Page 54 - 1898-07

Wc 15(5-1898. .- - , - , , .
n tn iB m w im m m mi
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI

probabil, că acesta învoială se va ma­ Conferenţa fiind forte interesantă atât nu arie 1851 a fost avansat Urs la rangul când soldaţii durmiau mai fără grijL Vi-
nifesta în formă de provisoriu. din punct de vedere românesc, într’un cât de căpitan clasa I, âr în 6 Maia (aşadâră sita neaşteptată a produs o ne mai pome­
* se tractâză de unul din cei mai aleşi fii în etate de vr’o 43 ani şi după un serviciu nită încurcală în soldaţi; gorniştii nu’şl
ai nâmului nostru, cât şi din punct de ve­ de aprope 25 ani) la rangul de maior al găsiau nici trâmbiţele pentru alarmă. Ţa­
Atât n9 spune „N. W. Tagl)ltt .
u
u
De altă parte „Narodni Listy din dere istoric, de vreme-ce autorul confe- regimentului de infanterie Nr. 52. rul s’a ales c’o impresiune forte neplăcută
Praga scrie un articul asemenea de renţei a sciut să ne dea un tablou forte (Va urma) şi se Ţce că urmarea, pe lângă totâ inima
plastic şi atrăgător al eroicelor lupte pe cea bună a Ţarului, va fi dimisionarea mai
mare importanţă, în care se cŢce, care le a purtat colonelul Urs de Margina,
că domnia centralismului a căŢutşi vom căuta să-o reproducem şi noi cât se SOIRILE DILEI. multor oficerl.
acum trebue să se formeze Austria fede- 5 Furtună şi potop la Viena. In nâptea
pote mai fidel. Pentru aŢ dăm partea in­
raiisticâ. Deputaţii Cehilor tinerî — — 13 (25' Iulie. de 8 spre 9 Iulie st. v. o furtună teribilă,
troductivă a conferenţei.
continuă organul de trunte ceh — împăratul Germaniei în România. ţ)ia- urmată de adevărate potopuri, s’a descărcat
*
trebue se fia gata pentru de-a pune rul „Ze Temps“ din Paris publică următo- asupra oraşului Viena. In unele părţi ale
odată capăt încurcăturilor austriace. A se edifica sub înrîurirea rea telegramă, pe care i-a trimis-o cores­ oraşului s’au întâmplat năprasnice ruperi
exemplelor bătrânilor, a fost
totdeuua bine pentru gene- pondentul său din BucurescI: Generalul de nori. Sute şi mii de ferestre sparte,
Magharisarea numirilor topografice. raţiunile mai tinere. Podbielski, secretarul statului la oficiul poş­ multe acoperişuri au fost ruinate. Pe strade
In ârna trecută a fost condus în Sibiiu telor şi telegrafelor imperiului german, valuri furiose de apă murdară se rostogo­
Ungurii erăşi stau ca pe cărbuni. la mormânt un rar bărbat. Deşi în etate care a petrecut acum de curând câte-va leau, circulaţia pietonilor era întreruptă cu
Proiectul despre maghiarisarea numelor de de 82 ani, el a fost pănă în ultimele săptă­ dile la BucurescI, a hotărît tote disposiţiu- desăvârşire. Furtuna a ţinut peste un câs.
localităţi, trecut cu atâta uşurinţa prin mâni ale vieţii sale de o mare vigore şi nile visitei deja anunţate, pe care împăra­ Pagubele sunt destul de mari.
