Page 46 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 152—1898.

De-un timp înc6ce trăim într’un vele militare, armele însă nu. Ame­ dra, unde au fost primiţi de împă­ turei i-a răspuns, că nu s’a făcut nimic ce
adevărat veac de defraudarî în Un­ ricanii vor să introducă în acăstă ratul şi de împărătâsa Rusiei. Săra ar călca legea. Der ce să vecjl? Vine sub­
garia. Abia în câte-va săptămâni parte a insulei un nou regim poli­ s’a dat în onorea dspeţiîor un prân4 stitutul de fisolgăbirău din Bran şi printr’o
s’au descoperit în acesta fericită tic, care garanteză averea privată de familia, la care au luat parte scrisore scurtă ameninţă pe preşedintele
„ţâră nu mai puţin ca vr’o cjece şi lasă la liberă circulaţiă porturile Ţarul şi Ţarina. Fdia rusescă „No- agenturei, că de va mai cuteza se ţină
0
0
defraudâri de c}ecî de mii la oficii maritime pentru puterile neutrale. woie Vremia vorbind despre visita astfel de întruniri fără de a-le fi anunţat
e
publice şi la casse mar! private, âr Fiind vorba acum despre pace între principelui bulgar, 4î° > că în urma lui, er nu primăriei, are să-l pedepsăscă cu
vârf la t6te a pus defraudarea, ce a Spania şi America, pănă a4î nu s’a botezului micului principe Boriş, ca­ bani.
săvârşit’o cassierul dela Sedria or- petrecut nimic, ce ar îndreptăţi spe­ racterul relaţiunilor ruso-bu)ga.re e’a E clar ca lumina sorelui, că fisolgă-
fanală din Arad, Krivâny, căci suma ranţa într’o grabnică încheiere a îmbunătăţi şi întărit pentru totdâuna. birăul numai în virtutea unui şovinism rău
defraudată de el trece peste cifra păcii. America nu cere numai insula Politica Rusiei este de a-şî îndeplini aplicat a putut să comită acestă volnică
de un pătrar de milion. Defraudarea Cuba, ci şi Portorico, la ceea-oe sarcina sa istorică în Bulgaria, care nedreptate. Oonferenţele, său întrunirile
este o hoţiă, un furtişag mişeiesc, Spaniolii nu se învoiesc. Ei sunt de stă în conservarea independenţei prin­ agenturilor sunt mijloce prin cari „Asso-
0
cum i-ar 4>°e poporul, şi in acest părere, că mai bine să continue răs cipatului bulgar. O altă fdie rusescă, ciaţiunea ţintesce la înaintarea culturei
0
furtişag s’a făcut vestit pe vecii ve­ boiul, decât să dea Americei şi „Journal de St. Petersburg , salută poporului, şi în sensul §. 2 din Statutele
cilor omul de încredere dela Sedria acăstă insulă. cu căldură pe principele Ferdinand aprobate de ministru, ele sunt afaceri cu­
orfanală din Arad, care timp de * a cărui ţîntă supremă este prospe­ rat interne concese prin însa-şl aprobarea
cincî-spre-dece anî mereu a furat, Intr’aceea situaţia în Spania a ritatea ţării unită în mod aşa de statutară. N’are prin urmare fisolgăbirăul
fără ca cei din jurul lui să-i fi dat devenit estraordinar de critică şi strîns ou Rusia; salută apoi pe mi­ drept de a cere, ca aceste întruniri abso­
de veste. Tbtă săptămâna acesta ga­ ameninţătore. Agitaţiunile Carlişti- cul principe Boriş, finul Ţarului, a lut nevinovate să-i fiă anunţate lui, ăr nu
zetele ungureşcî e’au ocupat cu acest lor, — numiţi după căpetenia lor cărui trecere la leligia ortodoxă for- primăriei comunale.
cas de hoţiă. Dela cea dintâiu pănă Don Carlos, cari vor să răstărne dina­ meză o nouă legătură între Rusia E vorba der de încălcarea unui drept
la cea din urmă, ele constată, că stia spaniolă şi regimul monarchic şi Bulgaria, garantat prin iscălitura ministrului înşu-şl.
