Page 47 - 1898-07

Nr. 152 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

cuartire acomodate, cei ce doresc a rei dragoste, ce am pentru literatura naţio­ Representanţî ai armatei române la a căcjut alaltăerl şi în BucurescI. In pilcuri
lua parte la aceste festivităţi sunt nală a tuturor ţărilor. Prin acest act cons­ manevrele din Bănat. Se scie, că vara acâsta numărose, câte 2 — 3000 deodată, gândacii
tat de asemenea interesul, ce l’a deşteptat
rugaţi se binevoiesca a-1 avisa des­ poesia scumpei mele Românii, ale cărei fru- se vor face mari manevre militare în Bă­ cădeau pe mesele dela diferitele grădini
pre acesta pe d-1 advocat Dr. Ga- mose legende am încercat a-le face să fiă natul Timişorei. La acestea manevre vor publice din BucurescI. Lumea fu cuprinsă
vril Cosma, preşedintele comitetului admirate. Voiti. păstra acestă diplomă, ca asista, ca representanţî ai armatei române, de spaimă şi începu să fugă. Coconele ţi­
de încuartirare, pănă în 15 August n , o preţiăsă amintire a şederei mele în fru- d-nii coloneii N. Constantinescu, Coandă pau, copiii sbierau, căci insectele c’o in-
cu atât mai vertos, căci împrejură­ măsa capitală a Ungariei, şi sunt fericită, şi Corlătescu. discreţiune revoltătore se furişau pe sub
că o primesc prin miilocirea Escelenţei
rile nbstre reclamă necesite.tea de a Vostre“. corsaje şi vestminte. Pe bulevarde şi în
Societatea „Frăţia" din Bucurrscî. Din
ne îngriji eventual de un tren sepa­ Caţa ni-se scrie: Societatea Prâţia a Ro Calea Victeriei milibne de gândaci au că­
u
r)
rat, ce va pleca dela Orade la Be- manilor din Caţa, domiciliaţi în BucurescI, ci ut, aşa că trotuarele erau negre de ei. In
iuşiu în 26 August c. n. cam la 2 SOIRILE DTLEI. prin serbarea pe care a dat’o în diua de trăsuri mii de gândaci năvăliau pe trecător.
5
ore d. m. îilră doritorii de a parti­ — 11 (23' Iulie. Sf. Petru (21 Iunie) pentru sporirea fon­ Ba ei întrase şi pe ferestrile deschise ale
cipa la escursiunea la „Stâna de Regele Carol la Petersburg. Luni di- dului, a procurat o nouă ocasie Ardeleni­ caselor, stîrnind din somn pe cei ce dur-
vale" în 29 August, sunt rugaţi a-1 miau. A fost ceva ne mai pomenit.
minăţa regele Carol va pleca din Sinaia lor din BucurescI de a-se întâlni şi a-şl
avisa despre acesta pe d-1 Vasilie la Petersburg. Suita regelui, care la înce­ juca frumâsele lor jocuri. La rândul lor
Dumbrava, preşedintele comitetului de Petroleu românesc în Londra. In (fi­
put se proiectase a fi mai numărosă, se va Ardelenii au încurajat cu aceeaşi dragoste lele trecute s’a făcut în Londra subscripţiune
escursiune, tot pănă în 15 August
compune numai din d-nii: general Vlă- şi căldură, ca şi pănă aci, pe fraţii lor din publică pentru acţiunile societăţii „Rou-
c. n.
descu, coloneii Mano şi Georgescu şi maiorii Caţa, încât serbarea a avut o frumosă reu­ manian Oii Trust", societate constituită ad
Beiuşiu, din şedinţa comitetului Graţoschi şi Dumitrescu. Regele va fi în­ şită. Animaţia şi buna ordine a domnit în hoc cu scopul de a vinde acţiunile socie­
central pentru primirea Asociaţiunei, soţit şi de ministrul-preşedinte Sturdza, care tot cursul serbării. Onore comitetului şi tăţii române „Etoile Roumaine".
