Page 49 - 1898-07

Nr. 152 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

Esamenele (lela Internatul „Renii, încheierea s’a făcut cu împărţirea | tura do pe grumazii principatului | Samuil Păcurar şi Flore Ştefan, cu o mare
fem. române" din Braşov. frumoselor premii, ce s’au procurat din suzeranitatea otomană şi Bulgaria grijă au aşteptat sosirea şi primirea 6spe-
partea Reuniunei pentru eleve, drept va fi ridicată la rang de regat. Dâcă ţilor adunaţi, pe cari imediat i-au aşeejat
Este cunoscut că „Reuniunea femeilor
recunoscerea meritelor şi pentru încurăjare. Rusia va voi acesta, nici una dintre pe la cuartirele pregătite spre încuartira-
române din loc întreţine un Internat, în
44
Publicul asistent a plecat deplin sa­ puteri nu va cuteza se se opună. rea şi provederea ospeţilor cu cele de lipsă.
care fetiţe române, caii au absolvat şco-
tisfăcut dela acest frumos esamen. Washington, 22 Iulie. Qa comu­ La sunetul campanelor, pe la ârele 6
lele primare primesc instrucţiune în cunos-
X. nicat semioficios spune, că America de diminâţă, âspeţii adunaţi şi membrii în­
cinţele necesare unei bune econome, precum
va pune mâna pe Portorico. Deja văţători cu un număr de peste 200 popor,
şi în obiectele de învăţământ, ce sunt pres­
de mult s’a plănuit, ca cucerindu-se s’au grupat adunându-se la porta de triumf,
crise pentru şcola de repetiţie. In acest acesta insulă, se nu fiă retrocedată locul destinat spre primirea venerabilului
Internat sunt fetiţe cu plată şi bursiere. N o u a b o n a m e n t
mai mult. preşedinte al Reuniunei, pe Reverendissi-
Pe lângă acest Internat Reuniunea între- la, iVIanilla, 22 Iulie. In 15 şi 16 Iu­
•ţiune şi un Orfelinat, în care să întreţin Gazeta Transilvaniei lie au sosit aicî tdte forţele mili­ mul Domn Alimpiu Barbuloviciu, vicarul Să-
2
pe spesele Reuniunei fetiţe orfane în verstă lagiului, care pe la 7 7 ore sosind, între
44
tare americane şi 5000 răsculaţi. întreite urări de „să trSâscă sub o corb na
■dela 6—12 ani, cari frecuentâză şcolele Cu 1 Iulie st. v. 1898 Spaniolii nu mai speră nici un suc­
primare din loc. s’a deschis nou abonament, la care frumosă de flori, ce atârna în jos de ins­
u
MercurI în 17 Tunie a. c. s’a ţinut în invităm pe toţi amicii şi sprijini­ ces. Tote semnele arată, că se vor cripţia porţei triumfală „Bine ai venit , a
-sala cea mare a şeâlelor esamenul teoretic torii îoiei nbstre. preda. fost primit din partea parochienilor prin o
Constantinopol, 22 Iulie. Patru vorbire acomodată dilei, rostită de M. O.
•cu elevele din internat sub presidiul M. Preţul abonamentului: dintre puterile ouropene vor adresa preot Alexandru Sima, în care a accen­
'On. Domn protopop Ioan Tărie. Domni-
Pentru Austro-Ungaria: Pdrtei o notă, prin care o opresc tuat iubirea credinciosului popor cătră per-
şora Maria Bogdan pedagoga Internatului
pe -u.xl an. .............................. 12 fi» a transporta trupe în Creta. In sco­ sâna vicarului, cătră biserica şi şcola ro­
•a esaminat din diferitele obiecte de învă­ pe şese 1-u.n.x .............................. SfL
pul acesta marii ambasadori se vor mână, cătră cler şi corpul didactic şi înaşi
ţământ stabilite în program şi elevele au pe trei lixaaĂ .................................. 3 £1 întruni în conferenţă.
dat răspunsuri precise şi deplin mulţămitore. Pentru România si străinătate: adunarea Reuniunei.
