Page 58 - 1898-07

Pagi a a 2. GAZETA TRANSILVANIEI. fNr. 154 -5 898.

Maghiarilor s’a făcut prin matriculele pa- gia şi pe cale diplomatică : atunci nu nu­ mâne la gimnasiul superior de stat din Cer­ recunâsee, că a susţinut un neadevăr, când
rochiale, cari n’au fost destul de serios mai Maghiarii greco-catolici de rit ruten, năuţi şi a obţinut promisiunea, că va fi a numit biserica română gr. or. din Cetate,
controlate din partea autorităţilor adminis­ seu rusesc, ci şi cei de rit grecesc, mai tractată şi resolvată de urgenţă. Scirea „naţional grecescă". In cât e despre ter­
trative. Dâcă aceste autorităţi, cjice el, ar corect cjis greco catolicii de rit valah, vor acesta de sigur va dumeri părinţii şi învă­ minul „Valach", ne spune, că acest cuvânt
fi controlat matriculele, s’ar fi putut con­ fi ajutaţi". ţătorii noştri, cari în urma trăgănărilor l’a folosit, ce-i drept, ca titlu „la un chip
vinge „despre valahisarea numelor vechi Aşader, maghiarisarea prin âism'ccLEtă consiliului şcolar al ţării au ajuns în per- de grupă". Privitor la „murdăria" din su-
u
străbune maghiare , care s’a făcut în la ce ţintă vor să ajungă îmbuibaţii şovi­ plesitate cu băeţii de scâlă pregătiţi pen­ burbiul Scheiu dice, că acest termin nu l’a
massă şi cu sistem (!). In chipul acesta, nismului descreerat, cari se folosesc de tru clasa primă paralelă română. Credem, folosit în ce privesce locuinţele Românilor
verii Domne, s’a întâmplat, că „valahisarea nisce preoţi rătăciţi şi vânduţi lor pentru că in curând vom pute anunţa terminul din ScheiG, ci numai încât privesce rapor­
a mers strună, ea s’a putut continua în a face propagandă sălbatecă pe acest cel esamenelor de recepţiă. turile nehigienice de pe strade. N’a putut
proporţii tot mai mari, în tâte eparchiile mai nou teren al maghiarisării. Este somat să facă amintire despre tote reuniunile ro­
Nomenclatura cărţilor vechi române.
u
greco catolice şi greco-orientale . guvernul să intervină direct la Roma (căci mânesc! din Braşov, precum n’a amintit
Academia română în laudabila ei preocu-
Cel ce le-a spus acestea omului de asta e calea diplomatică) pentru introduce­ nici de tâte reuniunile săsesc!. D-1 Schul­
paţiune de a fixa nomenclatura detaiată a
încredere al fâiei unguresc!, nu vre să amin- rea liturghiei maghiare în bisericele greco- ler, după-ce ne mai spune, că firma „Ere-
tuturor cărţilor vechi interesante române,
tescă persâne şi nume. (De unde să le a- catolice. Şi acesta se face tocmai într’un mias" a amintit’o la pag. 30 sub titlu
adreseză un apel la tâte persânele, cari
mintâscă, dâcă nu le are ? — Red.); scie timp, când gazetarii unguri fac spume la „Delikatessen", sfîrşind ne asigură, că „pen­
posed vr’un op de felul acesta, pentru-ca
11
însă, că acei preoţi colegi „patriotici , cari gură sbierând, că nu se maghiarisâză. Ni­ tru de a satisface tuturor cerinţelor şi de
să-i facă cunoscut titlul, precum şi oraşul
s’au opus „valahisării" în cercul lor de in­ meni nu i-a creclut şi nu-i va crede, do­ a documenta o prevenire evidentă, libră­
şi anul în care s’au tipărit acele cărţi.
fluenţă, n’au fost spriginiţî nici de fişpanl, vadă faptul, că ei înşişi cer maghiar isar ea. ria editâre H. Zeidner... din propria-i
Aceste date vor servi pentru de a com­
nici de guvern, pe când „fanaticii condu­ Nu li-e destul cu şcolile. Vor să se năpus- iniţiativă a lăsat să se esecute fâşii eu
pune o bibliografie română veche, în care
cători ai valahisării s’au îngrijit să nu fiă tâscă şi asupra bisericelor, ca Românilor inscripţia „ţărani români" în loc de „ţă­
vor fi descrise tote cărţile române, slavone,
nici avansaţi, nici puşi în posturi cu mare să nu le mai fiă permis a lăuda pe Dum- rani valachî", şi de aici înainte se vor mai
grecesc! seu imprimate în ori ce alta limbă
cerc de activitate . nedeu în limba lor străbună, ci în limba da numai exemplare cu textul dorit".