ţinută îu 17 Iulie c. n. 1898. va lua cu sine pe secretarul de stat Eug. preşedintelui ei Ignaţie Mircca, că nu cruţă

In numele comitetului central: E. Stătescu. Din Petersburg Regele se va nimic pentru a spori venitul societăţii lor, Fuga lui Zcla. In săptămâna acesta
reîntorce la Sinaia, de unde, după câte-va cu aşa nobile scopuri, şi în acelaşi timp a s’a ţinut ultima pertractare în afacerea lui
August. Antal, Nicolau Diamandi, dile, va pleca împreună cu Regina la procura cât mai dese ocasii de petrecere Zola, care pentru-ca să potă prelungi cât
protopop, preşedin- profesor, notarul com. Ragaz. Ardelenilor. — Un participant. mai mult durata procesului, a dispărut îna­
tele com. central. central. inte de a i-se aduce oficios la cunoscinţă
„Asociaţiunea în Bănat. La 11 Iulie Altă hoţiă. Afli hoţiile au ajuns în sentinţa tribunalului. Zola a fost osîndit
n., cliua apostolilor Petru şi Pa vel, s’a con­ Ungaria la ordinea dilei, şi aşa câte-o
I&octor Caraiesi Syflva. stituit în Lugoş primul despărţământ bă­ scire de felul acesta n’are să ne mai sur­ în absenţă. Acum aduce „Nord-Ost-See-
năţean al „Asociaţiunei pentru literatura prindă. Noul furt ce-1 relateză foile ungu­ Zeitung" scirea, că Joi dimineţa a sosit
Regina României a primit în audienţă, Zola în Kiel, de unde s’a imbarcat pe un
română şi cultura poporului român". De­ resc!, cu tâte acestea e întru atât de inte­
Mercur!, 8 Iulie, pe baronul d’Aerenthal, vapor german pentru Norvegia.
legatul comitetului central, d-1 Coriolan resant, întru cât de dece anî de dile el
trimisul estraordinar şi ministru plenipoten­
Brediccan adv. în Lugoş, încă la timp făcu e primul cas de felul acesta. E de notat Asasinarea unui partisan al lui Stam-
ţiar al Austro-Ungariei la BucurescI, care
un apel cătră publicul din acest centru al adecă, că acum cjece ani, nu se scie cum, bulow. Din ţera omorurilor politice se scrie,
i-a remis diploma de Doctor onorar al fa-
Bănatului în scopul organisării despărţă­ a dispărut o cutie de postă cu considera­ că deputatul Ivanov Radoiţa, unul din cei
cultăţei de filosofie a universităţei din Bu­
mântului. S’a şi presentat în aceea di la bila sumă de patru milione florini. Acum mai de frunte partisan! ai lui Stambulow,
dapesta. Remiţând diploma în mânile M S.
Lugoş public relativ destul de nuinăros. s’a întâmplat, că a dispărut un sac plin cu a fost asasinat la porunca mai înaltă din
Reginei, baronul d’Aerenthal a rostit urmă-
Comitetul acestui despărţământ s’a consti­ epistole recomandate, între cari fără îndo­ partea judelui din Borovo, în districtul
torea cuvântare:
tuit astfel: Director Coriolan Brediceanu; ială au fost şi epistole cu bani, căci se Taribrod. Gausa a fost ărăşl ura politică.
„Tnălţată Domnă! Sunt cu desăvâr­
şire mândru şi fericit de a fi însărcinat ou membri: Dr. George Popovicî protopop gr. scie, că forte mulţi expedâză bani în chi­ Radoiţa a fost ales de deputat în mai
o misiune cătră Majestatea Vostră. Univer­ or. Lugoş, Sevastian Olariu protopop gr. pul acesta. S’au pus în mişcare tote orga­ multe rendurî una după alta în cercul Ţa-
sitatea din Budapesta, inspirându-se de ad­ or. Făget, Ioan Boroş canonic gr. cat. şi nele publice şi secrete ale poliţiei din Peşta, ribrod; guvernul însă totdeuna i-a nimi­
miraţia generală pentru operile literare ale secretar Lugoş, şi Dr. Iacob Maior, medic der pănă acum n’au nici un resultat. Acest cit alegerea. In anul acesta ’i-a succes în
Majestăţei Vostre, în şedinţa ţinută la 13 Lugoş. Un moment înălţător la acesta adu­ furt, în cas că nu se descopere făptuitorul, fine guvernului să esopereze alegerea can­
Octomvre 1897 a conferit Majestăţei Vos- nare a fost acela, când venerabilul bătrân
tre diploma de Doctor onorar a facultăţei va costa scump poşta ungurescă, chiar didatului său cu o maioritate de două vo­
sale de filosofiă. Acest act al Universităţei canonic şi preposit Ştefan Moldovan s’a ri­ dâcă admitem, că nu s’au pierdut atâţia turi. De-atuncI încolo a fost într’una per­
din Budapesta este în acelaşi timp un res­ dicat să mulţămâscă d-lui Brediceanu pen­ bani, căci va ave să rebonifice un număr secutat, şi ca să-l pbtă cum-va condamna,
pectuos omagiu adus Augustei persone a tru onorea ce i-a făcut în discursul de des­ considerabil de epistole recomandate. au ridicat fel de fel de acuse în contra lui,
Majestăţei Vostre. Aceste fiind pe drept chidere şi să mulţămescă lui Dumnecleu, dăr totdeuna s’a dovedit de nevinovat.
