Page 5 - 1898-07
P. 5
}■
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în floare
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe sise luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE ge primeso la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
ormătorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. cielo poştale din întru şi din
Max. Augenfold &Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Naohf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea. Piaţa maro,
er, Ekstein Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 80, otagiu
Surg.- Marolyl & Llebmann. I.: JPe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o ge- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T - C T L LSI. 12 fl., pe 6 luni G fl., pe trei
blicare. — Publicări mai deae luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 cr. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 143. Braşov, Joi 2 (14) Iulie. 1898.
Contele Thun şi Germanii. simţământul tuturor, căci atunci mire dela contele Thun proiectul gedii..... Intre aceştia nu sunt socotiţi cei
ordonanţele de limbă erau eo ipso guvernului privitor la principiile pen sinucişi, şi din aceştia cad pe fiă-care di
Crisa din Austria a intrat în delăturate şi Cehii nu mai aveau tru regularea cestiunei de limbă şi câte unul, doi........ Ce este dâr preţul vieţii
stadiul cel mai acut. Ministeriul motiv de-a se plânge do acâsta. ast-fel l’au putut comunica confe- omenescl în acest mare oraş, unde omenii
Thun s’a decis a face o ultimă în Pote guvernul Thun se aducă renţei. Erî tătă cjiua s’au sfătuit con nu se cruţă nici pe ei, nici pe alţii?
cercare pentru a se înţelege cu Ger o astfel de lege de limbă pe calea ducătorii oposiţionall germani, dâcă „Insă banii îi iubesc cu atât mai mult.
manii cu scop de-a face posibilă re- ordonanţărei, în puterea § lui 14, pe basa celor comunicate de guvern Caşuri de furt au fost anunţate 779, pe fiă-
întrunirea parlamentului şi resolva- der acesta s’ar face fără învoirea pot să între în convorbiri cu el, care di se vin câte 26; însă sunt mult mai
rea gravelor cestiuni la ordinea (ţi părţilor litigante şi ar însemna in orî nu. numărose furturile necunoscute şi neanun
-
lei pe cale constituţională. troducerea absolutismului. A trebuit, Nu ne este încă cunoscută de- ţate... E consult der, ca să grijim bine de
Timpul trece şi guvernul aus prin urmare, contele Thun se mai cisiunea, der din tătă procederea locuinţe şi de buzunare, de boţi de case şi
triac, constrîns de împrejurări, tre- facă o încercare pentru salvarea par Germanilor cu anevoiă se păte con de derbedei să ne păzim. Să nu mai lăsaţi
bue se ia o decisiune asupra modu lamentarismului şi de aceea s’a de chide la o hotărîre favorabilă pentru uşile descuiate, ori ferestri deschise şi por
lui de procedare în viitor. Miniştrii cis a ţine conferenţe cu bărbaţii de guvern. tofelele să nu şi-le ascundă mai ales fe
trebue se renunţe la recreaţia în încredere ai tuturor partidelor din Astfel se păte, ca de acţî încolo meile în partea de dindărăt a hainei. Ni
timpul verei, fiind siliţi se stea toţi cameră. Mai întâiu a conferit el cu situaţia politică în Austria să su meni să nu porte bani cu sine, căci nu
în Viena, la postul lor. bărbaţii de încredere ai partidei Ce fere o schimbare radicală şi să se p6te fi nici odată sigur, decă nu ajunge
întrebarea cea mare este, decă hilor tineri, comunicându-le princi realiseze temerile acelor foi, cari într’o societate seu într’o cafenea, care mai
e posibil a-se resolva încurcata pro piile, după cari guvernul doresce se preejiceau în caşul acesta o schim multă grijă pune pe portofelul cu bani,
blemă interioră pe basa constituţiu- reguleze cestiunea de limbă. După bare a constituţiei pe calea octroărei, decât însu şl posesorul lor.
nei, orî că guvernul va fi silit se acâsta a invitat pe conducătorii par cu ajutorul § lui 14, ceea ce ar însemna „Şi mai puţin periculoşi sun tâlharii.
păşăscă pe căile absolutiste, sistând tidelor oposiţiunei germane la o înaugurarea sistemului de guvernare Drept, că de aceştia nu sunt în Budapeşta,
de fapt constituţia şi încercând a convorbire „neobligătdre“ în ace federalist, care se va răzima în die sunt însă bande de hoţi şi spărgători, cari
încheia pactul cu Ungaria cu ajuto laşi scop. tele provinciale. Se şi vorbesce, că prin uneltele lor eminente şi-au făcut re
rul faimosului § 14, care în fond nu Conducătorii germani, întrunin- guvernul Thun are de gând a con- nume european, şi de câte-orl să întâmplă
este, decât absolutismul. du-se în conferenţa comună, au dis chiăma încurend aceste diete. In- vre-un mare furt internaţional, numai de
Seim, că ordonanţele de limbă cutat mai întâiu asupra întrebărei, templându-se aşa ceva, tariful au cât se bănuesce, că marii spărgători şi
sunt pană ac}î obiectul principal de dâcă pot primi seu nu invitarea mi- tonom vamal, gogoriţa, cu care Un hoţi s’au refugiat în Budapeşta.