defrauderea a devenit obiceiu în ţera să-l înlocuâscă c’un regim republi­ Oaşul din Tohanul-vechili este, pote, nu­
ungurâscă, unde defraudâză nu nu­ can — apoi turburarea spiritelor în Voiniciă soSgăbipăescă. mai începutul. Trebue dâr, ca de cu bun
mai persbne de a doua mână, ci popor acum după capitularea oraşu­ t timp să se ia măsuri din partea celor com­
chiar domni de cei mari, cari sunt lui Santiago, au îndemnat pe gu­ ErăşI o nouă. volniciâ. De astă-dată ea petenţi, ca astfel de caşuri să nu se mai
puşi să chivernisescă averile publice vernul din Madrid se suspendeze tăte s’a sSvîrşit în comuna Tohanul vechili faţă întâmple, căci de vom ceda şi ne vom su­
0
şi să le păzâscă ca ochii din cap. drepturile constituţ’onale în Spania. cu preşedintele Agenturei „ Associaţiunei , pune, ca mâne o să ajungem a nu ne mai
Poporul de jos piere de f6me — S'a suspendat dreptul de întrunire, preotul român de-acolo, de câtră sluşbaşii pută înfiinţa nici agenturi prin comune —
0
4ice una din aceste foi — ăr dire- dreptul de reuniuni, libertatea pres- stăpânirii unguresc!, care par’ că anume şi atunci pentru-ce mai are „Associaţiunea
gătoriile de dare storc ultimul erei- sei etc. Ţ)iarele nu mai pot apare, sunt puşî să ne şicaneze şi lovescă fără statute întărite de guvern?
ţar dela bietul cetăţen; cu banii cruţare în esercitarea drepturilor nostre ga­
decât după-ce au trecut prin cen-
publici însă, fructul sudorii şi al sura militară. Nu este prin urmare rantate în leg! şi în statute întărite chiar „Asociaţiimea“ la Beiuşiu.
sângelui poporului, să tracteză ca ertat, ca 4i rele să mai publice ni­ de guvern. De rendul acesta atacul nu se
a
şi când ei ar cresce pe tbte gar­ mic despre familia domnităre, des­ îndreptă numai în potriva preotului din fi n v i f are.
durile. Fură tâlharii în faţa tuturor, pre guvern, armată, marină, resboiu Tohan, ci el mai ales este îndreptat fără Subscrisul comitet organisat pen­
der nimeni nu-i vede, şi numai după- şi pace, decât după censură preala­ nioî un scrupul contra Associaţiunei nostre. tru primirea „Asociaţiunei pentru lite­
a
v
ce hoţul a luat frun4ă ’n buză, să bilă. Fără de a fi trecut prin acăstă Etă cum stă lucrul. ratura română şi cultura poporului român“
pomenesc că a furat. Aşa e şi cu censură, nici o foie nu pbte să apară. In comuna Tohanul-vechih, conform invită cu tbtă stima onoratul public
Krivâny: a furat sute de mii şi a Acesta este o adevărată dictatură. statutelor, s’a înfiinţat o agentură a „Asso- român atât la adunarea generală a
0
fugit pbte la America, ţera unde Din pricina acestor măsuri aspre ţiunei pentru literatura română şi cultura „Asociaţiunei , ce se va ţine în 27
0
toţi ce-i ce fură se adună. Krivâny absolutistice, amărăciunea şi nemul- poporului român . In virtutea drepturilor şi 28 August a. c. în Beiuşiu, cât şi
a furat şi pe urma hoţiei lui vor ţămirea poporului e mare. Sunt te­ garantate în Statutele „Associaţiunei", car! la festivităţile, ce se vor arangia cu
plăti cetăţenii, poporul, adecă tot meri, că vor isbucni răsvrătirî şi că deja anul trecut au primit întărirea minis­ acesta ocasiune. Programa festivită­
cei-ce au fost furaţi. — Etă un rău Spania stă în ajunul unor mari schim­ trului de interne unguresc, agentura aeâsta ţilor va fi următbrea:
pentru a cărui stîrpire coconul Banfify bări. îngrijitor e, că nu numai elemen­ al cărei preşedinte este tînSrul preot M. In 26 August. Sera: întâmpina­
cu întrâga lui gardă de mamelueî tele cunoscute ca turburâtore, ci Brumboiu, a ţinut două întruniri cu sătenii rea solemnă a comitetului central
şi-ar face neperitore merite, decă chiar păturile conservative ale po­ român!, unde s’a cântat, s’a declamat şi s’a la gară. Sâra la 9 ore: sera de cu-
l’ar stîrpi. Aici să şî arete el atot­ porului spaniol, par a fi căpătat poftă cetit din partea preotului o disertaţiă anu­ noscinţă.