camera deputaţilor şi casa magnaţilor, de agerime a spiritului; cu fruntea înălţată şi tul Wilhelm II va face-o Regelui României, Atentat contra unui diarist grec„Z?<p-
o bună vreme încoee tot aşteptă sancţio­ cu paş sigur îşi făcea el plimbările S&’.â întorcendu-se dela Ierusalim. Va fi o mare tâtorul din Brăila aduce soirea, că săptă­
a
narea Majestăţii Sale, căoî numai aşa pote obicinuite. Cu ochi strălucitori privia în revistă de trupe ale armatei române în mâna asta, sâra pe la ârele 9, d. Metaxa-
deveni lege şi numai după aceea să pote jurul său, şi figura sa sveltă cu mărâţa i câmpul fortificat al Bucurescilor şi o mare
pune în praxă. Majestatea Sa însă, aşa să positură se ridica şi trupesce mai pe sus de vânătore în împrejurimile castelului din Lascarato, redactor al (Ţarului grec „Elef-
teros Logos", pe când se ducea acasă a
vede că n’are nici un zor să se grăbâscă, împrejurimea sa, tot astfel precum activi­ Sinaia. fost atacat de-o bandă de indivizi, care re-
ceea-ce trebue să neliniştâscă pe patrioţii tatea lui ca om şi soldata trecut peste margi-
noştri, cu atât mai vîrtos, că Ţârele să­ ginile obicinuite, fâcendu-i numele nemuritor Liturgia maghiară. Preşedintele comi- pedindu-se asupra sa, unul l’a apucat de
cap, astupându-i cu mânile gura şi ochii,
sesc! de mult au declarat, că proiectul nu în istoria armatei cesaro-regescl. Cavaler siunei regnicolare a Maghiarilor (sic!) ca­
tolici de ritul grecesc aduce la cunoscinţă, âr cei-lalţl luându-i bastonul din mână au
va deveni nici când lege, căci „Majestatea al ordinului militar Maria Theresia din că cele vre o şâpte mii de exemplare din început a-1 lovi pănă când d. Metaxa a
Sa nu e dispus să-l sancţioneze . anul 1859, era unul din cei mai vechi mem­
11
manifesturile lansate de el în cestiune ma- câdut jos în nesimţire. Un domn vădând
u
Organul lui Kossutb, „Egyetârtes , pe brii ai acestei alese şi numai pentru puţini
ghiarisării liturgiei în bisericile Rutenilor acâstă încercare de asasinat, a dat alarma.
care, se vede, mai mult îl preocupă „viito­ deschise comunităţi, şi astfel de atunci
gr. catolici, au avut un resultat „splendid", Numai decât sar în ajutor mai mulţi ser­
rul unguresc" al acestei ţări, iiind-că nu-i îl încunjura o generală veneraţiune şi tă-
căci i-s’au înapoiat încărcate de vr’o genţi şi, împreună cu fraţii Livada, reuşesc
dă mâna să-şi manifesteze direct nemulţă- oută admiraţiune, dâr în acelaşi timp şi o
30,000 subscrieri. „Patrioţii", şi mai ales a pune mâna pe doi din bandiţi, pe cari
mirea faţă de întârdierea monarchului, se viie recunoscinţă şi un cald devotament,
foile lor, firesce, stau să-şi iâsă din piele i-au dus la poliţie. D. Metaxa, într’o stare
legă erăşi de Lueger şi de bieţii Saşi. Dâr căci Şi după terminarea carierei sale mi­
de bucurie, dâr să nu le fie numai prema­ forte gravă, a fost transportat acasă. Mo­
par’ că tot nu se pote reţină, căci cu o litare a desvoltat o activitate din cele mai tură acâstă bucuriă, căci urma alege tot- tivul acestei agresiuni se Ţce a fi mai
şovinistică pasiune pretinde dela guvern meritose, plină de succese, în favorul şcolei
dâuna, şi în urma urmelor, ceea ce bine multe articole publicate de d. Metaxa la
„să urgiteze sancţionarea proiectului, âr şi culturei fraţilor săi de limbă şi de sânge,
sciu şi patrioţii, va avâ să se pronuuţe su­ adresa d lui S. Simu, proprietarul (Ţarului
legea să caute s’o pună cât mai curend în monument ridicându şî în inimile tuturor,
premul cap al bisericei catolice, pontificele grec din BucurescI „Patris". D-l Simu, ne­
praxă" ; şi apoi esclamă: „Dâcă în punctul câţi au avut parte de binecuvântarea neo­
dela Roma, a cărui ţîntă finală a fost tot- putând desminţi acusaţiile d-lui Metaxa, a
acesta nici suveranitatea parlamentului nu bositei sale activităţi.
dâuna şi este stricta consolidare şi unifi­ recurs la modul cel mai puţin demn de
se mai pote validita, unde am ajuns Acest bărbat a fost colonelul Baron care a întregei biserici creştine, şi care a-se desviuovăţi. Prin soorul său, magasiner
atunci ?" Urs de Margina. tocmai din pricina acâsta nu va fi dispus la o casă de esport din Brăila, a angajat
Sfătuim pe cei dela Egyetărtăs să Născut în 1 Aprilie 1816 în Mărgi­ să şl ştirbâscă idealul de dragul unei glâte o bandă de indi(Ţ pentru a-1 ataca. Afa­
u
n
fiă mai stempăraţi la mâniă şi să nu caute neni, la graniţa ardeleană, a ajuns ca copil de exaltaţi. cerea a ajuns pe mâna autorităţilor din
cu orî-ce preţ a deştepta convingerea, că în institutul de crescere al regimentului Brăila. Metaxa, aflându-se în îngrijirea me­
Domnele române din Bucovina au luat
Ungurii au devenit atât de nerăbdători în Năsăudean, unde şi-a primit primele temelii dicală, se speră a-se însănătoşi în curând.
