Page 55 - 1898-07

Nr. 153 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

germană, — căci dor aici trebue să se Feodorowna, precum şi a întregei case im­ bini. Sera de cunoscinţă a durat nu­ încât e despre pace, se desminte în
vorbâscă numai unguresce, — dâr jude­ periale şi a marei Rusii". mai pănă la 10'/ ore, când coriştii s’au
2 mod formal soirea unui diar, după care
când din caşul fiiului său, e chiar o sar­ Ţarul Nicolae a dăruit ministrului depărtat pentru a-se recrea pe cliua ur­ ambasadorii Spaniei şi Americei ar fi în­
cină în spatele bietului şcolar. preşedinte bulgar Stoilov o admirabilă ta­ na ăto re. ceput la Paris negocieri secrete în vederea
Cere deci cu insistenţă eliminarea pen­ bacheră ornată cu portretul său şi bătută Serviciul divin în biserica gr. cat. păcii.
tru totddma a limbei germane din scolele un­ cu diamante. Ministrului de răsboiă Ivanov In fine amintim, că soirea despre mor­
gureşti. Şi să mai vedeţi încă eu ce apu­ i-a dăruit ordinul-Ana cl. I ornat cu dia­ Piua de 17 Iulie a. c. a fost în Zlatna te» şefului de reseulaţl, Garda, este neade­
cătură sofistică scie iscusitul patriot să-şî mante. o adevărată di de sărbătâre. Pe strade des vărată. Din potrivă Garcia tocmai înainte
de diminâţă unduia poporul din loc şi jur
argumenteze pretensiunea. pice adecă cu câte-va dile a adresat generalului Schaf-
îmbrăcat în haine sărbătorescl; nu sciai
mnealui, că 6 ani de-a rândul a învăţat De sub polele Munţilor Apuseni. ter o scrisâre în care-i spune, că după-ce
în tinereţele sale „gramatica francesă®, şi să admiri natura şi frumseţa ei şi bolta Americanii au dat ordin, ca nici arme, nici
(Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.") cerâscă senină luminată de radele calde
când a fost să facă us de cunoscinţele sale victualii să nu se mai dea Cubanilor — âl
franţuzescl, în Paris, mă rog, nici gura n’a - 20 Iulie 1898. ale sorelui, sâu bărbaţii sănătoşi şi voioşi (Garcia) se retrage din Santiago şi-şi dă
şi ţărancele vioie şi suridătâre, cari aştep­
putut să şl-o deschidă. Stimate D-le Redactor ! Cu viuă bucuriă dimisia din conducerea armatei de Ost a
tau cu nerăbdare şi fără stâmpăr orele 9,
u
„Aici e limba dice funcţionarul nos­ şi deplină satisfacţiune iau condeiul în mână, când vor ave ocasiune a-se desfăta în cân­ Cubei.
tru ; „în scolă să învaţă gramatică, şi nu ca să descriu în liniamente generale festivi­ tările liturgice melodiâse, cântate de co­ Neînţelegerile dintre Americani şi răs­
limbă“. Pretinde deci încă-odată să se de- tăţile, ce s’au arangiat în 17 Iulie a. c. st. n. rişti, despre ce auclise dela conducători culaţi au făcut impresiă neplăcută şi se
iăture acâstă „anomalie pedagogică", cu atât în Zlatna cu ocasiunea adunărei generale a multe bune şi frumose. crede, că din ruptura între Schafter şi
mai vârtos, că limba să pote învăţa numai despărţământului XIII (Abrud) al „Asocia- La 8 ore din di a sosit comitetul Garcia, vor urma surprinderi puţin măguli-
afară de scolă, pe când în scolă se pro­ ţiunei pentru literatura română şi cultura cercual şi alţi ospeţl, pe cari i-a întâmpi­ tore pentru înfumuraţii învingători.
pune gramatica numai, care, precum dove- poporului român". O fac acâsta cu atât nat inteligenţa română din Zlatna în frunte
desce caşul său şi al fiiului său, numai mai vârtos, ca marele public român să vadă cu protopopul Iuliu Montani la capătul Convocare.