5 învăţătorul Vasilie Oltean, cu un nu­
Tot aşa de mulţămitore au fost şi cântă­ pe •vxrx an. .................... -IO frarrcî
rile esecutate sub conducerea Domnului pe şese 1-u.xxx............................. 20 ,, Adunarea generală, măr de 60 şcolari şi cu tineretul din sat, co­
Nicolae Stoicovicî. pe trei lxxrxx . . . . . I O , , a „Reuniunei învăţătorilor rom. S8lăgem“. rişti şi căluşerii, în numele acestora, l’au
Duminecă în 21 Iunie la 4 bre a fost Abonamente la numerele cu data primit pe venerabilul preşedinte prin o
(Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.") vorbire de tot alâsă, rostită de cătră o fe­
în localităţile Internatului esamenul practic. de Duminecă: tiţă de 17 ani, oare pe lângă oftările oma­
Deja înainte de timpul; ficsat pentru esamen Siclu, 18 Iulie 1898.
Pentru Austro-Ungaria: giale esprimate în vorbire, i-a presentat
era întrunit în localităţile Internatului un pe un an ....................................... 2 îl. In (3iua S-ţilor apostoli Petru şi Pavel 44
public număros şi destins: Comitetul Reu­ pe sese luni'................................................... I Sî. (11 Iulie a. c.) în comuna Periceiu învăţă­ un buchet de flori „tricolor oules din
florile de câmp.
niunei în frunte cu D-na preşedintă Agnes Pentru România: torii români Sălăgeni şi-au ţinut adunarea
Duşoiu şi cu D-na cassieră a Reuniunei pe un an ......................................... .... . 8 franci. generală a Reuniunei lor în mod atât de La ambe vorbirile de primire, cu o
şi economă a Internatului Elena Săbădeanu, pe şese luni....................................................4 ,, sărbătoresc, încât merită a-se cunosce şi în nespusă bucurie a răspuns venerabilul vi-
Abonarea se pote face mai uşor cariu, mulţămind de onârea şi primirea ce
•apoi mai mulţi părinţi şi rude de ale, ele­ public.
velor, în fine mai mulţi domni şi domne. prin mandate poştale. Pentru-ca adunarea să aibă adevăra­ ’i s’a făcut şi suindu-se în trăsură l’a ur­
Administratiunea mat mulţimea pănă la biserică, unde la 8
Esamenul a fost deschis tot de M. O. * tul chip sărbătoresc, învăţătorul din Peri-
Domn protopop Ioan Petric prin o cuvân­ „Gazetei Transilvaniei**. oeih Vasilie Oltean, care tot-odată e şi vice­ ore s’a început cultul divin.
tare, în care a accentuat cu deosebire no­ preşedintele Reuniunei, încă de prin luna Serviciul divin a fost oficiat de cătră
bilul scop ce urmăresce Reuniunea cu In­ lui April a compus un oor cu tinerii plu­ 6 preoţi sub pontificarea Rev. D. vicariu,
ternatul de fete. P e t r e c e r i . gari, feciori şi fete, la număr 28, cu cari oare la finea liturghiei a rostit — după
datina-i vecbiă — o vorbire minunată creş-
După aceea a urmat esamenul. Dom- Tineretul român din părţile sătmărene pe adunare să se cânte liturghia, âr dintre
rnişora Oarolina Teclu, zelâsa direetbră a invită la petrecerea împreunată, cu dans, feciori a ales un număr de 13 inşi, pe cari, tinâscă, îndemnând poporul să urmeze căile
ce o va aranja la 4 August st. n. în co­ adevărului. Cântările şi răspunsurile dela
Internatului a esaminat: a) Desemnarea pe sub conducerea tinărului jurist Victor Re­
muna Zsadâny (comit. Sătmar), cu oca- liturghie le-a îndeplinit corul tineretului din
tablă a diferitelor tipare de croit, b) Cu­ siunea adunării „Reuniunei învăţătorilor leu, i-a învăţat jocurile străbune „Câluşerul
14
14
sutul cu maşina, c) Brodatul. ă) Pregătirea aparţ. archidiac. din diecesa Oradiei , în şi „Bătuta , cu cari, la petrecerea împreu­ sat, cu uu succes, ce numai laudă, onore
14
şi recunoscinţă au secerat vrednicului cou-
bucatelor atât în mod teoretic, cât şi favorul şcolei gr. cat. din loc şi a biblio- nată cu acâstă adunare să delecteze publi­
practic. tecei reuniunei. (îngrijirile s’a făcut şi cul român, âr pe Maghiarii din comună şi ducător, învăţător Vasilie Oltean Bungăr-
In două sale erau espuse lucrurile de pentru timp nefavorabil.) Preţul de îutrare din vecinătate să-i facă a cunosce, cumcă deanul.
