Page 43 - 1898-07

Nr. 151-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

bulotv, cel mai mare bărbat de stat bulgar. jur. Representate au mai fost şi Deva şi Spania, el şi cu ai săi vor prinde arma. Asupra politicei lui Napoleon III, cel
Pretinii răposatului au depus numărose cu­ Blaşiul. Dintre străini abia au fost câţl-va, Oarliştii sunt deja pregătiţi şi gata de a mai instructiv isvor îl aflăm în cartea con­
nuni pe mormântul din cimiterul Soliei, din causă, că în aceeaşi (ji a avut loc şi provoca o revoluţiă. telui Grabinski Iosif „Contele Arese şi po­
unul din ei a ţinut un discurs ocasional, o petrecere nemţescă. Ou tote soirile pesimiste asupra păcii, litica italiană pe timpul imperiului de-al
âr foia de odinioră a lui Stambulow „Svo- începutul concertului a fost pus la se anunţă totuşi din Madrid lui Temps doilea". Francesco Arese, un aristocrat din
u
n
boda“, a apărut încadrată în negru. orele 5 sâra, der din pricina unui obiceiîi din Paris, că Spania a început negopiărl Milano, a fost unul din cei mai intimi amici
românesc nu tocmai lăudabil, — lipsa de cu Americanii pentru a-i sonda asupra ai lui Napoleon III. El a fost acela, prin
Marele Miloş. In ultima şedinţă a
punctualitate la public — abia s’a putut condiţiunilor de pace. mijlocirea căruia s’a esoperat consimţămân­
scupştinei sârbesc! s’a decis, ca Miloş in­
începe cu trei sferturi de oră mai târdiu. tul împăratului frances pentru realisarea
ternei etorul dinastiei Obrenovicî, să fiă în­
Tote 8 punctele programului au fost Qonvocare. ideii uniunei întregei Italii.
zestrat cu atributul de „marele"-.
esecutate cu o rară precisiune şi măestrie Din corespondenţa lui Napoleon cu
Adunarea generală a despărţământu­
Un ucenic de iipografiă pote fi ime­ de corul condus de d-1 G. Henţia teol. lui III (Făgăraş) al „Asociaţiunei pentru Arese resultă marea sinceritate şi politeţă
diat angajat în tipografia A. Mureşianu. abs. Intr’adevăr credea omul, că are îna­ literatura română şi cultura poporului ro­ a împăratului faţă de acesta. Iu 1860, pe
Cei ce vor ave mai multe clase medii, vor intea sa o câtă de artişti, şi străinii, cari mân se va ţine în anul acesta la Veneţia- când Arese urgita dela Napoleon resolvarea
11
fi preferiţi. au luat parte de concert, răpiţi de farme­ inferioră în 7 August s. n. la orele 10 a. m. cestiunei romane — papale, Napoleon îi
cul cântecelor românesc! şi de mâestria cu scrie:
cu următorul
„lodbad-Darkau" în Silesia austriacă, care au fost esecutate, regretau, că nu — N’aveţI drept, decă tot strigaţi:
P r o g r a m : 1) Deschiderea şedinţei.
staţiune de cale ferată, şepte cesur! dela şi-au adus fiă-care şi pe prietinii şi cunos­ „Vi’em Roma, vrem Veneţia! Reclamăm
2) Raportul comitetului. 3) Raportul cassa-
Budapesta şi şese dela Yiena cu trenul ac cuţii săi. O impresiă estraordinară a stîr- acest ţinut, fiind-că e al nostru!" Ce-aţI
rului. 4) Alegerea comisiunilor pentru cen-
celerat. Regiune romantică, pe malul drept nit frumosul şi puternicul tenor al D-lui (jice, dâc’ar striga mâne cine-va în senat:
surarea acestor raporte, pentru înscrierea
al rîului Ausa, între Oarpaţii Ungariei şi N. Todea, cum de sigur nici unuia dintre „Vrem Rinul, Rinul e al nostru!“ Credeţi,
membrilor şi ’ncasarea taxelor. 5) Statori-
munţii Sudeţ! din Silesia. Este cea mai pu- câţi ’l-au audit în sera aceea, nu i-a fost că cu ast fel de strigăte vom face vr’o is­
rea budgetului pe anul viitor. 6) Eventuale
tenrică bac — ca calitate şi cantitate — lodo, dat să audă, decât pe le teatrele şi operele pravă? Staţi deci liniştiţi, adurmiţl pe papa,
disertaţiunl, cari sunt a-se înainta la pra-
liromo, cloro-soăică din continentul Europei. de prin capitale. Aplause furtunose au fost şi căutaţi să-l convingeţi, că nu vreţi să-l
sidiu cu cel puţin 2B ore înainte de şe­
Două puţuri bogate, captate la adâncime răsunetul fiă-cărei piese din program, ast­ atacaţi, şi atunci bucuros îmi voi scote
dinţă. 7) Decisiunea referitore la transfor­
de 554 de metri, dela suprafaţa solului. fel încât corul rechemat în conţinu, a tnrpele din Roma. Dup’aceea puteţi face
marea bibliotecei despărţământului în bi­
u
Instalaţiunî moderne. Preţuri eftiue. Se- trebuit să repete pe „Inzădar , „Hora Gri- ce vreţi!
bliotecă ambulantă. 8) împărţirea premii­
sonul de băi pănă la 30 Septemvre. Climat viţii , „Fost’ai lele" şi „Bubue tunul" şi Din altă scrisore a lui Napoleon re­
u
lor: a) unul de 5 fl. v. a. pentru cea mai
blând. Recomandabile pentru scrofulosă, să esecute 4 piese afară din program. sultă, că încă înainte de a erupe răsboiul
bine cultivată grădină de legumi în co­
sifilis învechit, scrofuloderme şi scrofulo- La sunetele unei musicl ţigănesc! a germano-frances, încheiase alianţă cu Aus­
muna Veneţia inferiâră; b) unul de B fl.
osteite, rheumatisme cronice, afecţiuni ale început apoi şi a urmat dansul cu atâta tria, în sensul căreia Austria să deobligă,
şi c) unul de 3 fl. v. a. pentru cele mai
mitrei şi felurite bole de nervi, precum şi foc şi vieţă, încât ’ţl era mai mare dragul că în caşul, când răsboiul cu Germania s’ar
originale şi mai bune ţăsăturl de casă ale
Neurastkenia. Directorul băilor este d-1 să privesc!. Cuadrilul I şi „Romana" au termina favorabil pentru Napoleon, ’i va
femeilor ţărance române din acest cerc.
Dr. Degrd. fost dansate de câte B0 părechî. ceda acestuia Veneţia. Asemenea e intere­
Ţăsăturile înaintate spre premiare vor fi
Cea mai nefalsificată veseliă româ- sant, că Napoleon deja din 1864 precise
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au espuse în sala şcolei din Veneţia-inferioră.
nescă a domnit şi la mesele întinse în tim­
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz 9) Raportul comisiunilor. 10) Alegerea co­ conflictul şi răsboiul de mai târefiu între
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ pul pausei, în tote părţile sburau glumele Austria şi Prusia.
mitetului despărţământului pe period de 3
tul lor la refularea mistuirei. O cutie 1 fl. şi vorbele de spirit, de pe tâte feţele se O ieonă şi mai intimă asupra lui Na­
ani. 11) Alegerea a doi delegaţi la aduna­
se pote căpăta dilnic prin poşte de câtră far­
cetea bucuriă şi mulţumire. Apoi ârăşl joc poleon III aflăm în memoriile marchisei
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. rea generală a Asociaţiunei din Beiuşifi.
pănă ’n cjiua albă, când ne-am despărţit Crenay. Pe timpul când umbla după tro­
Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia sS să 12) Eventuale propuneri 13) Alegerea unei
ceră preparatul lui Moli provedut cu marcă şi toţi cu cele mai plăcute suvenir!. Oei-ce comisiunî pentru verificarea protocolului şe­ nul Franciei, Napoleon a stat în neîntre­
ssubscriere. n’au luat parte, de sigur pot regreta. ruptă corespondenţă cu aeestă ingeniosă
dinţei. 14) închiderea şedinţei.
Venitul curat al petrecerii a fost de femeiă. Gând a voit să scrie istoria lui
La acâstă adunare se învită membrii
Dela comună. Din şedinţa dela 20 42 florini. Carol cel mare, a imprumutat mai multe
Asociaţiunei, precum şi toţi aceia, cari do­
Iulie n. a representanţei oraşului Braşov, Amintirea acestei petrecei s’a serbat isvore nemţescl dela prietina sa. Câte o-
resc înaintarea poporului român în litera­
relevăm următorele : deja a doua di, Luni sera, în promenadă, dată i-să plânge, că presentul l’a plictisit
tură şi cultură.
Dr. Lurtz şi soţi au făcut o propu­ unde s’a petrecut pănă noptea târdiu între pănă dincolo şi că studiul gloriosului tre­
nere de urgenţă, ca în amintirea lui Hon pahară şi glume. Din şedinţa comitetului despărţămân­ cut îl mai ţine. După-ce ajunge preşedin­
terus oraşul să cedeze locul de clădit dina­ tului, ţinută în Făgăraş la 1 Iulie 1898.
intea casei institutului de pensiune (unde Bun şi frumos lucru au voit cei-ce au Basiliu Raţiu, Dr. Ioon Şenchea, tele republicei, apoi împărat al Francesilor,
se află prefectura şi posta) pentru scopuri aranjat aeestă petrecere. Din parte-mi îi epistolele lui devin din ce în ce mai rare.
şcolare, ca acolo se se ridice o clădire pen­ felicit şi pentru deosebitul succes moral, şi director. secretar. Cu tote acestea la mortea pretinei sale,
tru scola reală evangelică. Se decide, ca ’i sfâtuesc, că tocmai pentru-că nu au fost scrie fiicei acesteia o pătrun4ătore epistolă,
propunerea acâsta peste 30 de clile se fiă destul de spifjiniţi, să nu se dea îndărăt în care cu mult sentiment deplânge mor­
pusă la ordinea cjilei. Memorii asupra celor doi
pănă nu vor face un lucru perfect de reu­ tea pretinei lui de odinioră.
In comisiunea permanentă se aleg din Napoleoni.
nou d-nii I. Hubbel, O. Fabritius şiDr. Edu- şit din tote punctele de vedere. Cred, că
ard Gusbeth. acesta le va şi succede. Dela o vreme' încoee literatura în
Cererea primarului Carol Iacobi, ca Raportor. formă de memorii şi corespondenţe începe N o u a b o n a m e n t
să i-se acorde pensionarea, se cetesce. Dr. să ocupe teren din ce în ce mai larg. Pe
Uurtz propune, se se ia la cunoscinţă aeestă terenul istoriografiei aceste memorii sunt la
cerere şi să se esprime primarului prin pro- Resboml ispano-american. de-o importanţă cu atât mai mare, cu cât Gazeta Transilvaniei
cesul-verbal mulţămita şi stima represen­
tanţei comunale, er o deputaţiă să-i co­ Din Manilla se anunţă, că comandan­ ne permit s’aruncăm în mod nemijlocit o Cu 1 Iulie st. v. 1898
munice aeestă hotărîre. Propunerea se pri- tul oraşului continuă în mod activ apăra­ ochire în sufletul eroului. Părţile cele mai s’a deschis nou abonament, la care
mesce. rea forturilor externe. Trupele spaniole stau gingaşe şi simpatice ale sufletului său ade-
Cererea arendatorului cafenelei dela forte bine în ceea-ce privesce euragiul. In se-orî le aflăm depuse îu corespondenţe, Invităm pe toţi amicii şi sprijini­
torii fbiei nâstre.
promeuadă, Erdely, ca să i-se mai dea o câte-va lupte cu inimicul, acesta a fost mai ales acelea, cari decurg între două
bucată de loc pentru a plasa musica, nu bătut şi respins. persone intime. Preţul a b o n a m e n t u l u i :
se înouviinţeză, pe motivul, că arendatorul Numai publicării memoriilor şi cores­
ocupă deja mult loc din promeuadă. Se lăţise vestea, că Blanco, guverna­ Pentru Austro-Ungaria:
torul Cubei, şi-ar fi dat dimisia. O tele­ pondenţei intime a celor doi Napoleoni este
In fine se primesce preliminarul bud­ pe -u-n. a,n. .............................. 12 £L.
getului apaductului orăşenesc pe anul 1899. gramă din Madrid desminte acesta soire. de-a se atribui împregiurarea, că cei doi îm­ pe şese 1-u.xlx .............................. S fl.
După acest preliminar dela 1 Iunie 1899 La Manzanilla Americanii au îndrep­ păraţi, şi mai ales Napoleon III, apar în pe trei 1-u.n.x ......................... .... 3 fl.
taxele pentru folosirea apei vor fi îndoite, tat un atac cu tunuri asupra oraşului. Ei faţa forului istoriografiei în colori cu mult Pentru România si străinătate:
?