cârtă între guvern şi oposiţiă. Seim nistrului-preşedinte, Era p’aci, ca gurii ameninţă pe Austriac!, păte „Der de/raudanţii şi înşelătorii? Sunt
asemenea, că cererea Germanilor Germanii să respingă ori ce comu deveni realitate, însă de sigur nu şi de aoeştia în Budapeşta... apoi jucătorii
de-a se cassa înainte de tbte aceste nicare cu guvernul, fiă şi „neobligă- în avantagiul Ungariei şi al su- de cărţi falşî“ etc. etc.
ordonanţe, pentru Boemia şi Mora- t6re“, persistând în a susţine, că prematiştilor ei. In fine „Budap. Hirlap dice urmă-
u
via, este combătută cu înfocare din numai după cassarea ordonanţelor torele:
partea Cehilor. de limbă pot să stea de vorbă cu „Din tote apare, că capitala ungară
Contele Thun a voit se esă din guvernul. In cele din urmă însă s’au Sodoma modernă. nu posedă încă acea cetăţenie statornică,
acâstă dilemă prin instituirea unei abătut dela acest plan şi conferenţa u ca alte oraşe mari, ei — escepţionând
comisiunî parlamentare, care se dis şefilor de partid germani, făcendu-şî — Din „Budap. Ilirlap . — Oonstantinopolul — ea semănă mai mult
cute şi se stabileecă o lege de limbă. reservele sale cu privire la neamâ Acest diar publică în numărul său cu acele oraşe americane, cari se nasc re
Planul lui înse nu s’a putut realisa, nata desfiinţare a ordonanţelor de de Marţi un articul întitulat „Picatele Bu pede şi cresc dând sălaş aceleipoporaţii fluc
căci Germanii au stat morţiş pe lângă limbă, a declarat, că aşteptă, ca gu dapestei pe care şi-l introduce ast-fel: tuante, care nicăirî nu-şi află patria, ci în
u
postulatul de-a se delătura mai în vernul să-i comunice mai întâiu prin „Nu seim, fost’a Sodoma mai mare pă- tot locul îşi caută norocul. Mai bine dis,
tâiu ordonanţele de limbă. Parla cipiile, de cari se conduce la regu- cătosâ, decât Budapesta; ne bucurăm însă, Budapeşta este ca mustul nejiert dintr’o bute,
mentul a trebuit se fiă amânat şi larea legală a cestiunei limbei, pre că judecata lui Dumnecjeu n’a trimis încă care dă afară din sine, c’un miros înecător,
y
acum a remas, ca guvernul se mai cum şi modul, cum crede a-o ese- asupra nostră puciosă . tote materiile murdare şi stricate. Ii trebue
facă o încercare pe cale extra-par cuta, şi numai atunci conferenţa va După acesta foia ungurâscă dă urmă- timp pănă-ce se limpeclesce .
w
lamentară spre a ajunge la aceeaşi pută decide, decă păte intra în dis- torea iconă a stărilor de demoralisaţiă în Şi totu-şl pressa maghiară şovinistă
ţîntă. cusiune cu guvernul asupra acestei cari se află capitala ungară: ţipă ca eşită din fire, când foile din
Ca se fiă împăcaţi Germanii şi cestiuni, său nu. Tot-odată a trimis Atentate contra vieţii omenescl au fost străinătate şi celea nemaghiare spun ade
se nu fiă bruscaţi Cehii, nu era alt doi delegaţi la ministrul-preşedinte, (în Iunie 1898) 168; unii au fost străpunşi, vărul asupra corupţiunei moravurilor din
mijloc de-a eşi din impas, decât adu ca să-i comunice acâstă hotărîre. alţii împuşcaţi, alţii omorîţî şi erăşî alţii Ungaria.
