Page 45 - 1898-07
P. 45
REDACŢIUNEA, „ftAZETA“ iese în flecare $i.
Alministraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sise luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet.
INSERATE se primesc la AD- Pe un an 40 franol, pe şise
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi Ia luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următdrelo Birouri do anunolur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiena: M. Dukes Naohf. Se prenumeră la tote ofi-
Max. Auyenfald &Emerloh Losnor, ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentrn Braşoy
In Budapesta: A. V. Boldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
yer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg- Warolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rii garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (IfTiji^CLer do Duminecă 2S) 12 fl., pe 6 lur.î 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 152.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 12 (24) Iulie. 1898.
Visită Regelui Carol la Regele Carol va sosi la Peters voltă în mod atât de îmbucurător Dâr s’au mai produs o schim
burg imediat după visită ce a fă- sub scutul Rusiei. bare şi în opiniunea publică din Ro
Petersburg. cut’o acolo prinţul Bulgariei. Este Cine nu-şî aduce aminte de acel mânia întru cât speranţele ce s’au
semnificativ, că înainte de a merge măre 'moment istoric când înaintea fost pus în tripla alianţă în ce pri
Poimâne, Luni, Regele Româ
niei Carol I va pleca la Petersburg, la curtea rusescă, principele Ferdi- trecerei Dunărei de cătră armata vea asigurarea intereselor românesc!
ca se facă o visită Ţarului Nicolae. nand al Bulgariei a făcut o visită română în 20 August 1877, coman — nu s’au împlinit.
a
Regele, după cum ne spun c}' ' regelui Carol la Sinaia. Fost’a acâsta dantul suprem al armatelor ruso-ro- In ast-fel de împrejurări, visită
rele bucurescene, va fi însoţit de âre numai un lucru întâmplător, ori mâne, Carol I, atunci încă principe, regelui Carol la Petersburg are o
că prinţului bulgar ’i-s’a dat avis (ficea într’un ordin de c}i cătiă ar
principele moştenitor Perdinand şi netăgăduită însemnătate chiar şi
în suita Majestăţii Sale se va afla şi dela Petersburg, ca să documenteze mată: „Reîncep astăcjî luptele glo- atunci, când ar fi o simplă visită de
ministru-preşedinte Dimitrie Sturdza. astfel bunele raporturi ale Bulga ridse ale străbunilor alăturea cu nu- curteniă şi sperăm, că ea va avâ nu
riei cu România şi să pregătescă şi mărdsele şi bravele armate ale uneia
Despre acesta vizită s’a svonit drumul regelui Carol? din ce e dintâi puteri din lume. mai resultate favorabile pentru Ro
mai întâiu, după ce Regele Carol, Armata română, deşi mică, se va dis mânia.
cu ocasiunea călătoriei sale la Iaşi, Piarele rusescî din incidentul tinge, sunt sigur, prin bravura şi
unde a asistat la inaugurarea nouei visitei părechii princiare bulgare ac- disciplina ei. Ea va reda astfel Ro Revista politică.
universităţi, a fost salutat în acesta centuâză, că timpurile s’au schim mâniei rangul ce l’a avut altă dată
a doua capitală a României, situată bat în favorul păcii în Peinsula bal şi care i-se cuvine între naţiunile Guvernul unguresc a păţit un
atât de aprâpe de graniţa Rusiei, de canică, şi vorbind şi de apropiata vi europene. Acesta este şi credinţa Au nou fiasco. Am fost amintit septe-
cătră trimisul Ţarului, guvernatorul sită a lui Carol al României <Ţic, că gustului imperator al tuturor B,usiilor“. tămâna trecută pentru cetitorii nu
Basarabiei. politica rusescă nu mai este acŢ aşa mărului nostru de Dumineca despre
deochiată ca odinidră, că popdrele Speranţele puse de domnitorul 1