iniţiativa de-a oferi Reginei României mai
ceea-ce privesce maghiarisarea, încât lor la educaţiunea sa militară. In 1 Iulie 1834, D-sa are o rană gravă la un picior, rană
multe păpuşi îmbrăcate în costume naţio­
le este prea mult a aştepta două trei luni după terminarea studiilor sale de acolo, a făcută de cuţit.
nale din acea provincie, pentru exposiţia
de Ţie. Vor primi sancţionarea acestui fost „înrolat" ca soldat simplu la regimentul
dela Neuwied. Logodnă. D-l Adrian Puticiu învăţă­
proiect, suntem siguri, însă de-ar trăi ei de infanterie al grăniţerilor români. In 16
tor gr. or. în Petigd, s’a logodit cu d-şora
încă o miie de ani pe acest pământ, totuşi Ianuarie 1835 ajunse corporal onorar, îu Hoţia la infinit. Din Arad se vestesee, Constanţa Pagubă din Socodor.
scopul nu şi-l vor realisa. 1 Maiii al aceluiaşi an corporal, er în 16 că comisia centrală trimisă pentru a scon-
Iulie sergent. Oa sergent a servit cinci ani, tra cassa Sedriei orfanele pe urmele epo­ Concerte. Musica orăşenâscă va con­
şâpte luni şi cincl-spre dece Ţie, adecă pănă calei malversaţiunl comise de Krivany, a certa mâne, Marţi, la restaurantul Erdelyi
„Colonelul David baron Urs la 1 Martie 1841, în care Ţ a fost numit aflat că mai lipsesc 45,000Jl. furaţi în bani (7V ore sâra), Miercuri la Casa de tir de
2
de Margina subofiţer de classa II, după un servicii! de gata diu cassa de depuneri. sub Tâmpa (7 ore), Joi în grădina dela
aprope şâpte ani ca soldat. In 16 August „Pomul verde" (8 ore), Vineri la Gewer-
la Solferino şi JAssa. a Prietinul de casă. O tragediă familiară
1848, aşadârâ după alţi şâpte ani şi cinci beverein (7'/ bre), Sâmbătă la restaurantul
2
Sub titlul acesta a apărut in editura li­ sensaţională s’a petrecut dilele trecute în
luni şi jumătate, e avansat la rangul de Erdelyi (77 )- Pe promenadă va concerta
2
brăriei Kraft din Sibiiu, în broşură separată, Sibiiu. Unul din profesorii şcâlei de cădeţi
sublocotenent de classa I, âr la 20 Octom- Luni (6 ore sâra), Marţi (8 diminâţa),
conferenţa colonelului Franeisc Rieger, ţi­ din Sibiiu, căpitanul Alexandru Wasser-
vre 1848 la rangul de locotenent. In acâstă Miercuri şi Joi (8 dim.) Vineri (6 sâra),
nută în societatea militară scienţifieă din thal, s’a însurat acum un an şi jumătate.
calitate a luat parte în campaniile din Sâmbătă (8 dim.) şi Duminecă (11 '/
2
Braşov la 14 Ianuarie, âr în cea din Sibiiu Şi-a luat nevastă frumosă, însă povestea
1848 şi 1849 din Ungaria. Şi anume: în a. m.)
la 4 Februarie 1898. cântecului: „Nici frumosă nu-’ml prea
1848 s’a luptat în Ardeal în 5 Novembre
place, că prea mulţi pretiui îmi face":
în lupta dela Târgul-Mureşului şi la ase-
Tocmai aşa a păţit-o şi căpitanul. încă din „ L e c ţ i e “ .
diarea lui Lorinzvalva; în 5 Decernvre în
Un străin sosit de curend în acest lupta dela Urmos, în 22 Decemvre în lupta început nevasta căpitanului se purta aşa, că-i Am amintit de articolul intitulat
oraş agrăesce într’o cafenea pe un domn dela Hidvâg. In campania din 1849 s’a da tot mai mult de bănuit bărbatului său. „Lecţie" din „Egyetârtâs", scris ca răs­
cu barba albă cu următorele cuvinte: luptat la 23 Iulie în bătălia dela Simeria, Intre curtesanl de mai mare trecere înain­ puns la cunoscuta declaraţiune a lui Lue­
„Eşti mai de mult timp în Borna, d-le ?“ în 30 Iulie la încăerarea avant gardei dela tea soţiei căpitanului se bucura locotenen­ ger privitor la limba maghiară pe căile
— „Da, stau aici de mult!" — „Atunci fi Kâszon-ujfalu, âr la 1 August în lupta dela tul de dragonl Gariboldi. S’a întâmplat ferate din Austria.
