Page 53 - 1898-07
P. 53
REDACŢIUNEA, „CrAZETA“ i î aacare ^
ese n
ÂdmiRistraţîunea şi Tipografia. ADonamente pentru Aastro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe $6so lunî
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei lunî 3 fi.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe ş6se
INSERATE se primeso la AD- lunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢ1UNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
nrmătdrolo Birouri do anunolurl: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Sax Auganfeld & Emerloh Losnor, afară, şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBndapesta: A. V. Goldbor- Administraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se lunî 5 fl., pe trei lunî 2 fl 50 or.
T
ria garmond. pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
A, "NTT TT T
"T
şi 30 or. timbru pentru o pu otmmm SkV iasă»**! aduni ndaiăbo prira» 12 fl., pe 6 luuî 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 153. Braşov, Lunl-Marţl 14 (26) Iulie.
Contele Thun la respântiă. Ungaria şi Austria pe temeiul §-lui din majoritate aşteptă şi doresce, ca a<jî (23 1. c.) nu s’a ocupat cu ast
14 şi că ar fi declarat, că ’i sunt contele Thun, vecjend ca nu merge fel de planuri. Din partea ministeru
Dâcă este se credem soirilor ce mânile legate, căci partida guver de loc cu buna, se desfăşure ener lui nu se pot aştepta în curend paşi
le colportâza durele, în Viena se nului nu se învoesce cu-o ast fel de gia cuvenită şi să facă un pas de mari şi decisivi. Contele Thun merge
pregătesc lucruri mari. soluţiune. cisiv spre federalisarea Austriei, lă astă sera (23 1. c.) la Ischl, ca se ra
Sâmbătă a fost acolo consiliu Se mai (fice, că br. Banffy, ca sând deocamdată parlamentul cen porteze monarchului, fiindcă dela
de miniştri, care a durat trei 6re să p6tă eşi din situaţia neplăcută, tral la o parte şi mobilisând dietele conferenţa conducătorilor de partide
întregi, er pe ac|î, Luni, a fost con în care se află faţă de guvernul provinciale cu scop de a se schimba el n’a mai fost în situaţiă de a face
vocat un nou consiliu de miniştri. austriac din causa § lui 14, s’ar fi constituţiunea. raport monarchului asupra consulta
Cum-că se trateză de nisce cestiunî decis a scăpa de ea, dându-şi demi- P6te că (filele cele mai apro ţiilor avute cu bărbaţii de încredere
grave pare a-o indica şi împrejura siunea, fiind sigur că apoi tot den piate ne vor aduce o lămurire a si germani.
rea, că erî ministrul-preşedinte conte sul va fi însărcinat cu formarea tuaţiunei, ca se putem vede, în care După informaţia lui „N. W.
Thun a plecat la Ischl, unde petrece noului cabinet. din aceste două direcţiuni opuse a Tagblt.' ministrul-preşedinte nu va
4
de present împăratul, ca se facă ra Alţii asigură, că t6te aceste fost pornit carul statului. înainta monarchului proiecte, cari
port şi se ia avisul Majestăţii Sale. faime sunt luate din vent, de6re-ce ar ţinti la regularea raporturilor po
E vorba în caşul de fată, ca de fapt guvernul austriac pănă acjî litice interne, ci va face raport nu
guvernul vienes se se hotărască la nu s’a ocupat decât cu neajunsurile mai despre acţiunea de împăcare şi
un fel. Ce vrea se întreprindă de strict interne şi în deosebi cu Ges Crisă şi provisoriu. despre resultatele ei negative. Prin
aici încolo, după-ce nu i-a succes tiunea limbei, care a pricinuit t6tă u acesta — continuă organul vienes—
nicî-decum a îmblâneji oposiţia ger crisa de ac|î. In cestiunea pactului n Neues Wiener Tagblatt publică în nu vrem se c}i cem > că crisa s’ar fi
numărul său din urmă un articul de mare
mană şi a stabili dre-care înţelegere guvernul Thun n’a luat, se cjice, încă potolit, ci dinpotrivă, ea este în de
importanţă asupra situaţiunei politice. Dăm
cu ea? Vrea se demisioneze, ori nici o decisiune aşa că nici n’a pu aici, în estras, acest articol: plină înăsprire. Guvernul de-ocamdată
se-şi' continue activitatea luând re tut să-i facă ministrului-preşedinte va nisui se-şî continue activitatea pe
fugiu la § 14 al constituţiei aus unguresc o anumită propunere. Nu se confirmă soirile alarmante, basa § lui 14, însă acestă ştire nu va