pentru persână 2 cor., pentru familie 5 După eşitul din biserică, âspaţii ş
mână, lucrate de elevele din Internat, cari simţul naţional pănă în aşa adâncimi este
cor. Suprasolvirile se vor primi cu mul-
au surpins publicul prin mulţimea şi va­ ţămită şi se vor chita pe calea publicităţii, străplântat în inima şi sinul poporului ro­ toţi membrii adunaţi au fost invitaţi la on
dejun comun oferit din partea învăţătorului
rietatea lor, apoi prin frumseţea, cum erau începutul la 8 bre. Mâncări şi băuturi mân din Periceifi şi a tineretului român,
Asecutate. Elevele au arătat, că posed o bune se vor da pentru preţuri moderate. că de se vor mai edifica încă 10 şcâle de şi preotului. După dejun, cu toţii în frunte
mare desteritate în esecutarea lucrărilor La gară vor sta căruţe gratuite la disposi- stat în comună, ;ei tot Români vor remane cu vicarul, preşedinte al Reuniunei, proto­
ţiunea onor. ospeţi. popul tractual Pr. On. Ioan P. Papiriu,
practice. pururea.
* mai mulţi preoţi şi 50 membrii învăţători,
Partea cea mai interesantă pentru pu­ Duminocă în cji de 10 Iulie, tâte
ua
In Sighişora se va da Luni în 1 Au­
blic a fost fără îndoială esamenul practic gust o petrecere cu dans cu ocasiunea adu- pregătirile su fost gata: 0 sală mare de adunându-se în sala adunărei, prin o vor­
•din pregătirea bucatelor. La cererea pu­ nărei generale a despărţământului XXX 10 orgii lungime frumos decorată şi o pbrtă bire viu ascultată preşedintele dechiară de
blicului elevele au pregătit diferite mân- al Asociaţiunei pentru literatura şi cultura falnică de triumf a fost ridicată, âr bravii deschisă adunarea generală a „Reuniunei
14
oărl, precum : pui prăjiţi, pui cu smântână, poporului român. începutul la 8 ore sâra. câluşeri în sala de joc, între uu public de învăţătorilor Români Sălăgeni .
Preţul de intrare : de personă 50 cr., de Şedinţa I. După-ce preşedintele des­
şinţele, clătite şi diferite alte prăjituri, pe peste 300 popor — Româui şi Maghiari —
familie pănă la 3 membrii 1 fi. 20 cr.
•cari publicul gustându-le s’a convins, ce chise adunarea, conform programei s’a dat
Venitul curat este destinat pentru despăr­ în costumele naţionale au făcut proba ce
bine erau pregătite şi cât de gustose erau. ţământul Asociaţiunei. Oferte marinimose a pus în uimire pe toţi cei presenţî. La cetire protocolului adunărei trecute, âr
Esamenul s’a încheiat cu cântăi’I sub se cuitâză pe cale diaristică. proba de jocul „Oăluşerul a fost de faţă vice-preşedintele a raportat despre efeptui-
44
conducerea D-lui învăţător Nicolae Stoi- şi o persână de tot odiosă, vrăşmaş mare rea decisiunilor din acel protoool. A urmat
covicl. S O I R I U L T I M E . al Românilor, care după nume e Nâmţ, er apoi raportul general despre starea şi ac­
In fine preşedintele esamenului a mul- tivitatea Reuniunei şi a oelor 12 cercuri
firea renegată în Ungur fudul. Acest om
ţămit publicului asistent pentru interesul, Sofia, 22 Iulie. Multe speranţe filiale din anul 1897/98, compus şi cetit de
de potcă a fost ales cu forţa de notar în
cu care a urmărit acest esamen şi şi-a es- se ldgă aicî de visita principelui Fer- comună, dâr alegerea-i nimicită; el a invi­ Vasilie Oltean învăţ, din Periceifi şi vice­
primat mulţămirea pentru frumosele resul- dinand la Petersburg. Cercurile in­ diat jocul frumos al căluşerilor din Peri- preşedintele Reuniunei, asupra căruia adu­
tate, ce s’au constatat prin acest esamen. fluente cred, că visita acesta va seu- narea generală esprimându-şi mulţămita
ceih şi străduinţele harnioului învăţător
votâză acâsta şi în protocol a i-se da la­
Vasile Oltean, — pe care e foc de mânios —
boriosului v.-preşedinte esprimându-se do­
ua
şi în nâptea spre cfi adunărei, 11 Iulie,
Că n’am pe lume noroc. Foie verde de bucate pe la orele 2 după mecjul nopţii trimite rinţa ca să se publice acel raport şi pe
Fruncjă verde de pe nuc, Sărmană străinătate pe judele oomunal ungur— de alt-cum om calea euristicei. După raportul v.-preşed.