sentimentele de nemărginită dragoste şi că i-a lungit firul vieţii pănă a vede acest Generalul Shafter pălmuit. Din Lon­
deplină admiraţie, ce domnesc în tote ţă­ dra se anunţă, că la predarea oraşului San­ Aşa s’a văclut în urmă silit guvernul bul­
rile, care au avut onorea a fi visitato de act, dânsul, care a lucrat la întemeierea gar, sâ-’şl ia refugiul la omor, ăr ca exe­
cătră Regina Elisabeta a României, astăcjl Asociaţiunei şi de anî 37 este membru al tiago, s’a întâmplat un incident iritător. cutor al acestei mârşave fapte şi-a ales pe
am osebită onăre a pute ruga pe Majes­ ei. Mai amintim, că la adunarea de consti­ Când s’a înfipt pe turnul dela casa sfatu­ birăul din Borovo, care l’a şi pândit într’o
tatea Vostră să binevoiască a primi prin tuire a asistat şi episcopul gr. cat. P. S. lui stindardul american, în presenţa trupe­ năpte şi c’o lovitură de topor ’i-a pus capăt
mine diploma de Doctor onorar al Univer­ Sa Dr. D. Radu. lor spaniole şi americane, corespondentul
sităţei din Budapesta". vieţii. Der ce o mai semnificativ, că uci­
de râsboiii al diarului „World" din New-
„România şi Românii". Sub titlul acesta gaşul, pe lângă fotă acusa ridicată în con­
Regina Elisabeta a răspuns prin cu­ York a încercat să se urce pe turn, ca să
a apărut marea operă a contelui de Guber- tra lui, şi pănă arii se bucură de libertate
vintele următore: privâscă de acolo festivitatea. Generalul
natis, distinsul istoriograf şi bărbat de stat deplină.
„Primesc cu cea mai mare mulţumire Shafter însă porunci să-l dea jos de pe
italian, care totdeuna a purtat un viu in­
diploma de Doctor onorar, pe care facul­ turn pe corespondent. Acesta s’a şi făcut. Principele Boris la Sultanul. Prinţul
tatea de filosofie din Budapesta mi-a de­ teres pentru luptele Românilor spre eman­ Jurnalistul s’a cătrănit foc. Ajuns jos, se Ferdinand al Bulgariei va cerceta în 2
cernat. Vă rog, d-le baron, de a fi pe lângă cipare şi înaintare, şi caro s’a pronunţat apropia de general, şi fără să fi putut fi August Oonstantinopolul cu scopul de a
membrii acestei instituţii sciinţifice inter­ în anii trecuţi favorabil despre causa po­ împiedecat, îl palmul. Corespondentul a fost presenţa Sultanului pe micul principe Boris.
pretul călduroselor mele mulţumiri pentru porului român din Transilvania şi Ungaria
onorea ce mi-a făcut’o conferindu-mi un asuprit de Unguri. Opera contelui de Gu- prins şi pus în fiâră imediat. Vapârele bulgare în porturile turcesc!.
titlu a cărui mare valore o preţuesc pe
deplin. Mă simt cu totul fericită de acest bernatis cuprinde 30B pagini, cu memorăse Ploie CU gândaci. Miercurea trecută a Agentul diplomatic bulgar din Constan-
omagiu adus de cătră Universitatea din ilustraţiunl. E o lucrare admirabilă, care căcjut în Galaţi (România) o adevărată ploie tinopl, Marcow, a însciinţat oficios guver­
Budapesta silinţelor mele literare şi a ma- va interesa de-aprope pe fiă-care Român. cu gândaci. O astfel de ploie cu gândaci nul bulgar, că în urma unui ordin al sul-

Cineî-spre cjece c^ile, dela invita­ de propunerea ce i-am fost făcut-o semăna unde-va în grădină, căci eu La mormentul mamei.