puternicia, pe acest fel de „cetăţeni de ceva nou. Răsboiul acesta dâr, me pentru popor, îndemnându-1 la lumi­ In 27 August. La 9 bre i. m.:
0
să-i controleze şi spioneze, âr nu să n’a înfrânt Spania numai înafară, ci nare şi îmbrăţişarea meseriilor. Scopul sf. Liturgie şi chemarea Duchului
umble după potcbve de cai morţi, a sguduit’o şi înăuntru, nimicindu-i acestor fel de mic! întruniri cu sătenii este, sfânt în bisericile ambelor confe­
căutând „comploturi şi „trădări de pacea şi liniştea. ca prin taxele de intrare să se înfiinţeze o siuni. La 11 bre i. m.: ş e d i n ţ a I.
0
patriă printre Români. bibliotecă pentru popor. Preşedintele în-
0
* trunirei, adecă preotul local, a anunţat la a adunărei generale. La 2 bre d. m.:
❖ banchet. La 8 bre sera c o n c e r t
După visita, ce a făcut’o curţii timp totdeuna acest fel de întruniri la pri­ ş i t e a t r u .
Depre răsboiul dintre Spania regale române ia Sinaia, Principele măria comunală, deore-ce agenturile fiind
Si America nu sunt multe de spus. Bulgariei s’a dus la Petersburg pen­ un mic organ al despărţSmintelor, se face In 28 August. La 9 bre i. m.:
După-ce oraşul Santiago de Cula a tru a face visită familiei imperiale prea destul legei anunţându-se la oficiul sf. Liturgie în bisericile ambelor con­
fesiuni. La 11 bre i. m. ş e d i n ţ a II.
capitulat şi s’a predat în mânile rusescî. Principele, însoţit de prin­ comunal.
Americanilor, aceştia n’au pus stă­ cipesa Maria Luisa şi de fiiul lor Insă duchul rău al duşmanului nu a adunărei generale. La 8 bre sâra:
b a l .
pânire numai asupra oraşului înşu-şî, Boriş, a sosit la Peterburg alaltă- dorme. La ordin mai înalt, notarul din
ci şi asupra întreg ţinutului cu ace­ erî. Aici au fost primiţi de marii Tohanul-vechih a provocat pe preotul-pre- In 29 August. Escuraiunela „Stâca
laşi nume. Oştirile spaniole au pără­ duci şi marile ducese şi de miniştri. şedinte să-i dea lămurire, că are „Associa- de vale. 0
4
0
sit oraşul, lor li-s’a dat voie să şî Intre vii aclamărî principii s’au dus ţiunea statute şi că ce s’a petrecut în în­ Fiind-că dorinţa comitetului este,
ia cu sine averile proprii şi arehi- apoi la castelul împărătesc Alexan­ trunirea dela 3 Aprilie ? Preşedintele agen­ ca toţi bspeţii se fiă adăpostiţi în

bibre din cunoscinţele mele, că îi atunci îmî trimise bunul Dumne4eu să nu cre4î, că pot să uit bine’e ce gândiam la. . . morte, la mbrtea mea,
voiu da voie se mă ciugulescă când un mântuitor. Şi sciţi ce fel era mi-ai făcut atuncî. Vrâu să-ţî dau care presimţiam, că se apropie cu
voiu fi bine cbptă. Şi sciţi de ce? acel mântuitor?... O vrăbioră dră­ dovadă de recunoscinţa mea şi nu paşi repe4î cu mbrtea suratei mele,
Voiu se fiu o fiinţă recunoscetâre. Vra­ guţă veni se se aşe4e pe aceeaşî pot altfel, decât să te învit, ca să a frun4ei....