prostesce pe şcolari. de ce pote fi capabilă însufleţirea desinte-
resată, iubirea de limbă, de neam şi de cul­ oraşului din spre apus; au fost conduşi pe Despărţământul XXV (Luduş) al „Aso-
Din parte-ne recomandăm în bine-
tură şi că cu puteri unite chiar şi piedecile la cortelele designate de mai ’nainte. La ciaţiunei pentru literatura română şi cul­
voitorea atenţiune a măriei sale Wlassies, l
cele mai mari se pot delătura! 8 / ore Comitetul plecă la biserica gr. or. tura poporului român" îşi va ţinâ adunarea
2
pe noul lucâfăr pedagogic, căci asemenea unde a ascultat S. liturgiă; de aici a mers
Numai din acestea motive îmi pot es- sa generală ordinară Duminecă în 7 August
principii pedagogice n’au eşit pănă acuma l
plica jertfa adusă de ZlăgnenI, când s’au la biserica gr. cat. cam pe la 9 / ore, unde st. n. a. c. în M.-Luduşiu, la 4 6re după
4
din creerl ungurescl. Acâsta mai ales, că
decis, ca, pentru înălţarea, festivităţilor să era multă lume îndesuită, nu mai încăpea amiadl, pe lângă programa publicată în
pote va ave trebuinţă de astfel de sfetnici,
ducă la ei pe talentatul măiestru de musică om de om, deşi biserica este destul de spa- convocarea adunărei pe 3 (15) Maifi a. c.,
când tocmai îşi bate capul cu reformarea ţiosă şi împrejurărilor locale deplin corăs-
prof. lacob Mureşianu din Blaşiă cu 16 care din causa timpului nefavorabil nu s’a
învăţământului mediu.
membri ai corului său, pe spesele Zlăgne- punejătore. putut ţinâ.
nilor şi cu întreţinere deplină. S-ta liturgiă a celebrat’o protopopul La acâstă adunare se învită toţi mem­
Principele bulgar la Petersburg. Ca să fiu înţeles şi mai bine, mă voiii şi parochul local Iuliu Montani, ca pontifi- brii Asociaţiunei din acest despărţământ,
nisui a descrie fidel şi în ordine cronolo­ cant, asistat de administratorul protopo- precum şi toţi amicii şi sprijinitorii „Aso­
Visita familiei domnitore bulgare la pesc al Biei Ioan Eorşa şi paroch, âră ca
gică festivităţile arangiate în Zlatna. ciaţiunei."
Petersburg preocupă viu cercurile politice, diacon a fost parochul gr. cat. al Roşiei
Voiii insista mai ales asupra concertului Căpuşul de Câmpiă, 22 Iulie n. 1898.
diplomatice şi pressa europână. Principele dat de d-1 lacob Mureşianu, care ca tot-dâuna, montane Ioan Maior. Dintre străini au luat
Ferdinand al Bulgariei a fost însoţit în că­ parte la s. liturgă: fostul ministru de co- Vasiliu Suciu, Romul S. Orbean,
aşa şi acum a fost la culme. Atât eu, cât
lătoria sa de ministrul preşedinte Stoilov şi municaţiune Lukâcs Bela, Dr. Sontag me­ directorul despărţ. secretar.
şi publicul present la concert, nu soiam ce
de ministrul Ivanov. împrejurarea acesta dic opidan, căpitanul dela Atelieriul sta­
să admirăm de-ajuns: conducerea esactă, co­
dă o şi mai mare însemnătate visitei. Chiar rectă şi dibace a conducătorului şi aranja­ tului din Zlatna, protopopul rom. cat. SOIRI ULTIME.
una din foile bulgare, organul fostului băr­ Csiki. Dintre inteligenţa română, comitetul
rea bucăţilor în programă, ori desteritatea
bat de stat bulgar Stambulov, dice, că în­ cercual: Dr. Vasile Preda din Câmpeni, Călătoria liegelui Carol la Petersburg.
şi isteţimea de a şl aplica forţele pe fiă-
tre Rusia şi Bulgaria se va încheia o con­ care la locul său; tote acestea de nou ne Dr. Chirtop din Câmpeni, Dr. Laurenţiu Sinaia, 25 Iulie. Astâcjî la 7 bre
venţia militară, după-care armata bulgară Pop advocat şi Alesandru Filip advocat dim. Regele Carol şi principele moş­
subministră o dovadă eclatantă de talen­
ar fi pusă la disposiţiunea Rusiei. Afară de Abrud, protopopul gr. or. Furdui, preotul tenitor Ferdinand au plecat la Pe­
tul şi dibăcia artistului.
acesta se mai susţine cu ore-care aparenţă gr. orient. Cothişel, Goia, Beşa şi poporul tersburg. Iu gara au fost întâmpi­
1. Primirea coriştilor din Blaşiu la
de adevăr, că pe viitor politica esternă a din loc şi jur fără deosebire de confesiune. naţi de d-nii miniştrii, de represen-
Bulgariei va fi dirigiată dela Petersburg, Feneş şi Zlatna. Cântările liturgice le-a cântat corul tanţii puterilor streine şi de alte no­
âr în schimb Ţarul garantâză principelui din Blaşiu numai dela „Sânte Dumnedeule". tabilităţi şi persâne din casa civilă
Domnul lacob Mureşianu cu coriştii
Ferdinand tronul şi fiiului său succesiunea. S’au cântat atât de corect, esact şi precis, şi militară. In suita Regelui se află:
săi a plecat din Blaşiu la 16 Iulie a. c. st.
