confederaţi sunt statului maghiar şi ca atare meriţi să te tăvă- tat irmosul Pascilor: „Luminâză-te . 2) Un pe aceşti politicianl de poruncâlâ şi plini
44
făcuţi atenţi asupra primejdiei, ce ameninţă lâscâ px’in noroiătoţî derbedeii şi traşl-împin- elev a declamat o poesie de Gr. Ooşbuc de furie sălbatică, pe cari de atâta vreme
„La Pasc! . 3) Subscrisul a ţinut o diser­
44
drepturile lor suverane Etă ce scrie între şii guleraţl. Eşti un criminal, când îţi vorbescl taţie cu motto „Ounosce te pe tine însuţi , ’i menajaţi cu fatalul vostru oportunism ?
44
altele foia oficiosă din Lippe : „Principiul limba, eşti un agitator când îţi împlinesc! pe care o păstrez, şi o voifi. publica şi în
legitimităţii este fundamentul inviolabil al chimarea şi eşti vrednic de puşcărie, când jiare. 4) Un june a declamat o poesie de In cestiunea gimnasiului român din loc.
44
44
tronului. Acela, care violâză acest principiu, te plângi. Th. Speranţă „.Jidanul călare . 5) Tinerimea „Egyetârtâs aduce soirea, că guvernul ungu­
44
nimicesce rădăcinile, pe cari sunt edificate Pentru ilustrarea celor aserate sex- a cântat: „Eu mă duc codrul i'ămâne . resc, în urma raportului comisiunei censură-
tronurile principilor germani. Cel ce sgu vescă şi următorele îxxtâmplate în dilele La urmă directorul cercului II al tore, e pe deplin în clar cu afacerea; „resul­
due constituţiunea imperiului, cel care-şî trecute: Asociaţiunei d-1 advocat Nicolae Garoiu, tatul cercetării şi intenţiunile guvernului
care a asistat, adresa câte-va cuvinte de îm­
44
arogă pentru imperiu drepturi, cari corn- § 2 din Statutele „Asociaţiunei pentx'u bărbătare popox’ului, ca să îmbrăţişeze aso­ însă să ţin în cel mai adâxxc seex-et . Ce
pet unui stat federal, nimicesce acest prin­ litei'atxxra română şi cultura poporului ro­ ciaţiunea şi să înainteze în lucruri bune şi vor fi vrând să facă ?
cipiu. Principii germani ar trebui să se cu­ mân , aprobate de ministrul de interne sub frumâse. Alt-ceva nu s’a petrecut absolut Regele Carol la Constantinopol. ţliarul
44
gete la sine şi urmaşii lor, in cas că şi-ar Nx\ 43281/97 — dice din cuvânt în cu­ nimic. Tolxanul vechift 21 Iunie 1898. (Subs „Şervet din Constantinopole, cu data de
44
aroga care-va dreptul de a-se amesteca în vânt: „Scopul Asociaţiunei este : înaintarea crierea.) 13 Iulie st. xx. anunţă: „Iachtul impex-ial
afacerile interne ale unui stat confederat. culturei poporului român şi anume prin Ou atâta credeam lucrul finalisat, mai „iSW/awie , care a ieşit de curând din şan­
44
Ei vor păşi în unanimitate, dâcă un prin­ iniţiai-e de studii şi scrutări şi editare de vârtos, că s’a putut din acâstă declaraţiune tierele de repax’aţiuxxe, va pleca peste pu­
cipe federal va fi atacat în drepturile sale ; publicaţiunî literare, scienţifice şi artistice; ori şi cine convinge de nevinovăţia absolută ţin timp la Constanţa, pentnx a aduce, la
căci ceea-ce adl mi-s’a întâmplat mie, mâne a întreprinderii agenturei nostre, şi că nici
înfiinţare de biblioteci poporale, musee şi alte Constantinopol, pe Regele Carol al Ro­
ţi-se pote întâmpla ţie. u colectiunl; acordare de premii şi stipendii bai’emî un pas afară de cadrele statutelor mâniei .
44
nu am făcut.
pentru diferitele specialităţi de sciinţă, artă
„Asociaţiunea“ la Beiuşiu. şi industrie, esposiţiunî, producţiunî şi con­ Der m’am înşelat prea mult în cre­ Pusei Mannlicher în România, pilele
dinţă. In 14 1. c. am primit prin notarul acestea va sosi în BucurescI un transport
1
1 n vil a r e . ferinţe publice' ... etc. local următorul ordin pretorial, pe care de 20,000 pusei Mannlicher, dela fabrica
§ 36 din aceleaşi statute dice: „Mem­
Subscrisul comitet organisat pen­ îl dau aici în traducere. Steyer din Austxda.
brii Asociaţiuxxei cu privix-e la deosebitele
tru primirea „Asociaţiunei pentru lite­ Nr. 3232/9^. D-lui notar comunal,
ţinuturi se gnxpâză în despărţăminte, în Canalul dGa Porţile de fier va fi de­
ratura română şi- cultura poporului român“ Tohanul-vechiQ. La raportul ce mi-ai dat
fruntea cărora va fi un comitet, âr îxî finitiv terminat în luna Septemvre şi atunci
invită cu tbtă stima onoratul public fruntea comunelor din despăi’ţăminte, câte sub Nr. 1380/98 a. c. te îndx’umez, ca pe
român atât la adunarea generală a 44 proetul din Tolxanul-vechiîi şi pe agentul va fi dat circulaţiunei în mod definitiv.