11
dela 1508 — 1830, publicate fiă în ţerile ro­
întrebat fiind acest „patriotic preot, barbară a acelora, cari înşişi recunosc, că
11
mâne, fiă de cătră Români în streinătate. S’a pierdut erl dimineţă dela gară
cum de episcopul de Gherla, Szabâ, sufere noi i-am întors dela păgânism la creş­
Pentru a îndruma publicul, Academia a pănă în piaţă o umbrelă (parapleu) nou.
aşa ceva, el, care este „nemeş maghiar"?— tinism.
publicat în Monitorul oficial o listă de Aflătorul este rugat a-1 preda în Strada
răsjmnse cu o impertinenţă provocătâre, Etă rostul legendei despre „valahisa
aprope 600 titluri de cărţi, ce le posede Spitalului Nr. 55 etagiul I.
că cei-ce încuniură pe episcopul Szabo rea" Maghiarilor greco-catolici!
deja şi prin urmare n’au să mai fiă anun­
sunt toţi „Maghiai'I românisaţi", d. e. Ioan Circul Henry. Construirea marelui circ
ţate. Operile, ce vor binevoi posesorii a-le
Papiu, Ilieşiu, Fabianu ş. a. trimite Academiei spre câmunicare, li se Henry, din jos de promenadă, se apropie
Apoi să vedeţi minune: In Sătmar, Revistă externă. repede de terminare. După tote aparenţele
vor înapoia în terminul fixat.
în protopopiatele Nireşului-mare, Şomcuta Jb Iota americană în Europa. La putem cjice, că el va fi elegant şi bine
mare, Baia superiâră, Baia-mare, Supurul Washington se legă mari speranţe de apa- Conferenţa despre colonelul br. Urs de arangiat; iluminaţia circului se va face cu
de jos, Seini, Gareii-marI, Intre Someş o- riţiunea flotei admiralului Watson în apele Marginea, ce a ţinut’o colonelul c. şi reg. gaz aerian după sistemul cel mai nou. De
diniâră aprâpe toţi credincioşii gr. cat. europene. Intenţia Americanilor, cum a- Franc. Rieger, şi din care am reprodus în mult timp nu am văcjut în oraşul nostru
erau Maghiari, adl însă aprope toţi Ro­ nunţă o telegramă a diarului „New-York numărul de erl partea întroducătore, o un circ cum promite a fi circul Henry.
mâni. Tot aşa s’au „valahisat" cei din co­ Herald", este nu numai de a nelinişti câs- vom publica întregă în foiletonul „Gazetei" El se măgulesce cu reputaţiunea de a fi
mitatul Aradului în protopopiatele Boroş- tele spaniole, ci în acelaşi timp de a se da îndată ce va permite spaţiul. un circ de primul rang. Directorul circului
Sebeş, Şimaud, Şiria. De asemenea în co­ Europei o ideie despre puterea marinei d-1 Henry este unul din cei mai buni dre­
mitatul Timiş, Oaraş-Severin ; er de sortea americane. Americanii cred, că prin flota Din Reghin ni-se scrie : Timpul e forte sori, dânsul a făcut furore prin tote ora­
Maghiarilor din părţile acestea au fost îm­ lor, ce se compune din vr’o 20 vase, între frumos şi călduros, cucuruzul (porumbul) şele şi în Cluşiu a fost escepţional distins.
părtăşiţi şi cei diu Solnoc-Dobâca, Bistriţă- cari 4 cuirasate, va face o estraordinară pe Câmpie şi aici e cât se pote de frumos, Trupa circului e compusă numai din ar­
Năsăud, Sălagiu etc., aşa încât „situaţiunea impresie asupra Europei. Credinţa acesta pe Murăş asemenea. Grânele sunt pretu­ tişti în gimnastică şi eserciţii minunate.
tindeni rari de tot, însă frumâse şi bogate
Maghiarilor în aceste ţinuturi nici chiar pe dâcă nu e chiar ridicolă, atunci de sigur e Cea mai mare atracţiune o formeză ele­
timpul St. Ştefan, ha nici suh Geza, n’a fost prea din cale afară naivă. Etă de ce: An­ în spic. fantul Blondin, un animal uriaş, care ese-
u
atât de tristă ca acum .... glia şi Francia, bună oră, susţin numai în Colera în Braşov? Caşul îl relateză cută dresurile cu o blândeţă de mirat.
După acâstă constatare absolut falsă apele europene, în Canal şi în Marea „Peşti Naplâ" în terminii următori : „Co­
şi tendenţiosâ, „Bud. Hirlap continuă: Adriatică, în Marea Mediterana şi în Le­ lera a erupt şi în patria nâstră. In Braşov Concert. Musica orăşenâscă va con­
11
„Oausa la. tote, este preoţimea. Cât ce tî- vant escadre, dintre cari fiă-care în parte s’au constatat pănă acum opt spre-dece ca­ certa mâne, Miercuri, în pavilionul Casei
nărul gr. cat. maghiar păşesce în institutul e mai puternică şi mai bine îndestrată de­ şuri de coleră. Dintre bolnavi au murit de tir de sub Tâmpa. începutul la 7 âre.
teologic, numele i-se întârce pe românesce ; cât întrâga flotă a Americei. Nu-i vorbă, adl patru inşi. Iritaţiunea e grozavă în Intrarea 30 cr. Joi în 28 Iulie va concerta
dăcă se opune, e dat afară numai decât. dela isbucnirea răsboiului Americanii au oraş. Multe familii caută să se refugieze în grădina hotelului „Pomul verde". înce­
Ast fel îl cresc, ca Valah şi agitator". lucrat serios pentru a-şl mări forţele mari­ dinaintea pustiitârei epidemii. Spiritele lo­ putul la 8 ore.
cuitorilor abia să mai pot calma". Una din
Acum urmeză propunerea remediilor: time. Insă cu tote acestea flota americană
„Guvernul — dic numiţii propunători — nu se pâte măsura nici chiar cu marina două: sâu că cei dela „Peşti Naplo" au De sub pblele Munţilor Apuseni.
mâncat bureţi de cei nebuni, seu că scirea
trebue să părăsâscă posiţia lui reservată europenă de a doua mână. — De altfel
e adusă cu intanţiune, în care cas avem (Coresp. part. a „Gazetei Transilvaniei.*')
de pănă acum, care are cu atât mai puţin escadra lui Watson n’a plecat încă din
încă o clasică dovadă de minciunile sensa-
înţeles, cu cât agitatorii valahi sunt mai câstele americane. - 20 Iulie 1898.
ţionale, cu cari gazetele ungurescl s’au
încreduţî şi sgomotul lor incriminător în (Fine.)
Itesboiul. Din Washington se anunţă, obicinuit să-şi hrănescă cetitorii. De co­
străinătate mai mare. Suntem destui pro­
că numărul trupelor destinate pentru ex­ leră pănă adl nici pomenire în Braşov. Adunarea generală.
topopi şi preoţi în diecesele greco ca­
pediţia din Portorico este cam de 40,000.
tolice, cari putem recuceri poporul vala- Acusă contra Austriacilor de pe „Bour S. Liturgiă s’a sfîrşit la 11 ore; pu­
Generalul Miles va debarca la Guanica, pe
hisat pentru naţiunea-mamă. Puţin sprijin gogne". Precum să anunţă din Paris, s’a blicul' interesat de cultura poporului ro­
costa sudică a insulei, unde va găsi 300 de
şi avansarea celor meritaţi, ar provoca mari pornit cercetare judecătorescă contra pasa­ mân a plecat de-a dreptul la pavilionul de
indigeni, cari vor coopera cu ei; apoi va
schimbări. Lucrul principal însă e, ca gu­ gerilor, mare parte Austriac!, cari pe basa vară al ospătăriei opidane. Pavilionul este
merge la Santiago de Portorico. O altă
vernul să se lapede odată de neînţelesa-i mărturisirii Francesilor de pe vaporul nau­ destul de spaţios şi potrivit pentru dans,
parte a trupelor va debarca lângă Fajardo,
indolenţă cu care se portă faţă de intro­ fragiat, şi-au esoperat scăparea prin cele banchet şi adunare, nu însă şi pentru con­
pe costa nordică ostioă a insulei şi o a
ducerea liturghiei maghiare gr. cat. Să ia mai neumane volnicii. Unul dintre nau­ cert. Cum-că e spaţios, pote servi ca do­
treia pe costa nordică. Generalul Miles a
în mână causa şi s’o urgiteze cu tâtă ener- fragiaţi, Gosset, declară, că a vădut pe vadă, că cuprinde peste 400 persone. Cam
sosit deja cu 3500 omeni şi 5 baterii în
Austriac!, cum au împins în peire prin atâţia au fost la deschiderea şedinţei.
faţă de Mole St. Nicolas (Haiti).
ameninţări pe tovarăşii lor. Ei acusă în La şedinţă au luat parte mulţi ono-
Din Havanna se anunţă, că nnmărose
păţescl cu Lateranul, cu Vaticanul, cu Pa­ special pe un Austriac, care cu un cuţit raţiorl străiDÎ, cari au asistat aprope pănă
bande de insurgenţi au atacat Gibara, pe
latinul şi cu tote. lung ameninţa pe toţi acei nefericiţi, cari la sfîrşit. După 11 âre directorul Vasile
care mica sa garnisonă a trebuit s’o eva­ încercau să se apropie de luntrea mântui- Preda ocupă presidiul, âr înjur de-a drepta
In Roma un lucru nu e permis : Să fi cueze după o apărare eroică şi după-ce a şi de-a stânga se aşâdâ membri comitetu­
grăbit, căci la fiă care pas ce-1 faci te aş­ causat inimicului pierderi considerabile. târe. Pe de altă parte Austriacii la rândul lui: Alesandru Filip membru fundator, Ro­
teptă o surprindere nouă, în fie care stradă Tot din Havanna se vestesce, că Ameri­ lor asemenea au ridicat o acusă de aceeaşi
natură contra Francesilor. Francesii au de­ mul Furdui protopop gr. or. în Câmpeni,
găsescl cel puţin câte un lucru din tâte canii au debărcat la Tayacabon (aprope de
clarat acusa de minciună şi calumnie, cu Constantin Cothişel preot gr. or. membru
trei Romele: veche, medievală şi modernă, Manzanillo) cu concursul unor bande nu­
tote că lucrul să pare forte suspect, căci pe viaţă, Demetriu Goia preot gr. orient.,
amestecate într’un complex bizar şi unic. merose. Americanii au încunjurat Las
trebue să se clarifice întâiîi, cum să pote, Dr. Laurenţiu Pop advocat şi Ioan Maior
De aceea nu cere să-ţi descriu Roma, Tunas, pe care se prepară să 1 atace.
că aprope toţi Francesii de pe vapor au paroch gr. cat. în Roşia montană.
în care am stat numai patru dile. Din des­
scăpat tefărl. Preşedintele cu o voce dulce şi sim­
crierea mea zăpăcită nu te-ai alege cu ni­ patică arată, prin o vorbire scurtă şi co-
mic. Adese-orI voiţi reveni însă asupra Ro­ SOIRILE DILEI. Firmele în „limbă streină". Un pa­ răspunqătâre, importanţa societăţilor cul­
mei, când în legătură voiţi vorbi despre î triot. din „sublima" capitală a Ungariei a fă­ turale, resultatele lor obţinute în Francia
diferitele monumente din Italia. — 14 (26' Iulie. cut autorităţilor oraşului propunerea, că şi Germania, ilustrând cu esemple; apoi
Nu mă rabdă însă inima să nu-tl po­ Regele Carol la Sofia şi Belgrad, pia- pentru înmulţirea venitelor oraşului, să se trece pe nesimţite la corifeii redeşteptării
vestesc ceva despre unul din aceste monu­ rele bulgare din Sofia înregistreză svonul, arunce o dare pe tote firmele, scrise în nâstre naţionale şi culturale: Şincai, Ma­
mente, despre Columna lui Traian. E o is- că Regele Carol ar fi decis să visiteze în „limbi străine", căci, dice patriotul, acesta ior şi Clain, arătând şi schiţând pe scurt
toriâră hazlie de care mi-am adus aminte Septemvre a. c. curţile din Belgrad şi ar fi mijlocul cel mai potrivit de a delă- starea nâstră culturală de atunci şi cum
văcjând columna şi am rîs cu poftă. Cre- Sofia. tura odată acest neajuns. au stăruit ei pentru propagarea culturei
cjând, că-ţl va face şi D-tale haz istoria Classe paralele române la gimnasiul întâmpinare. D-1 I. Schuller, autorul nâstre şi pentru delăturarea obstaculelor,
faimosului „Cârţan, care şi-a pierdut co­ de stat din Cernăuţi. Cetim în „Patria" : O broşurei „Kronstadt", călăuză ilustrată, ne ce întâmpinau pas de pas. In urmă arată
lumna lui Traian", ţi-o va povesti în scri- depeşă la adresa directorului diarului nos­ trimite o întâmpinare la justele observări meritul neperitor al lui Şaguna şi Şuluţiu,
sârea următore tru anunţă, că deputatul nostru d-1 Dr. ce am făcut lucrării d-sale apărute în edi­ şi stăruiuţa lor pănă ce s’a înfiinţat „Aso-
Iulie 1898. Sextil. George Popovici a intervenit la locurile tura librăriei Zeidner din loc, în nr. 144 ciaţiunea" nâstră, precum şi greutăţile, ce
competente în cestia claselor paralele ro­ dela 3 (15) Iulie a. c. al foiei nâstre. D-sa li-a întâmpinat comitetul nostru central ac-