şi acâsta fiind-că ou taxele de pănă acum au descărcat 1500 de obusurl şi bombarda­ mai favorabile, decât mai ’namte. pe xxxx arx .................... -IO fraxxci
oraşul a avut un dificit anual de peste rea a durat patru ore. Canonierele „Can- O clară icână a desvoltării spirituale a pe şese 1-u.xxx..................... 20 ,,
12,000 fl. pe trei 1-u.rxx ....................... IO ,,
u
tinello", „Delgado" şi „Parejo au fost in­ lui Napoleon I cel Mare, aflăm îu memoriul lui
cendiate. Cu tote acestea Spaniolii au apă­ Artur Chuquet, întitulat „Juneţa lui Napo­ Abonarea se pote face mai uşor
Concert şi petrecere cu joc în Orăştiă. rat strălucit oraşul şi pentru aeestă apărare leon". E interesant să se scie, că autocra­ prin mandate poştale.
Administraţiunea
Orsstie, 19 Iulie. au fost felicitaţi de generalul Blanco. tul de mai târdiu, în tinereţele sale a fost „Gazetei HVansilvaniei**.
Impresiă forte rea a produs la Ma­ cel mai pătimaş discipul al lui Rousseau,
Decă e adevărat, că petrecerile încă
drid, că generalul Toral a tras în terito­ apostolul eliberării popârelor. In acest me­
sunt un metod de a măsura moralul şi vi­
riul de capitulare întregă provincia San­ moriu ni-se comunică o serie întregă de
talitatea unei societăţi, seu a unui popor, S O I R I U L T I M E
tiago. Guvernatorul Blanco nu i a dat au- epistole şi notiţe, din cari reese clar, că
atunci tinerimea, care a aranjat petrecerea
torisaţiă să facă acesta, ba el printr’un ra­ tânărul Bonaparte propovăduia nimicirea
■din 17 1. c., negreşit că a dat o strălucită Madrid, 21 Iulie. Clubul Carliş-
port trimis guvernului spaniol ch ) c & tuturor tiranilor, denega catolicismul şi era tilor va fi desfiinţat. Oficibsa Ga-
ce
fiovadă de vitalitate. v
n’a autorisat pe Toral să dea nici chiar un spirit din cele mai revoluţionare. De ceta de' Madrid" publică decretul, prin
Ne pare rău, că — pentru întâia oră
capitularea oraşului Santiago. După tote mult se scia, că Napoleon în tinereţele sale care se desfiinţeză drepturile şi ga­
— nu putem afirma acest lucru cu aceeaşi
acestea se afirmă, că Toral va fi dat în ju­ a fost cel mai declarat duşman al France- ranţiile asigurate cetăţenilor în con­
convingere ca despre tinerime şi despre in­
decată cu totă rigorea legilor militare. silor şi visa la eliberarea Corsicei de sub stituţie. Tulburarea contra guvernu­
teligenţa din Orăştiă şi jur.
La Santiago s’au împărţit 28,000 chin­ jugul cuceritorilor streini; cartea lui Chu­ lui e mare. Nici o foie nu pote se
Der cu tote acestea petrecerea a fost tale de merinde populaţiei indigene în faţa quet însă ne aduce nouă şi interesante do­ apară fără a nu fi trecut mai întâiu
forte reuşită şi pentru o mulţime de alte oraşului. Omenii torturaţi de fome s’au cumente îu punctul acesta. Să scie mai prin censura autorităţilor militare.
-oraşe ar fi fost şi bine cercetată, der pen­ aruncat cu impetuositate asupra debarca­ departe, că acelaşi Napoleon a scris în ti­ New York 21 Iulie. Şeful răscu­
tru Orăştiă nu. derului, au deschis lădile şi au prădat me­ nereţele sale un tractat filosofic, în care
laţilor, Garda, a murit.
Las de astă-dată obicinuita listă a rindele înainte de ce autoritatea ar fi luat suprema fericire a omului o află în liniştea
D nelor şi D-şorelor, ar şi fi prea lungă, măsuri de distribuire. unei vieţi retrase şi singuratice. Cugetaţi-vă
Proprietar: JWr. Aurel Mureşlffiisîî.
•şi mă mărginesc a spune, că am văclut Din Bruxella se anunţă, că Don Cur­ numai la cariera lui de mai târclm şi veţi
acolo aprope întregă iuteligenţa română ios ar fi declarat, că decă guvernul va ceda vedâ contrastul între tînărul Napoleon şi Redactor responsabil; ftregoriu Maior.
•din Orăştiă şi o parte mică şi din cea din numai o urmă din teritoriul posedat de Napoleon bărbatul în tâtă forma.