41
„Asociaţiunei , ce se va ţine în 27 o agentură . său se-1 fad atent, ca pe viitor adunările S’a constatat la acest canal, care a fost
§ 40 dice : „Despărţămintele îşi îm­ ţinute de el să-le anunţe tot-dâuna au­ inaugurat în 1896, că în susul Porţilor de
şi 28 August a. c. în Beiuşiu, cât şi torităţii de gradul I, căci dâcă ar între-
plinesc afacei’ile prin adunările cercuale, fer era un curent, care oprea trecerea. S’a
la festivităţile, ce se vor arangia cu lăsa acesta, din cas în cas va fi pedepsit
prin comitetele cercuale, şi prin agenturile construit acum un dig de piâtră, destinat
acesta ocasiune. Programa festivită­ cn amendă în bani conform ordinaţiunilor
comunale. 44 guvernului, în vigore. Bran, 3 Iulie 1898. a opri curentul. Lucrai'ea a reuşit, şi acum
ţilor va fi următbrea:
In 26 August. Sera: întâmpina­ Ei bine, în comuna acâsta s’a cons­ Wonesch m. p. fisolgăbirău subst. curentul cui'ge în sensul micului canal; s’a
tituit agentură comunală în totă ordixxea, De cine se ascultăm aşa der acum ? obţinut în acelaşi timp micşorarea vitezei
rea solemnă a comitetului central prixx delegat cercual îxx 6 Martie din a. c.,
la gară. Sâra la 9 bre: sera de cu- Ministrul aprobă statutele şi cu propria-i fluviului. Reuşita acestei lucrări a fost de­
âr comitetul central al Asociaţiunei a luat subscriere gai’antâză legalitatea pornirei monstrată prin încercările de navigaţie,
noscinţă.
acest lucru la cixnoseinţă. Agentura nostră, nostre, âr subalternul său detună în noi, cari s’au făcut dilele acestea cu un vapor,
In 27 August. La 9 ore i. m.:
spre a da semne de viaţă, scund prea care remorca trei şlepuri încărcate cu
sf. Liturgie şi chemarea Duchului bine că numai lucrând bărbătesce va is- pentru-că vrem să esecutăm statutele?
sfânt în bisericile ambelor confe­ buti să-şî ajungă înaltul scop, a pus la cale o Un lucru trebue, să-l relevez: atât pietră. Micile lucrări, cari mai sunt de fă­
siuni. La 11 bre i. m.: ş e d i n ţ a I. recercarea xxotax’ială pomenită mai sus, cât cut, vor fi terminate în curând şi, cu în­
serie de conferinţe publice împreunate cu cepere dela Septemvi'e, canalul va fi com­
a adunărei generale. La 2 bre d. m.: şi ordinul pretorial este mie adresat ca
declamaţiunl şi cântări corale, dintre cari plet navigabil.
banchet. La 8 bre sera c o n c e r t spre cea mai mare mulţămire a poporului px*eot şi nu ca preşedinte ales al agenturei,
ş i t e a t r u . două s’au ţinut deja, anume una în 3, şi ceea-ce arată din destul lipsa de cunoscinţă Noul ataşat român în Viena. După o
In 28 August. La 9 bre i. m.: — ca să nu dic altceva — a fisolgăbirăului telegramă din BucurescI, la ambasada ro­
alta în 18 Aprilie a. c. Intenţiunea agexx-
sf Liturgie în bisericile ambelor con­ şi pofta de-a isbx îxx preoţime cu ori-ce preţ. mână din Viena va fi numit ca ataşat
turei este a crea o bibliotecă acomodată,
fesiuni. La 11 orei. m. ş e d i n ţ a II. Relevez faptul acesta întrebând pe maiorul Exarcu.
care să potă fi pusă la folosinţa poporalui
a adunărei generale. La 8 bre sâra: dreptul: Unde mai este scut, dâcă nici o
cât mai degrabă. Amândouă aceste confe- Mcnete false. Autorităţile din Viena
b a l . lege, nici o aprobare mixxisterială, nimic
renţe publice au fost însciinţate primăriei atrag atenţiunea publicului, că s’au pus în
In 29 August. Escursiuuela „Star a locale cu 24 ore înainte. nu ne mai apără de turbatul şovinism?