Bate-te-ar pustia cuc, De opt ani şi jumătate cu cinste — la locuinţa învăţătorului cu a urmat imediat raportul cassarului Niculae
Ţi-am plătit să-mi cânţi un an, Mult mi-ai fost fără dreptate. straşnicul mandat, ca încă atunci noptea Pop, din oare a resultat cum-că reuniunea
Nu mi-ai cântat nici de-un bau. Foie verde de mohor să tragă jos pbrta de triumf şi acolo să nu posede o avere de 2.820 fi. constătătore
44
Frun4ă verde mărăcine Aşa ’mi vine une-ori o apuce cjiua, la din contră o va trage el. din 20 acţiuni dela banca „Silvania , —
44
Cucuie de pe pădure, Să mă sui la munţi cu flori învăţătorul întrâbă, dâcă are în scris man­ 2 acţiuni dela „Albina , 10 acţiuni dela
44
44
Du-te la mama de-i spune Să-mi cat fraţi, să-mi cat surori. dat mai 'nalt, âr judele nu-1 putuse arăta, „Sălăgiana şi 2 acţiuni dela „Sătmăriana
44
De mai are-un fiu pe lume Foie verde, foie lată fiind-că nu l’a avut; astfel porunca notă- şi din bani ga’a depuşi la „Silvania .
IJrmâ alegerea comisiunilor: a) pen­
Nu-1 blesteme ca pe mine, Aşa-mi vine câte-odată râşelului a fost nesocotită, âr porta de tru înscrierea membrilor noi, pentru incas-
Că umblu din sat îu sat Să mă sui la munţi cu petră de triumf a triumfat pănă a doua di după sarea taxelor şi ofrandelor şi pentru distri­
Ca tine din brad îu brad; Să-mi fac ochişorii rotă adunare. Firesce, causa cu pârta frumosă buirea diplomelor şi înscrierea la fondul
Tu umbli c’aşa ’ţi-e dat, Să privesc în lumea totă triumf a ajuns după adunare în mâna geu- funebral; b) pentru constatarea membrilor
Eu’s de mama blăstăma'. Pe unde-am umblat odată. darmilor şi a solgăbirâului cercual şi cu presenţî şi absenţi; c) pentru cernerea pro­
Bată-te pustia cuc Fruncjă verde măr pătruns învăţătorul Oltean s’a şi făcut investigaţia-, punerilor de probă, a disertaţiunilor şi a
Rea parte am mai avut Bate-un ventişor pe sus, rămâne să vedem sfîrşitul causei, ce o să propunerilor diverse şi d) pentru referarea
despre exposiţie.
Să trăeso tot cu urît; Pe sub lună, pe sub stele, fiă! Faima despre porunca notărăşelului s’a In urma alegerei comisiunilor s’a ţi­
Frumjâ verde de măslin De-asupra căsuţei mele, răspândit în comună ca fulgerul şi pe la nut o prelegere de probă ou copiii din clasa
Să trăesc tot în străini. Şi-mi aduce-un dor şi-o jele ârele 4 de diminâţă Români şi Unguri în II., tractarea bucăţei din legendar „Comâra
De pe la rudele mele. din vie prin Constantin Man învăţător în
44
III. număr considerabil, popor din comună, s’a 44
F6ie verde pipirig adunat în jurul porţii de triumf, protestând Mălădia, cu un resultat „forte buu decla­
rat din partea Comisiunei oensurative şi
Verde foie trei granate De mic m’am deosebit, contra volniciei nemţişorului şi nu au lăsat adunărei, apoi dându-se cetirea disertaţiu-
Scumpa mea străinătate Tot prm străini am trăit. să se strice porta. nei învăţ. Demetriu Oros din Marin; despre
De opt ani şi jumătate (Va urma.) înainte de adunare. Comitetul biseri­ „Calităţile învăţătorului acâstă luorare s’a-
44
14
Eu de tine avuih parte. cesc şoolastic sub conducerea ouratorilor declarat de „instruotivă şi forte bună .