bun şi-mî spune cam cât timp e de lipsă Bicsad. Pentru bravura i documentată în apoi ca în una din seri, căpitanul să fiă Numărul din urmă al (Ţarului kossuthist
pentru-ca să poţi vedâ oraşul ?" — „îmi ultima luptă, a fost decorat prin decretul invitat la o petrecere. Soţiă-sa a primit la aduce cu o deosebită satisfacţiune la cu­
pare rău, că nu-ţî pot răspunde. întrebă pe din 31 Ianuarie, Nr. 2144, ou crucea me­ început cu mare bucurie soirea, mai târejiu noscinţă publică, că „Lecţia" sa a aflat un
alt cine-va, căci eu sunt numai de 15 ani ritelor militare, instituită în 22 Octomvre insă, pretextând durere de cap, a rămas adânc răsunet în tote stratele societăţii un­
aici!" 1849 şi prin decretul împărătesc rusesc din acasă. Căpitanul s’a dus singur, se ’ntosre guresc!, şi, ca să-şî convingă cetitorii, re­
Şi eu să-ţi descriu Roma, când am 29 Octomvre 1849 cu ordinul sf. Ana classa însă pe la 10 ore sâra, prinde pe locote­ produce o epistolă a unui funcţionar de
fost numai o singură dată în Vatican, în III cu cordon. nent in flagranţi, şi-l străpunge la moment, tren, în care acesta îşi esprimă deplina sa
Lateran, în Capitoliu şi pe Palatin, când încă mai ’nainte, şi anume în 30 Au­ âr pe soţiă-sa a alungat’o din casă, apoi admiraţiune faţă de inspiratul articol al
am cercetat numai vre-o douăzeci de bi­ gust 1849, a fost Urs avansat la gradul de s’a denunţat singur la autorităţile militare. foii lui Kossuth. Şi să-l vedeţi pe funcţio-
serici şi am stat cu totul în Borna numai căpitan classa II. Atunci era de 33 de ani, Ţarul în tabără. Ţarul a ţinut să facă nerul dela drumul de fier, cu ce principii
4 Ţie ! îndeplinise cinci spre cjece ani de serviciu, oştirei sale o surprindere, cum nu s’a mai pedagogice scie să pâşâscă în cestiunea
De a-şl fi voit să stau însă mai mult, luase parte în două campanii şi luptase în întâmplat dela 1882. Diminâţa la patru limbei nemţesc!, care cu durăre constată,
ar fi trebuit să-mi iau rămas bun dela tote şâpte bătălii. In 19 Noemvre 1850 urmâ ore s’a suflat alarma în tote regimentele că să mai propune adl în şcolile ungurescl.
celelalte părţi ale Italiei. Şi în sfîrşit ori transferarea sa la regimentul 34 de iu- de-arendul şi, spre cea mai mare spaimă Motivul enunciaţiunilor sale îl spune însu-şl:
stai 4 (Iile, ori stai două săptămâni în Bo­ fanteriă. In chipul acâsta s’a despărţit de a soldaţilor, în mijlocul taberei apare în­ are patriotul un flăcău la scolă, care pe
rna, — e tot atât! Tot n’ai vădut nimica. primul regiment ardelean de infanterie al suşi puternicul Ţar al tuturor Ruşilor şi semne nu şl a prea bătut capul cu limba
Atâtea bogăţii câte cuprinde oraşul acesta, Românilor grăniţerî Nr. 16, care a fost încă în societatea împărătesei. Lucrul s’a nemţâscâ, şi ce cugetaţi, că au făcut „ne­
nu mai cuprinde nici o ţâră, statue arun­ apoi cassat prin prea înaltul decret din 22 întâmplat aşa, că tocmai cu o di mai ’na­ patrioţii" profesori ? L’au trântit din limba
cate prin curţile museelor ne mai având Ianuarie 1851 şi prin manifestarea mul- inte, marele principe Vladimir Alexandro- nemţâscă, şi ceea ce-1 scandalisâză şi mai
loc înlăuntru, ar pute face fală ori-cărui ţumirei împărătesei cu serviciile credinciose viei ţinuse o inspecţiune a oştirei din mult pe patriot, nu odată, ci de două ori.
museu dela noi. săvârşite atât în interiorul ţării, cât şi în Krasnoje Selo. Surprinderea a fost deci cu In conscuenţă scie să constate funcţiona­
(Va urma.) faţa duşmanului, transformat în regimentul atât mai mare, cu cât alarma s’a întâm­ rul dela căile ferate, că în ţâra ungurâscă
infanteriştilor de linie Nr. 46. In 24 Ia- plat imediat după inspecţie, în zori de c}i, nu numai, că n’are nimeni folos de limba