ţia ce o făcusem prietenei mele, vrabiei. A-şî fi dorit, ca în acea cli­ cred, că în sitnbure este ceva ce
vrabiei, eram cbptă şi roşie pe de pită se fi venit se mă mănânce.... trăesce şi după mbrtea nbstră, a în liniştea sfânt’a serii
tote laturile, în tocmai ca şi tbte Dăr eu scăpai cu c|de din acea nă­ pbmelor. Mi am cătat o mângăere,
cele-lalte surori ale mele. Grădina­ vală năprasnică a stăpânului gradi­ — Tu nu vei pute cresce în Rugi am înălţat spre ceruri
rul cu copiii sei au venit se ne cu- nei. Rămăsei tristă, pe gânduri; dăr grădină — (ţi 80 011 înduioşie vrabia, Se alin a mea durere;
legă. El râzi mă o seară de tatăl erăşi rn’am recules după-ce mi-am — căci te va tăia, de câte ori vor
meu şi doi drăcuşorî de băeţî se adus aminte, că Dumnecfeu a dat cosi ibrba Der eu cunosc un loc Se m’audă dulcea mamă
urcară cu două coşuri, sus în pom. porunca, că şi dobitoce, şi plante, mai bun. . . Uite, colo lângă gardul Şi din tainicu-i morment
Intâiu se năpustiră mâi reu ca nis- şi minerale, şi tbte lucrurile de pe cela. Acolo nu vei fi supărată de Se-ml mai spună îuc’odată
ce oraitjl hămiaite, asupra-ne. Era păment se fiă în serviciul omului, nimeni! Acolo vei cresce liniştită.... Cel din urmă-al ei cuvent:
ceva îngrozitor de vecjut! Unele din pe care Dumne4eu l’a făcut stăpân — Ei bine, fa cum crecjî tu mai
surorile mele se pomeniră în gura pe păment. bine — îi 4> i vrabiei, întineţendu-i — Eu ve las drept moştenire,
se
copiilor şi a grădina»ului, năduşite — Prietenă, — cj'sm într’o cji obrazul meu acum de tot înroşit... Dise ’n cugetări sublime,
şi, sărmanele, strivite de le ţişnia vrabiei, — acuma mă simt coptă de Vrabia mancă cirb.şa, apoi luă Sfânta cruce, al credinţei
sângele din trup; altele mai noro- tot, şi decă vrei se me mănânci, fâ-o aimburele în cioc şi-l duse de-1 plântâ Semn nebiruit de nime;
cose umplură coşurile ştrengarilor numai decât. Mai bine să fiu a ta, lângă gard. . . In nevoi şi 'n suferinţe
de copii.. . . Atâta greutate pănă ce care mi-ai făcut un mare bine, de­ Acolo, simburele de cireş, cu S’o urmaţi ca pe o stea,
te' coeî, — îmi cjiceam — şi pe ur­ cât să ajung a fi bătută şi doborîta micul cireş în germenul său, aştepta De iubiţi? — iubiţi întrensa!
mă se ai un sfîrşit atât de trist!... jos de aci de cătră nisce ştrengari în linişte, ca plbia şi căldura soreîui De speraţi? — speraţi în ea!
Nu’mî era temă de mine, căci eu de copii. Mai ’nainte însă de-a me să-l facă să răsară din păment...............
stăteam sus de tot, chiar în vîrful mânca, mai am să-ţi fac o mică ru­ Şi tot acolo, în fiă-care diminăţa se Cei ce şl pierd credinţa sfânta
capului lui tată-meu, pe un rămurel găciune, de sigur cea de pe urmă. vedea sărind o păsărică. .. Era vra­ îmbrâncind sub grea povară,
atât de subţirel, încât trebuia se fi Ascultă, draga mea! Sunt forte mâh­ bia, care aştepta fără se şî pierejă Urgisiţi de sine înşi-şî
fost nisce păsări, dracii de copii, ca nită când mă gândesc, că după mbr- răbdarea, să vacjă deşteptarea micu­ Nu s'or mai ridica 6ră;
se mă fi putut lua. Când văcjuiu tea mea o să me prăpădesc cu to­ lui pom la o nouă vieţă . . . .
atâta răutate şi barbarie din partea tul: De acea, după-ce îmi vei fi Dela cireşă învet a>/i copiilor, se fifi Dumne4eu nu vrb s'ajute
(
bmenilor, cjeu nu-mî păru reu de loc mâncat carnea, ia simburele şi îl recunoscători binefăcătorilor voştri. . . Omului necredincios,