Se mai colporteză şi alt svon, care însă încât credeam, că mă aflu în catedrala ministrul-preşedinte Sturdza, gene­
n. la 12-30 din cli, ca să pâtă ajunge în
nu prea întrunesce criteriile probabilităţii. din Blaşifi la instalarea Metropolitului ac­ ral Vlădescu, colonelii Mânu şi Dr.
Zlatna la 7 ore 50 conform înţelesului avut
Anume, se cjice, că se va înfiinţa o confe­ tual, ori la consacrarea episcopului actual Tbeodori, locotenent-colonel Geor-
cu domnul Iuliu Montani protopop gr. cat.
deraţia a statelor balcanice. In scopul acesta al Lugoşului, deşi biserica nu are ceva gescu şi Maiorii Graţovschi şi Do­
în Zlatna.
s’a făcut visita principelui Ferdinand la Si­ acustică bună. rn etrescu.
Ajunşi la GalaţI-Feneş, erau 7 ore
naia, apoi mergerea regelui Carol la Pe- In lipsa unui cor, coriştii au fost si­
din cji; aici un public număros de inteli­ Ploesct, 25 Iulie. Trenul regal,
oersburg tot cam aşa ceva ar însemna ş. a. liţi a-se grupa pe lângă strana drâptă can-
genţă şi popor cu feţe vesele şi ochii care duce pe Regele şi pe princi­
In 23 Iulie n. s’a dat un prâncj de scăldaţi în lacrimi de bucuriă, în frunte cu torală. Şi la acest loc laudă se cuvine ta­ pele moştenitor la Petersburg a so­
gală în onorea părechii princiare bulgare, protopopul Iuliu Montani, întâmpină pe co­ lentatului conducător şi zeloşilor corişti, cari sit aici la 8 ore şi 15 min. şi a fost
înainte de masă Ţarul Nicolae i-a dăruit rişti cu cuvinte dulci şi bine simţite; la emulau în esactitate şi precisiune la res- salutat de un public numeros, care a
principelui Ferdinand ordinul-Andreifi, er ce intonând corul „să trăâscă!" d-1 Mure­ punejorii şi la celelalte cântări melodiose fost adunat 1a gară.
principesei Luisa i-a dat ordinul S-tei Eca- şianu, emoţionat de cuvintele antevorbito­ liturgice.
Bucuresci, 25 Iulie. Regele Carol
terina. rului, mulţămesce protopopului şi publicului (Va urma). va fi salutat în numele împăratului
Cu ocasia prândului la curtea rusâscă, pentru viul interes şi încrederea, ce-o pun
Ţarul a rostit în onorea principelui Ferdi­ în dânsul şi corul său; sperâză, că va sa­ R&sboiul ispano-american. Francisc Iosif la graniţa Austriei, la
Iţeam, de d-1 Bourguignon, preşedin-
nand următorul scurt toast în limba fran- tisface aşteptărilor. Corul de nou întonâză dintele ţării Bucovinei. Trenul regal
eesă : un întreit să trăâscă!' în onorea protopo­ Din Havanna se anunţă, că guverna­
1
n
„Ridic paharul meu în sănătatea Al­ pului Zlatnei şi a bravilor ei cetăţeni; apoi torul Blanco a publicat un manifest în care va ajunge la Varşovia mâne Marţi
teţelor Lor regale, principele şi principesa coriştii se coboră din tren, şi d-1 Mure­ cjice, că cucerirea oraşului Santiago de câ- la 4 ore d. a. Aici Regele va fi sa­
bulgară, precum şi în sănătatea scumpului tră Americani n’are nici o însemnătate din lutat de autorităţile civile şi militare
meu fin, prinţul Boriş, şi spre fericirea şianu îi presintă inteligenţei de faţă. La punct de vedere strategic. Acâstă cucerire rusesc!. Regele va pleca din Var­
Bulgariei". semnalul dat urcă coriştii trenul dimpreună şovia Miercuri dimineţa cu trenul
nu va ave nici o influenţă asupra viitore-
cu protopopul Montani şi ceialalţl inteli­
Principele Ferdinand a răspuns de lor operaţiuni belice ale Spaniei, cari vor special imperial rusesc spre Peters­
genţi, ce veniră spre întâmpinare.
asemenea în limba francesă. decide asupra sorţii ei. Armata spaniolă — burg.