de vale. 44 Acâstă încălcare merită atenţiunea tuturor circulaţiune bancnote false de cţece florini,
Pentru mai' mare siguranţă la acest asemenea piese falsificate de argint de un
Fiind-că dorinţa comitetului este, punct, am cerut inviaţiunea P. O. Dn. Di­ omenilor de bine. Din parte-mi am fUcut
ca toţi bspeţii se fia adăpostiţi în paşii de lipsă atât la Direcţiunea cercualâ florin. La prima impresiune, mai ales jude­
rector al Despărţământului II (Brâu) d 1 când după colore, monetele falsificate se
cuartire acomodate, cei ce doresc a a Asociaţiuxxei, cât şi la vice-comitele co-
advocat Nicolae Garoiu din Zârnescî, care par veritabile, numai cât tiparul e ceva
lua parte la aceste festivităţi sunt mitatens al Făgăraşului.
a bixxevoit a-ml trimite alătux-ata scriptă: mai spălăcit, desemnul capetelor şi textul
rugaţi se binevoiescă a-1 avisa des­ Moise Brumboiu.
Nr. 55/98. mai dur decât pe monetele ox'iginale.
pre acesta pe d-1 advocat Dr Ga-
vril Cosma, preşedintele ccmitetului „Deoresee în sensul § 2 al statutelor Ângerul păzitor. Mai dilele trecute
Asociaţiunei, conferenţele publice sunt nu­
de încuartirare, până în 15 August n , mai mijlocele, prin cari Asociaţiuuea ţin- pasagerii, ce veneau cu trenul accelerat
cu atât mai vertos, căci împrejură­ tesce la înaintarea culturei poporului; de- dela Budapesta, au avut parte să asiste în
— 10 (22' Iulie.
rile nbstre reclamă necesitatea de a ore-ce în sensul § 41 numai adunăi'ile cer­ Piispok-Ladâny la una din cele mai pă-
ne îngriji eventual de un tren sepa­ cuale ale despărţământului sunt a-se ixx- Calea regelui Carol spre Petersburg. In trundătâre scene. înainte de-a întră în sta­
rat, ce va pleca dela Orade la Be­ sinua la autoritatea politică, er folosirea călătoria Sa spre Petersburg, regele Carol se ţie, trenul s’a oprit dintr’odată. Lumea în­
iuşiu în 26 August c. n. cam la 2 miljcoelor enumerate în § 2 sunt afaceri va opri o nâpte la Varşovia, unde va sosi spăimântată a început să sară din vagoue;
interne concese prin însăşi apx-obarea sta­
bre d. m. Illră doritorii de a parti­ tutelor din partea d lui ministru de inteime Marţi la orele 6. Regele se opresce la Var­ cu toţii se întrebau de causa acestei pa-
cipa la escursiunea la „Stâna de sub Nr. 43281/97. D-xxul preşedinte — şovia spx’e a vedâ pe guvernatorul Poloniei, nice neexplicabile, când colo, ce să vedî ?
vale în 29 August, sunt rugaţi a-1 adecă subscrisul — a făcut prea de ajuns, prinţul Emeretinsh/, care a fost şef de stat- De sub vagonul din urmă să tîresce pe
44
•avisa despre acesta pe d-1 Vasilie când ţinerea conferenţei a adus’o la cu- major al armatelor aliate îxx faţa Plevnei, patru pici ore plângând un băeţel de 7 ani,
7Dumbrava, preşedintele comitetului de noscinţă primăriei comunale. Zârnescî 2 în răsboiul ruso-româno-turc. Apoi îşi va care pe semne jucându-se cu petricele,
Aprilie 1898. Nicolae Garoiu in. p. direct,
escursiune, tot pănă în 15 August desp. urma călătoria spre St.-Petersburg a doua adormise între şinî. întregul şir al vagone-
c. n. di diminâţa. lor au trecut cu o iuţâlă, care numai tre­
Ce să vedi însă? Ixx 16 luxxie a. c.
Beiuşiu, din şedinţa comitetului nul accelei’at o are, peste micul copilaş,
notanxl local mă px-ovocă să mă declar cu Limba ungurescă în Austria. In una
central pentru primirea Asociaţiunei, fără să-i fi causat nici cea mai mică stri­
privire la aceea, că are „Asociaţiunea din şedinţele ultime ale consiliului oraşu­
ţinută îu 17 Iulie c. n. 1898. 44 căciune. Apoi să nu crec}! în ângerul pă­
pentru cultura poporului român statute lui Viena, primarul Lueger a fost interpe­
zitor ?
In numele comitetului central: aprobate, şi că adunarea ţinută de mine în lat, cum de pote suferi, ca pe trenurde, ce
August. Anta!, Nicolau Diamandi, 3 Aprilie a. c.—prima conferenţă publică — circulă în Austria, pe lâxxgă inscripţiunea Aniversarea morţii lui Stambulow. Joi,
protopop, preşedin- profesor, notarul corn. ce scop a avut, ce s’a pertractat într’ânsa nemţescă să se pixnă şi inscripţiune ungu- în 21 a lunei curente s’a serbat, ca şi pănă
tele com. central. central. şi care a fost px-ograma adunării ? La pro­ rescă. Lueger a x’ăspuns, că acâsta e nu- acum, a treia aniversare a uciderii lui Stăm-