triaco, care face cu putinţă o gu Şi noi înclinăm spre părerea cari s’au răspândit cfilele din urmă pute dura mult timp. In momentul
vernare provisoriă pe basa unor or acelora, car! c}ic, că de-ocamdată gu asupra situaţiunei politice interne. acesta nu e vorba despre crisâ mi
donanţe împărătesc! contrasemnate de vernul din Viena nu şi-a croit un Este nebasată mai ales scirea, că nisterială, nici de aceea, ca minis
întreg ministeriuî? Ori vecjend, că plan precis, cum să procedă, ci a guvernul ar intenţiona se introducă trul de comerciu Bărnreither să dimi-
proiectul de lege despre limbă cu
nici acesta nu ar fi pdte un espe- tot încercat numai într’o parte şi sioneze — însă e firesc, ca contele
dient suficient pentru de-a resolva alta se găsesca cum-va un mijloc de ajutorul §-lui 14. Iu cercurile bine Thun să fiă totu-şî silit prin împre
Gestiunile arejetdre, guvernul Thun a eşi din încurcătură. informate se susţine positiv, că în jurări a lua o decisiune. Cercurile
e ore decis a’şî lua relugiul şi la un Fi-va 6re resultatul consilielor genere, guvernul nu are ast-fel de apropiate de guvern, susţin, că în-
pas estrem, la suspendarea constitu ministeriale de Sâmbătă şi de acfî intenţii. După-ce partidele germane dată-ce guvernul va fi în clar cu ati
ţiei şi la crearea unui nou parla ast-fel, ca se aducă ore-care claritate au declarat absolut neadmisibil pro tudinea ee trebue să ia, vorba va fi
ment pe calea octroării, care se fia în chaosul ce s’a produs de un an iectul guvernului, nu p6te fi vorba, nu despre crisă ministerială, ci des
ca el se fiă introdus pe basa § 14.
compus pe alte base, nu ca cel de (ţii î urma atâtor esperimen- pre crisâ parlamentară, adecă despre
n
0
de acţî? tărî şi încercări nereuşite? Nu se p6te nega, că atitudinea re- crearea unei base, prin care aface
Aceste întrebări preocupă acfî După gruparea generală a ce fusătdre, ce au manifestat’o preşe rile statului se potă fi resolvate în
în mare măsură opiniunea publică lor două tabere combatante din Aus dinţii partidelor stângei, a înăsprit viitor fără funcţionarea parlamen
din ambele jumătăţi ale monarchiei tria, se pot deosebi două direcţiuni crisa, deOre ce guvernul nu se mai tului.
dualiste. opuse ale dorinţelor ce se manifestă p6te cugeta de-a începe nouă trac- Sunt uebasate — continuă „N.
Cei mai mulţi dintr’o parte şi faţă cu soluţiunea crisei. târî asupra cestiunea limbei. W. Tgblttri — aserţiunile unor (fiare
alta sunt înclinaţi a crede, că acuma Tabăra oposiţionista germană Cu t6te acestea situaţiunea se p6te maghiare, după cari crisa austriacă
va veni la rend împărăţia de tran- aşteptă şi doresce ca guvernul să privi mai seriosă decât ort când, mai se va transmite şi asupra Ungariei,
siţiă a vestitului § 14. Foile oposi- continue cu tratările; ee caute a ales pentru-că de-ocamdată pare ab dedre-ee ministrul preşedinte Banffy
ţiunei estreme maghiare în frunte trata cu guvernul unguresc pentru solut eschisă reînceperea activităţii par va trebui să dimisioneze, decă în
44
cu „Egyotdrtes însă susţin pe basa de a prelungi comuniunea teritoriu lamentului. Guvernul este în deplină Austria proiectele pactului vor fi re
informaţiunilor, ce pretind a-le ave, lui vamal, şi se trateze apoi cu Ger nesiguranţă, ce cale se mai alegă solvate pe basa § lui 14. Intre cele
că ministru-preşedinte unguresc br. manii pe base nouă — după ce va pentru încetarea încurcăturilor in două guverne — îndată-ce se va do
Banffy s’ar opune cererei contelui desfiinţa mai întâiu ordonanţele de terne. Este greşită aserţiunea, că gu vedi de imposibilă reînoirea pactu
Thun de a se face o nouă prelun limbă. vernul are privitor ia acâsta un plan lui pe cale constituţională — devine
gire provisorică a pactului dintre Tabăra partidelor autonomiste hotărît. Nici consiliul de miniştri de necesară o învoială împrumutată şi
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 emigrau din tote părţile lumii spre acest La drepta vecjl ridicându-se de-asupra arătând spre el şi plecai cu hamalul
focar al catolicismului. palmierilor parcului pieţii Cinquecento zi înainte.