La gara din Zlatna aştepta un pu­
„Sire! Primesce Majestatea Ta adânca (jice Blanco — nu este încă slăbită, ea
mea mulţămită pentru cuvintele binevoi- blic număros pronunţând cu bucuriă un doresce a-se lupta cu Americanii. Manifes­ L i t e r a t u r ă .
tore şi din inimă. Legăturile, ce legă Bul­ „bine aţi venit P Iţi surîdea inima de vese- tul mai esprimă părerea, că în mânia mul­
garia cu marea naţiune soră prin comuni­ liă şi îţi era mai mare dragul a vede cum „Cartea poporului". Cartea de cetire
tatea rassei şi a religiunei, precum şi sen­ să salutau şi îmbrăţişau cunoscuţii şi se telor desastre şi piedecl, la un cas dat pentru anii din urmă ai şcolelor poporale,
timentele ce le nutrim faţă de întemeiă- presentau cei necunoscuţi. armata totuşi va învinge.
torii glorioşi şi neuitaţi ai patriei nâstre, O depeşă din New-York vrâ să scie, şcolele de repetiţiune, cursurile de adulţi
■le a îmulţit bunăvoinţa Majestăţii Tale c’o După o comemorare de 10 minute că în Nipe, din partea nordică a ţermului şi pentru poporul nostru întocmită de sub­
nouă legătură, când te-ai îndurat a lua cortegiul compus din corişti şi ospeţl a scrisul, editura librăriei N. I. Ciurcu, Bra­
sarcina de naş la păşirea fiiului meu, a plecat dela gară în oraş. De-a lungul stra- Cubei, s’a trimis o expediţia americană, care şov 1892, este aprobată de ministeriul de
moştenitorului şi prinţului de Tirnovo, în dei principale era postat public numă­ a secerat succese. culte şi instrucţiune publică cu dtul 26 Ia­
sinul sfintei biserici ortodoxe. Am gândit ros, care ardea de dorul a vedâ coriştii Din Honglcong se vestesce, că răscu
der, că-mi împlinesc cea mai sfântă şi mai laţii au atacat Manilla, însă au fost respinşi nuarie 1894 Nr. 56,775 ex. 1893. — tir op-
scumpă datoriă, când present pe finul na­ din Blaşifi. Mult a ridicat primirea so­ şorul meu: Curs practic despre cultivarea
şului său majestatic, pe prinţul Boriş, şi lemnă sunetul clopotelor şi bubuitul trâscu- de Spanioli cu perderi de 500 omeni. Spa­ pomilor şi a frăgarilor (Arad, tipografia
atât în numele meu, cât şi în numele prin­ rilor, care numai după-ce s’au scoborît niolii au avut 50 morţi şi răniţi. De ase­ diecesană) e recomandat de Ilustritatea Sa
cipesei şi al Bulgariei întregi esprim cea coriştii la cuartirul destinat în otelul ma­ menea a fost respins şi al doilea atac al părintele episcop, al Aradului prin circu-
mai adâncă şi mai căldurosă mulţămită relui proprietar Petru Paul, au încetat. resculaţilor. lariul nr. 2894 din 1894. Aceste spre orien­
■pentru primirea afabilă şi răpitore de care După un raport oficial din Washing­
•ne împărtăşim®. După o pausâ de 15 minute coriştii tare d-lor învăţători, cari mi-au pus între­
în frunte cu protopopul Montani au plecat ton, corăbiile americane au distrus în lupta bări în acâstă privinţă. — L P. Reteganul.
Apoi în limba rusâscă continuând:
dela cortel de-a dreptul la pavilionul de dela 21 1. c. din faţa lui Mauzanillo trei
„Ou inimă plină de bucuriă ridic pa­
harul meu în sănătatea şi fericirea Majes­ vară al ospătăriei opidane, unde îi aştepta corăbii neguţătorescl şi 5 cauoniere spa­ Proprietar: I>r. Aurel Mureşianu.
tăţii Vostre împărătesei, a Majestăţilor Sale aprâpe întrâgă inteligenţa română din niole. Spaniolii ar fi avut o sută de morţi
'Ţarewna Alexandra Feodorowna şi Maria Zlatna în frunte cu d-1 notar cercual Al- şi răniţi. Mactor responsabil: Gregoriu Maior.