Curând după festivităţile dela României în armata română, s’au aşa numita „anchetă* sâu adunare
Iaşi s’a vorbit, că Regele Carol va şi guvernele din peninsula Balcani împlinit. Vitejia ei a isbutit a reda de bărbaţi specialişti unguri, care
răspunde la atenţiunea binevoitâre lor au înţeles că politica Rusiei nu României rangul ce i-se cuvine în s’a întrunit în casa sfatului din Peşta,
e duşmană lor, ci că Rusia în pro
a împăratului Rusiei printr’o visită, priul ei interes doresce, ca statele tre naţiunile europene. Der luarea ca să se sfătuâscă asupra tarifului
ce-o va face la curtea din Peters Basarabiei a produs o adâncă amă vamal autonom unguresc, ce guvernul
burg. balcanice să fîă tari şi neatârnate răciune în sinul poporului român l’a alcătuit într’un proiect şi l’a su
încă de p’atuncî se (Ţcea însă, şi să aibă cele mai bune relaţiunî faţă cu puternicii săi aliaţi de odi pus spre desbatere amintitei adu
că acestui act de curteniă i-se va între ele. nidră, aşa că Românii au trebuit nări. Adunarea acâsta şi-a încheiat
da o deosebită însemnătate prin Intre popdrele şi guvernele Pe să tragă la îndoiaiă credinţa, ce eli desbaterile Miercuri, şi resultatul ei
aceea, că visită Regelui Carol la ninsulei balcanice Ruşii numără şi cea Regele Carol, că o are Ţarul este de-ocamdată un mare zero. —
curtea împărătăscă din Petersburg poporul şi guvernul român. Acâsta tuturor Rusiilor în menirea Ro Grozavă sfară au făcut oficioşii şi ne-
se va face în condiţiunî fârte so s’a văcjut şi din faimosa notă iden mâniei. oficioşii unguri cu acestă anchetă,
lemne, că Regele va avă o suită tică a lui Murawiev şi Goluchoweky De-atuncI şi pănă acjî s’au pe înainte de a-se întruni, gazetele lor
mare compusă din militari superiori prin care s’a marcat înţelegerea din trecut multe evenimente de mare fără aprâpe mcî o deosebire ame
şi din câle-va grade inferiâre, cari tre Rusia şi Austro-Ungaria pentru gravitate pentru situaţia României ninţau, că Ungurii nu se tem de o des
au luat parte la răsboiul din 1877 susţinerea păcii şi a stării actuale în şi pentru situaţia generală euro- părţire vamală de cătră austriacî. Dâr
—78. Pănă înainte cu 8—4 cjile Orientul europân. penă. Alianţa de pace a puterilor când colo ce se vecjî ? Proiectul gu
unele Ţâre de dincolo susţineau Probabil, că prin mergerea prin centrale, sâu tripla alianţă cum se vernului a fost aspru scărmănat chiar
încă, că aşa se va procede. ţului bulgar la Sinaia înainte de vi numesce de comun, al căreia scut de aceia, cari în principiu l’au com
Nu putem sci dâcă la curtea sită dela Petersburg, s’a ţintit a-se l’a căutat România, s’a apropiat în pus şi susţinut, şi dmenii cei mai
română a fost conceput în adevăr da întâietate regelui Carol între timpul din urmă de Rusia şi s’a sta cu greutate din sînul anchetei s’au
pronunţat pentru susţinerea legăturei
acest plan ori nu şi dâcă pâte a domnitorii aşa numitelor State bal bilit, mai ales în ce privesce Orientul, vamale cu Austria. Etă cel mai nou
fost părăsit mai în urmă. Destul, că canice, ca celui mai mare între cei dreeare înţelegere între Austria, Ger fiasco a-1 d-lui Banffy şi soţi — care
după soirile mai nouă nu se adeve- mai micî. Dâr e neîndoios, că acea mania şi Rusia, şi visitele d ac}î nu dovedesce numai incapacitate,
resce acea presupunere. Suita Rege visită a avut scopul de a dovedi bu ale micilor domnitori la Petersburg ci şi o mare slăbiciune.
lui Caroi va fi mult mai restrînsă, nele relaţiunî dintre Statele balca sunt numai o continuare a visitelor
pentru aceea însă visită nu pierde nice, de cari voibesce pressa rusescă împăraţilor Francisc Iosif şi Wil- *
nimic din importanţa sa. şi cari după convingerea ei se des- helrn 11, cari le-au premers.