t
„Nu-i drum, care să nu ducă la Ro durile cernite de vreme ale termelor lui „Etă şi Roma cea pentru pelegrinii
Scrisori din Italia. ma , se cjmea, odinidră, şi chiar acjl spre Dioclcţian. Clădirea mărâţă te face să în moderni m’am gândit, vă(lând cum por
14
44
44
Nenumitei prietine. Roma va porni mai întâiă acela, care vrâ ţelegi, de ce alergau străbunii noştri în tarul dela „Porcul verde îi smulse En
u
VII. să vadă lumea ... „veclnica cetate . îndată lângă terme e bi glezului geamantanul din mână şi abia pu
serica S. Maria d. Angeli şi mai departe la tând să scap tâfăr de tabăra birjarilor,
Din era de tămâie: Itoma. Un Englez lung şi ras la mustăţi,
drâpta, la stânga şi înainte zărescl ridi cari se întrec să ţipe „una carozza, signore i
44
Trenul sbura alungând speriate ren- care călătoria cu mine în cupeu şi privia
cându-se de-asupra coperişelor sute de tur şi aplecaţi peste capra trăsurii pocnesc din
duneie de pe sârmele de telegraf, şi cu cât pe ferestră, se întdrse deodată şi punând nuri şi cupole. Eşti în cetatea papilor, a biciii după străin, voind astfel să-i îndemne
alunecau mai multe câmpii la drâpta şi la mâna pe bagaj cu o iuţelă, de care nu-1 Meccei creştinescl. să ia o birje.
stânga lui, mă depărtam tot mai mult de presupuneam capabil, îmi dise mirat de Nu sciu, decă are aerul roman vre-o
Pisa şi eram mai aprope de Roma. nepăsarea cu care-i priveam: „Roma! 44 Der de abia ai răgaz să zăresc! o
clipă tote acestea, de abia ai văclut mo înrîurire asupra somnului, seu decă dintre
Roma! Intr’adevăr, în curend audii sunetul
derna via Cavour luminată electric şi sfâşiată toţi cjeii vechi a rămas numai Morfeu în
Un fior de nerăbdai'e mă cuprindea, rotelor ca un uruit înfundat, ceea-ce îmi de tramvaie, căci o haită de Italieni servili Roma, der atâta sciu, că în noptea sosirei
de câte-orl îmi diceam acest cuvânt, şi arăta, că intrăm în gară. „Roma!“ striga con năvălesc cum ai eşit din gară asupră-ţl, mele am durmit atât de straşnic, încât di-
eram neliniştit în apropierea fericirii de a ductorul, şi ca şi când boltitura de sticlă a privindu-te cu strigăte nu tocmai măguli- minâţa la 6, când mă deştepta sluga, abia
ajunge în „veclnica cetate . gării ar fi reflectat într’un ecou nesfîrşit tore, ca: „M&iale verde , „Lane nero putui să deschid ochii.
44
44
a
strigătul lui, audii repetându-se de sute de
Era să văd în curând minunea aceea, „Cavallo rosso etc. Decă nu ar fi ames Somnul îmi trecu însă îndată ce am
u
ori acelaşi cuvent : „Roma! , în tote to
44
care vecurl întregi a fost singura minune, tecate printre aceste numiri şi câte un eşit pe strade şi nu puteam să înholb în-
nurile imaginabile şi neimaginabile.
pe cax e ţăranul Roman dela graniţa im „Albergo Italia , seu „Hotel Central , şi de-ajuns ochii, pentru-ca să văd tote mi
-
14
u
periului alerga să o vadă, faima căreia a Decă scapi de cârdul de „facchini" şi decă nu ai zări chipiurile cu inscripţii de nunăţiile Romei.
atras popore întregi din Asia barbară spre eşi câţi-va paşi din gară, o singură privire hoteluri, ai fi aplecat pote să iei drept insultă Ar urma să ţî descriu Roma.
vest, şi care cuprindea pe acel sfânt Petru de pe locul acesta mai ridicat te pregă- servilismul lor. Englezul, care din gară mă Scutesce-mă însă de sarcina acâsta.
de bronz din biserica San Pietro, a cărui tesce de Roma, oraşul constătător din cele întrebase deja de un hotel, stătea nedu E un „bonmot forte potrivit despre
44
picior s’a tocit de sărutatul miilor, cari mai mari contraste. merit lângă mine. „Maiale verde" disei eu Roma:
