Page 50 - 1898-07

Pag na 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 152—1889.

Bibliotecarul Alexiu Fedorca ceti ra­ Petrecerea. Fera la 7 6re s’a început şi de 6 fi. pentru cele din clasele superiore dagogilor de astăcţî, este scaunul, pe
portul său îu urma căruia Pr. Ou. Domn petrecerea Reuniunei, care a fost cercetată apoi 1 fi. pe an penti’u baie. Elevele, cari care se razima fiicele sale, adecă
protopop al tractul Periceiului, Ioan P. Pa- de un număr de peste 200 persone din vor învăţa limba francesă ori musica ins-
simţămintele, dorinţele, din car! se
piriu, a donat reuniunei felurite 12 opuri deosebite clase şi familii nu numai din Să­ trumentală, vor solvi separat unele taxe
nasce voia; are prin urmare să-i în­
spre îmbogăţirea bibliotecei, pentru caro lagiu, ci şi din 3 comitate. Fala naţională modei’ate.
drepte nisuinţele, să-i nobiliteze do-
faptă i-s’a votat recunoscinţă şi mulţâmită în genere, der în specie a poporului român 2. Fiind-că elevelâ vor trebui să porte
dinţele, să i formeze voia, care se
protocolară. din Periceiîi a ridicat’o jocul căluşarilor din vestminte unifoi-me, se va solvi 14—18 fi.
asculte în t6te împrejurările vieţei
La propunerile diverse, v.-preşedin Periceiu, a drăgălaşilor fecioraşl români din după etatea fiă-căreia. Uniforma acesta,
numai de conscienţa sa propriă; cu
tele Vasilie Oltean propuse, ca în semn de sat plugari, despre cari publicul era îndoit care se pregătesce în internat, constă din
un cuvânt, ard chiămarea măreţă se
recunoscinţă pentru marinimbsa donaţiune a crede, că sunt naţii plugari din Pex’iceiă, două şurţe în foi-mă de rochie, 2 pălări,
facă din elevul seu om moral.
a Pr. On. Domn protopop Ioan P. Papiriu cari prin binereuşitul joc străbun „Bătuta — una de ernă şi alta de vară, — şi din
14
Insă, care dintre domnii învăţă­
adunarea sS-1 alâgă, şi denumescâ de mem­ şi „Căluşerul au secerat mari laude. 0 toaletă.
44
tor! nu au observat neajunsul, că
44
bru „onorar al Reuniunei, dându-i-se di­ Corespondentul- 3. La intrarea în Internat fiă-eare
plomă; şi cu acesta în legătură, tot v.-pre- elevă va trebui să fia pi-ovădută cu: 6 că­ mulţi elevi, când vin pentru prima-
oră la şcdlă, au unele deprinderi rele;
Ş9 lintele propuse, că adunarea presentă sS meşi, 6 camisone, 6 pantaloni, 1 fustă de
C o n v o c ă r i . s’a constatat, că a cresce pe un sin­
alegă şi denumdscă de membru de „onore ârnă, 6 şervete, 12 batiste, 6 păx’echl de
44
gur elev deprins cu ataş! însuşiri,
al Reuniunei pe St. Domn Georgiu Maior, Adunarea generală a despărţenientului ciorapi, 2 părechl de papuci, 1 perie de
este cu mult mai greu, decât a cresce
astâcjl locuitor, posesor şi advocat în Peri- Sas-Şebes Nr. VI. al „Asociaţiunei pentru dinţi, 1 perie de cap, 2 perii de încălţă­
pe mai mulţi elev!, car! sunt scutiţi
ceiă, fost jude reg. la tribunal, deja trecut literatura română şi cultura poporului ro­ minte, 1 plapomă, 2 peptenî,, 1 saltea de
în pensiune, făcendu-i-se acestă onore pen mân se va ţine în anul acesta la Sas-Şe- lână, 2 perinî, 4 feţe de pat 4 feţe de de atarî însuşiri; şi urmarea este,
44
că învăţătorul, pe lângă totă bună­
tru meritul dovedit faţă de corpul didactic beş în 1 August st. n. (Sft. Ilie) la 11 ore perină, 2 cuverte de pat din giolgiu alb,
voinţă şi zelul, dibăcia şi tactica sa
Sălăgian cu prilegiul serbărei dilei adună- a. m. în sala şcolei române gr. ort. 1 lavor de spălat şi 6 ştergare.
şi pe lângă aplicarea mijldcelor ce
rei în Periceiu. Ambele propuneri s’au La acâstă adunare se învită cu totă Obiectele acestea au să fiă marcate
le arată pedagogia, nu pote produce
piimit cu vii aprobări din partea Reuniu- onorea membrii Asociaţiunei, precum şi cu numele elevei.
resultate îu măsură corăspuncfetbre
n. i lăsând a-se induce în protocol cu în­ toţi binevoitorii acestei AsociaţiunI. Pentru suma numită fiă-care elevă va
sărcinarea presidiului, ca îndată acestor Programa: 1. Deschiderea adunărei. pi’imi: în clasa sa, ca atuncî, când ar ave
numai elevi, în cari însuşirile nu au
domni să li-se distribue dip'omele de mem­ 2. Raportul comitetului despre activitatea 1. Instrucţiune în studiile presci'ise pe
trecut în a doua natură (adecă obi-
brii onorari ai reuniunei. sa dela ultima adunare generală. 3. Rapor­ clasele I—VI elementare şi VII—YIII su­
ceiu). De aceea li-se atrage atenţiu­
Prândul. Pe la 2 ore d. a. şedinţa I. tul casarului despărţământului. 4. Alegerea periore, educaţiune religioso-morală şi de-
nea părinţilor de familiă a cresce
s’a ridicat, urmând prândul comun la care a unei OomisiunI pentru censurarea acestor prinderl în conversaţiune maghiară şi gei’-
pe copii şi copile pană la versta de
luat parte 60 de persbne. Primul toast l’a ţi­ raporte. 5. Alegerea unei OomisiunI pentru mână.
şcăla în mod natural, fârindu-i de tote
nut preşedintele pentru Majestatea Sa mo- incasarea de taxe şi înscrierea de membrii 2. Locuinţă în etajul institutului în
lucrurile rele ce le-ar copleşi inima ;
narchul şi Casa domnitore, pentru Metropo- noi. 6. Eventuale desertaţiunî. 7. Raportul sale max’I, sănătose şi luminose provădute
casa lor să fiă casă de model; bună-
litul nostru Archiepiscopul Dr. Victor Mi- Comisiunei de sub Nr. 4. 8. Raportul Co­ cu mobiliarul necesar.
halyi şi pentru episcopul de Gherla; al doi­ misiunei de sub Nr. 5. 9. Statorirea buge­ 3. Vipt întreg şi anume : a) la dejun înţelegerea, iubirea, ordinea, punctua-
lea toast l’a rostit Vasilie Oltean v. preşed. tului pe anul viitor. 10. Alegerea Comite­ cafea cu lapte, b) la amecll 3 piese, Dumi­ litatea, trezvia şi mai pre sus de
pentru şi în sănătatea venerabilului şi la­ tului despărţământului pe un period de trei neca şi în sărbători, 4, c) la ciixă 2 piese. tdte pacea, acesta fiică a ceriului,
să domneacă pururea; ferice de casa
boriosului preşedinte Rv. Domn vicariu ani. 11. Alegerea a doi delegaţi la aduna­ 4. Spălat, luminat şi încălcjit. In fie­
Alimpiu BarbulovicI; protopopul tractual rea generală a Asociaţiunei din Beiuş. 12. care lună elevele vor lua câte o baie. în care domnesc aceste virtuţi (po-
d6be), acolo e dulce, e fericit traiul,
Ioan P. Papiriu a toastat pentru v.-preşed. Curenţii. 13. Designarea unei comisiunl 5. Instrucţiune în fert, spălat, călca­
acolo nu se p6te încuiba miseria,
Reuniunei; tinărul preot Augustin Vicaş pentru verificarea protocolului adunărei ge­ tul cu ferul, coptul pânii, tors, ţesut, cu­
acolo nu pdte întră nefericirea. O
pentru Reuniune şi învăţătorii SălăgenI; nerale a despărţământului. 14. închiderea răţit, grădinărit, croit, ducei’ea socotelelor
atare casă p6te apoi merge mână
Alexiu Fedorca, secretarul, pentru solidari­ adunărei. economiei de casă, conservatul şi aşedatul
tatea dintre oier şi învăţători. D-l Georgiu Din şedinţa Comitetului despărţămân­ legumelor şi victualelor peste ernă, îngră­ în mâuă cu şcdla, de 6re-ce a pus
Maior pentru preşedinte, eto., er la urmă tului ţinută la Sas-Şebes în 30 Iulie 1898. şatul animalelor, prăsirea şi ţinerea galiţe- un temeiu sigur pentru desvoltare
preotul din Periceiu, Alexandru Sima, în nu­ Sergiu Medean, Zevedeiu Mureşan, lor etc. îa direcţiunea morală a copilului.
mele poporului mulţămesce în toast preşe­ directorul desp. secretarul desp. La cererile pentru primire e de a se Pe lângă neajunsul de care am
dintelui, ospeţilor, membrilor Reuniunei şi alătura: esti’as de botez, .testimoniu de pe amintit, se mai ivesce un neajuns
cu acâsta se încheiă toastele, ridicându-se clasa absolvată, atestat medical despre să­ în viaţa şcolară, anume: este eoiut,
On. preoţi şi învăţători gr. cat. din
masa comună. partea transilvană a diecesei Lugoşului şi nătatea elevei, atestat de vaccinare şi re- că părinţii unor elev!, reclamaţi de
Şedinţa II. la 4 ore d. a. Comisiunile alţi binevoitori ai şcolei, prin acesta se vaccinare. afacerile inteţttore pentru câştigarea
Concursele sunt de a-se înainta Frea- celor de lipsă ale traiului vieţei, pă­
alese fie-care a raportat despre lucrările convocă la adunarea generală a „Reuniunii
44
sale, er adunarea le-a luat spre plăcută docenţilor gr. cat. din ţinutul Haţegului , veneratului Consistoriu Mitropolitan în Blaşiu, răsesc casa şi lasă pe copii sub În­
cunoscinţă, lăsând a trece în protocol fie­ ce se va ţine în Pui la 11 Septemvre st. n. alăturându-se la fie-care o marcă de 20 cr. grijirea unui frate, seu a unşi surori
care raport. a. c. P r o g r a m : pentru spedarea francată a resoluţiunii. De mai mari; apoi .cum’ş! fac ocupaţiu-
Din raportul comisiunei pentru refe- la cererea de primire nu sunt dispensate nici nile şcolare unii ca aceştia, numai
A) Participare în corpore la serviciul
rarea despre exposiţie, ar fi păcat să trec elevele, cari au mai fost în Internat. domnul învăţătorul p6te spune. In
divin în bisex-ica gr. cat. din loc la 9 ore
cu vederea a nu aminti şi în public ono- Direcţiunea infern, de fetiţe. decursul anului mi-s’a oferit neplă­
a. m. cuta ocasiune se constat, că unii
rea ce a făcut reuniunei zelosul învăţător
B) Şedinţa I. cu îixceputul la 10 ore elev! vin la şcdlă fără recuisite (se
din Periceiîi Vasilie Oltean. Densul, ca un
a. m. 1. Cuvântul de deschidere al preşe­ E D U C A Ţ I U N E . retac de alte neajunsuri); apoi din
învăţător model a pus la exposiţie un ce
dintelui. 2. Constatarea membrilor presenţî. acestea consideraţiun! mai pote fî
neaşteptat, au pus singur dela şcola din
3. Raportul comitetului despre activitatea vorba de o înaintare în învăţătură,
Periceiă un număr de peste 3 mii elaborate
Reuniunii din axiul trecut. 4. Raportul eas- Problema înveţăîorilor şi pedecile ei.
ale şcolarilor din 6 despărţăminte şi a îa măsura ce o aşteptă Un. public
sarului şi al bibliotecarului şi esmiterea alor dela noi ?
şcolei de repetiţia pe un timp de l'-i ani Acestă însemnată temă a format obiec­
3 comisiunl pentru censurarea raportelor de
de când densul fungeză la şcdla conf. Aces­ tul principal al unui discurs, ce l’a ţinut Basat pe aceste consideraţiun! rog
mai sus. 6. Esmiterea unei comisiunl pen­
tea tote: scrisori, caiete de peste ani în­ directorul subst. domnul I. Vâtăşan cu cu profund respect pe On. Ef. şco­
tru însci'ierea de membri şi incassarea de
tregi, caete de tote cUle-le; caiete dictando, ocasiunea încheierii anului şcolar trecut lară a nu fi prea severă la formarea
taxe. 6. Ţinerea preleeţiunilor de model,
caiete de stilistică; caiete de geografiă şi la şcolele primare româue din Braşov. opiniunei asupra împlinirei chiămârei
eventual cetirea elaboi’atelor practice prin
istorie. Dâr apoi scrisorile de 12 ani cele După o frumosă introducere, în care învăţătorilor în cercul seu de acti­
domnii înv. Avram Zsidav, Demetriu Ma-
de esamen?—tote au dat dovadă de hărniciă laudă zelul pentru progresul învăţământului vitate, după ee chiar şi atmosfera
niuţiu şi Augustin P. Bociat. 7. Cetirea
şi luptă neobosită, ce a desfăşurat acest ce-1 manifestă susţinătorii şcolelor ndstre, vieţei familiare a unor elev!, numai
disei’taţiunilor. 8. Alegerea membrilor ono-
om cu o rară dibăciă. Din acele elaborate urmând esemplelor măreţe ale apostolilor în pa'te este priincidsâ unei bune-
î-arl. 9. Raportul comisiunilor esmise. 10.
ori când, cei eşiţl din şcola din Periceiîi, culturei nostre, cari astădl nu mai sunt cresceri.
Statorirea budgetului pe anul viitor. 11. Sta­
-
copiii odată bărbaţi îşi vor pută cunosce între noi, continuă tx’ecând la meritul voi - Cu tdte aceste neajunsuri î-:.ise
torirea terminului şi locului pentru aduna­
munca lor de şcdlâ. Faptele neobosite ale birei astfel: spor în învăţământ s’a făcut îu mod
rea generală viitore. 12. Eveixtuale pro­
acestui zelo3 învăţător ar merita remune­ Este în genere sciufc, ca. după- îndestulitor, aşa că fiă-care domn
puneri.
rate, dăeă mai există premii pentru învă­ ce a împlinit copilul seu copila versta colegă pdte fi liniştit în suflet şi
Din şedinţa comitetului central ţinută
ţătorii din Sălagiu, cu atât mai vârtos, că de 6 ani, trebne se cerceteze şcola, împăcat în consciinţă, că ş’a împli­
în Haţeg la 27* Iunie 1898.
densul luptă pentru esistenţa şcdlei româ- în care funcţioueză învăţătorul; în­ nit în mod demn, acurat şi cons-
Nicolau Nestor, Ştefan Ţarina,
nescl din Periceiîi apărându-o, ca să nu văţătorul este chiămat a cuudsce cieuţios chiămarea; astăc}! fiă-care
preşediote. notar I.
cadă jertfă şcdlelor de stat din comună, tdte însuşirile (aplecările, deprinde­ pdte privi cu faţa senină şi inima
Micimii F. Jubaşiu,
cari au 4 învăţători de stat cu cari densul rile) trupesc! şi sufletesc! ale elevu­ plină de bucuriă peste elevii şi ele­
notar II.
rivaliseză. lui şi apoi după-ce le-a studiat şi vele sale, întocmai ca plugarul, care
NB. Acestă convocare publică să se
Aduuarea generală viitore s’a decis esaminat în tote amănuntele, a în­ eşind la câmp şi privind ou dre care
considere şi ca invitare specială.
a se ţină în comuua Bunişor. Apoi s’au ales cepe cu erescerea, după cum pres­ îngrijire peste holdele sale, după-ce
membrii cu propuneri de probă pentru crie pedagogia. învăţătorul trebue însă s’a convins, că acestea surit fru •
viitbrea adunare şi membrii disertanţl. Publicare de concurs. se fiă în mijlocul elevilor, ca un mos încărcate cu spice măndse, de­
Pe la 5 ore d. a. şedinţa Il-a s’a ri­ Pănă la diua de 25 August n. a. c. se tată de familiă, care să desvdit.e în­ odată acea nedumerire, acea grijă
dicat, când preşedintele mulţămesce adu­ escrie concurs pentru primii'ea în Interna­ suşirile lor, deprincjâudu-i cu ordinea dispare şi în locul ei să produce îa
nărei pentru zelul membrilor desvoltat la tul Vancean de fetiţe din Blaşiu. şi cu munca, ca astfel se facă din inima plugarului o bucuriă, o împă­
lucrările şi desbaterile cjilei, rugând pe Condiţiunile primirei sunt: ei dmen! pricepuţi, bun! şi evlavioş! care, o mângâiere, ce muritoriul nu
membrii, ca şi pe viitor cu acel zel în spi­ 1. Pentru o elevă sunt de a-se plăti — cjice marele pedagog Pestalozzi. are destule cuvinte a o descrie.
rit solidar să lucreze pe terenul culturei pe un an şcolastic 120 fi. solvibilî în două Pe temeiul acestei cjicer! învăţătorul Şi de unde acesta schimbare ne­
poporale pentru renascerea poporului ro­ seu cel mxxlt patru rate anticipative, pe nu-1 va învăţa numai carte, ci tot­ aşteptată? Ore fost’a în puterea lui,
mân prin cultură. V.-preşedintele mulţă- lângă aceea o taxă anuală de înscriere de deodată va lucra asupra omului in­ ca semănăturile din câmp să crâscă,
masce în numele adunărei. 3 fi. pentru elevele din clasele elementare tern (sufletului), care, după cjisa pe­ să înflorescă şi se producă r o duri