bia acesta mi-a făcut un mare bine cracă cu mine. vii să mă ciugulescî, când voiu fi Dâr uitasem să vă povestesc
în primăvară. Dâcă n’ar fi fost densa — Dumne4eu te-a trimis, su­ cbptă despre picibrele tatălui meu, a cire­
30
se mî dea ajutor, a-şî fi de mult rată, — îi 4i i eu — scape-me de Vrabia la început rămase fbrte şului. Pioiorele lui sunt împlântate în
mortă, seu că a-şî fi o bolnăvicibsă, acâstă omidă, căcî vre se me omore!° mirată de acesta invitaţie, cu tbte pământ. Ele se chiamă rădăcini. Se
după cum li-s’a întâmplat multora — Pre bucuros — îmî răspunse aceste însă mai pe urmă ea primi 4ice, că aceste rădăcini sunt de tot
din surorile mele. vrabia. Tocmai venisem se caut ceva cu plăcere, decă vă4u şi văfiu, că mari şi tot aşa de numărbse, ca şi
Ascultaţî numai ce rău era se de mâncare pentru puişorii mei! — eu nu o slăbiam cu rugăciunea. ramurele şi că unele sunt fbrte miei
ini se întâmple. Intr’o bună dimmeţă, Şi mi-ţî luă pe hidosa de omidă în — Of! decă frun4a aceea ar fi şi subţirele. Trebue să fie fbrte cu­
când me tre41i din somn, etă că me cioc şi huş! cu dânsa . . . . Şi păsă­ mai departe de mine, — obrazul rios de vă4ut. Eu însă nu le voiu
pomenii cu un cap mic la marginea rică acesta venia în fiă-care <Ţ 80 meu şi cel drept în curând ar fi vedâ nicî odată, căcî ele sunt as­
patului meu. Me uitai bine la el şi mă va4ă şi culegea binişor cu cio­ roşu. Dâr nu mai îndrăsniam să 4ic cunse în pământ. Par’că tatăl meu
de-odatâ mi-se făcu reu. Simţlam, cul tbte omi4ile, ce le găsia pe ra­ nicî o vorbă, căcî frun4a părea a fi cu ele se hrănesce. Nu sciu bine ce
că are se mi-se întâmple o nenoro­ mura mea. Ast-fel de atuncî putuiu bolnavă şi în fiă-care 4’ 86 tăcea mănâncă. Unii spun, că tatăl meu
cire. Frica mea însă crescu şi mai să trăesc liniştită. Şi din acea 4' tot mai galbenă. Intr’o deminâţă mă bea apă de plbie; alţii însă 4i°) că
mult, când ve4uiu, că acel cap se prinseiu o iubire nebună pentru vră- pomeni cu o căldură neobişnuită, in pământ ar fi multe lucruri, pe
încercă se intre de tot în învelitb- bibră şi doriam, ca să i pot face şi mai cui semă pe obrazul cel alb. Mă care le ia dimpreună cu apa. In tot
rea patului meu............ Era o hidbsă eu ceva serviciu, la rândul meu. ' uitaiu înprejurul meu şi, spre mira­ caşul, tatăl meu are o hrană cu pri­
omidă! De sigur, că ea avea de gând — Iţi plac cireşele, dragă pă­ rea mea, nu mai zării nicăirea pe sos. Ia primă-vara asta trebue să fi
se me mănânce, fără dbr şi pote. .. sărică? — A s t f e l o întrebaiu în­ duşmana mea. Bieta frun4ă murise mâncat mult şi cu mare poftă, căcî
Eu observaiu gândul ei şi începuiu tr’o 4i- preste nopte şi că4ujos, la pământ.., într’o săptămână s’a acoperit de
s’o rog frumos, se me lase se mai — Desigur, îmî plac fbrte mult, Nu pot să spun ce am simţit atuncî: frun4e şi de flori, încât nu se mai
trăesc; der ea par’că nu voia se me — 4'ise dânsa. Era un fel de amestec de părere de vedeau, nicî crăci, nici ramuri. Der şi
înţelegâ; îi era pre fbme. . . Şi ce se — Dragă prietenă, — îi fiiseiu rău şi de bucurie. Der mai mult mă aceea e pre adevărat, că tbtă ârna
vedeţî; când primejdia era mai mare, eu — odată tu mi-ai scăpat vieţa;|| întristam, decât să mă buqur. Mă s’a odihnit. . ,