FOILETONUL .GAZ. TRANS.“ toţi îl întrerump dela citirea continuă, s’a mai multe ramuri cu nenumărate ră- lâgăn aşa de frumos, ca şi al meu,
ascuns într’o clasă sub o bancă, de unde murele, cu mii şi mii de fruneje. în care mi-arn petrecut cea dintâiu
n’a eşit pănă când n’a isprăvit’o. „Ah, tă Aci vin, se aşâcţă şi cântă păserele. copilăriă. Cerceful, în care eram în-
0 carte pentru copii. ticule, ce poveşti frumose sunt în cartea aedsta ! Eu sunt una din Acele acelui vălită, era alb ca zăpada şi era fă
u
„Copiii şi amicii lor este o colecţie Ce bine a făcut d-na Neamţu . . .“ Şi nu ne frumos cireş şi stau atârnată de una cut din ţăsetura cea mai fină; âr
de drăgălaşe istoriore pentru usid grădinilor mai îngăduia cu reproducerea acestor isto din cele mai ’nalte rămurele ale lui. plapoma îmî era de cel mai frumos
şi asilelor de copii, precum şi pentru familii, ridre. Vrâ să dieă, acâsta carte întrunesce Nu sunt încă câptă bine; unul din verde. înţelegeţi, că acest mic şi
colecţie ce a scos de sub tipar acu de cu în măsură mare principiul didactic general: obrajii mei îmi e încă albui. Mult frumos lâgăn nu era alt-ceva decât
rând d-na Luisa I. Neamţu, directora unei „înveţămentul se desvolte şi se întreţîie inte mi-ar plăce se mă fac de tot roşie. flârea de cireş. Pe vremea aceea
grădini frebeliane din Bucurescî. Broşura, resul elevului“. — Apreciarea copilului este Tâtă cŢulica privesc la sore, pentru-că eram fârte mică, mai mică chiar
format octav, 129 pagini, hârtie bună, so cel mai bun certificat al acestei cărţi. sunt sigură curn-că el este acela, decât gămălia unui ac de prins;
lidă, tipar frumos şi mare, cuprinde 23 de Oa on. public cetitor şi mai ales pă care me face se me roşesc. Dâr am eram şi fârte fragedă, ast-fel, că cel
istoridre din viâţa copilarâscă. Fondul şi rinţii să se convingă despre calităţile aces o duşmană în apropiere. O frunejă mai mic vântuleţ, sâu cel mai puţin
forma acestor istoridre nu lasă aprope ni tei cărticele, te rog, D-le Redactor, să bi- mare, vecină cu mine, îmi stă tot în răcoros aer îmî făcea rău! Bunul
mic de dorit. Subiectele pe tot locul sunt nevoescl a publica în unul din numerele prâjrna razelor sârelui, ca se mero- nostru tată scia cât de răcorose sunt
luate din lumea imaginară a copilaşului. „Gazetei'* de Dumineca, istoriora aci ală şâscă şi pe partea drâptă. N’aşî voi nopţile de primăvară. De aceea el
Aci află el pe prietenii săi firesc!, pe ani turată: „Povestea unei cireşe“. se vorbesc de rău pe acesta frunejă; ne-a aşeefat pe fiă-care din noi în
male, pe floricele şi pe copilaşi jucându se, V. Gr. Borgovari. der îmî pare, că cu puţină bună- fundul florei, care ne servea de pat...
povestind şi lucrând, care cum ÎL taie ca voiuţă ar pute se se retragă niţel Ce pat plăcut este o floricică! Nul
pul sâu firea. Tote istoriorelc inse an un ţel Povestea unei cireşe.*) mai la o parte, lucru ce i-am cerut voiu uita nici odată... Acum s’a stri
eminamente educativ. Conversaţiile şi acţiu mai adese-orî. Ea însă îmî răspunde cat acel pat; der nicî nu mai am
— Tatăl meu e ud cireş mare,
nile închipuiţilor actori se termină cu maxime mereu, că îi este peste putinţă să nevoie de el. Acum sunt mare şi
puternic, bine făcut şi fârte frumos.
seu sentinţe morale uşor perceptibile copilaşu se ţină alt-fel...........Nu cred, că este tare şi nu mă mai tem, nicî de ră-
El e cel mai frumos pom din gră
lui. Limba sdu forma acestor istoridre, de în lume vre-un tată mai bun decât câlă, nicî de vânt. Dâr tot nu sunt
dină. Din trunchiul seu se desfac
asemenea are multe calităţi; este copilărescă, al meu. El îngrijesce cu aceeaşi dra încă cum ar trebui să fiu, scii, o ci-
-
trei crăci mari, care se îndrepă în
naivă, dâr în acelaşi timp curgâtore şi goste de tâte fiicele sale, care sunt reşă cum se cade, roşie, frumâsă, fără
sus, cătră cer. Pe acele crăci sunt
clară. Copilaşul meu cel mai mic, Ionel, cu miile... nicî un cusur. Şi am mare dorinţă
care urmâză în clasa II primară, când s’a *) Pag. 60 in „Copiii şi Amicii lor“. — Nici un copil, nici un puiu de să mă coc şi să mă fac bună de
apucat se citescă acâsta carte, vădend că Bucurescî 1898 preţul 2 lei seu 2 corone. pasere, nimeni în lume n’a avut un tot. Sciţi, că am promis unei vră-