cerea unei legi de limbă cu con Aceşti delegaţi au luat în pri răniţi. In fiă-care cji cetim câte două tra
FOILETONUL „GAZ. TRANS. U când figura Sâmzenei românescl cu figura înainte de tote se scie, că Diana a florea din cosiţă-i cântă
Dianei Latinilor, a Yoit să identifice şi nu fost una din cele mai populare zeiţe ro şepte ’mpărăţii ascultă; sâu
mele celor două divinităţi, derivând forma mane, zeiţă eminamente a plebeilor ); şi Ileana Sâmzeana
2
Sânziana şi Sânzienele.. românescâ direct dintr’un prototip ,latin, că peste tot a fost adorată, dovadă sunt Domna florilor şl-a garofelor,
De Sancta Diana. inscripţiunile latine din întreg imperiul ro Sora sorelui
Nicolue Sulică. O astfel de derivaţiune însă după le man. Ei bine, în aceste inscripţiunl romane Spuma laptelui.
gile fonologice ale limbei românescl să unul din epitetele principale şi cele mai Coincidenţele mitologice s’ar putâ în
(Urmare.) u
pare imposibilă ; şi d 1 Oniţiu nici n’a sciut usitate ale Dianei e „sancta (resp. santa). mulţi pănă dincolo. Am relevat numai coinci
Oare e deci originea cuvântului Sâm- N’are cine-va decât să răsfoâscă corpul denţa acestor câteva atribuţiunl ale Sâmzenei
să şl susţină hipotesa cu argumentele nece
zeana? inscripţiunilor latine (d. e. 3, 1418; B, nostre cu epitetele cele mai populare ale
sare linquistice. Stângăcia d sale constă
Aceia, cari au căutat să aprofundeze 5011,6909 etc. etc. şi Catull. Carm. 3B de Dianei, aşa precum apar în inscripţiunl, şi
mai ales în momentul, că pornesce din for
esenţa mitologică a Sâmzenei, au trebuit Diana etc.), şi se va convinge. să scie, că inscripţiunile latine sunt tot-
ma românescă cu totul secundară Sânziana
se recunoscă, Că Sâmzeana nostră, ca atri- dâuna reflexul graiului viu al poporului
(4 silabe), formă născută după totă proba Alte atribute constante ale Dianei
buţiunl şi fire, e identică cu Diana Latini bilitatea numai de drsgul ritmului, ca şi sunt: virgo (0. I. L. 2, 2660) silvestris (la de jos.
lor. Aşa mai ales d-1 Oniţiu ’) (Straturi în Pe cale linquisticâ însă putâ-vom re-
în Simizeana (asemenea 4 silabe), seu pote Horaţ Oarm. secul, silvarum potens), ne-
poesia nostră poporană. Vatra) a documen după analogia formei Sânziene (sf. Ioan), morensis (Orelli n. 14B5 etc.), domina, resp. cunosce în forma românâscă Sâm-zeana
tat în timpul din urmă cu argumentele prefăcută prin confusiune reciprocă din domna (Martialis 12, 18 etc.), regina (C. I. formele latinescl Santa şi Diana? Fără în
cele mai plausibile archeologice-mitologice, doială ; şi âtă cum :
Sânzuene. Chiar şi în poemul analisat de L. 3, 1003, 6160), divina, dea, lucifera,
că în mitul românesc al sorelui şi al lunei, înainte de tote n’are să ne surprindă
d-sa (Sârele şi Luna, colec. Theodorescu) luna şi ca atare sora sorelui (Apollo). u
Sâmzeana, sora sârelui, representă după „sân- din Sân-zeana, deci la aparenţă for
nu obvine decât forma Sâmzeana (3 silabe) Să se compare acum atribuţiunile
tote însuşirile sale pe Diana, zeiţa co ma masculină în loc de cea femenină
şi acâsta e şi forma originală şi cunoscută Sâmzenei nostre. Ce e Sâmzeana seu Sân
drilor şi a livedilor, sora gemenă a lui (sântă, cf. sântă-Măria). Aici avem dea face
mai peste tot. ziana Românilor?
Phoebus Apollo. D-1 Oniţiu deci identifi- Din parte-mi asemenea trebue să con cu o simplă formaţiune analogică. S’a făcut
Ea e cea mai alesă feciorâ dintre Sân-zeana, seu Sân-ziana după analogia
stat, că consideraţiunile mitologice 'ne im
h De-altmintrelea primul, care a dat zine, e crăiasa zinelor; e zina împărătăsă, formelor masculine: Sân-Petru, Sân-Văsîi,
acestă etimologie a fost Dr. A. Marienescu pun cu necesitate scienţifică identificarea Sân-Toder, Sân-Giorgiu ) etc. şi în pri-
3
în comentarul său scris la Arghir şi Elena. Sâmzenei cu Diana Latinilor, şi etă pen 2 ) Cel mai vechii! templu al său a
Budapesta, 1872 pag. 23. tru-ce : fost pe Aventin, sediul original al plebeilor. 3 ) ConfusiunI de felul acesta (forme
