Page 59 - 1898-07

Nr. 154— 3 698 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 0.

tual la alcătuirea şi întărirea Statutelor în lion însă nu este acomodat pentru con­ Nr. 7 „Putpuriu de Mureşianu. In „Jurnalul Societăţii centrale agricole
44
forma lor de acli- Declară şedinţa deschisă. certe, el n’are acustică şi afară de acesta piesa acâsta unde ni-se presintă un din România . Nr. 20 dela 10 Iulie cu ur­
44
Programa a constat din 8 puncte, şi vocile se pierd prin deschidăturile lui. Dâr chip viu dela o serată musicalâ ro­
mătorul sumar: Mişcarea nostră comer­
tote s’au pertractat şi resolvit în ordine cu tote acestea am rămas surprinşi de splen­ mână ţărănâscă, ş’a ajuns culmea talentul cială; Academia de export din Viena; In-
esemplară. Raportul despre activitatea co­ didul resultat, ce l’a secerat d-nul Mure­ D lui Mureşianu prin faptul, că în mod grăşămintele chimice; învăţământul agri­
mitetului cercual a fost bine şi la înţeles şianu. atât de artistic a făcut trecerea dela o col în Francia ; Cutia cu scrisori; Informa-
compus de notariul Ioan Maior; asemenea Oătră 8 ore curge, alergă inteligenţă melodiă la alta, ceea-ce nu i uşor. Tot aici
ţiunl etc.
şi a cassaruîui Demetriu Goia; ambele au străină şi română şi ţărani pe întrecute, ca s’a dovedit per excellentiam dibăcia sa de *
fost primite cu mulţămită şi s’a dat abso- să-şî ocupe loc bun şi să asculte corul din dirigent. S’a distins în piesa acâsta d-na In editura Tipografiei „Aurora“ A.
lutor şi comitetului central. Din raportul Blaşiâ; deja la 8 ore nu mai era loc nici Cornelia Deac, care cu plăcuta şi puter- Todoran din Gherla a apărut: îndreptar
cassaruîui resultă, că despărţământul are pe delăturî. Cred, că nu greşesc, când sus­ nica-i voce ni-a presentat doina română teoretic şi practic pentru învăţământul intui­
3 membrii fundatori, 23 pe viaţă, sporin- ţin, că publicul de faţă s’a urcat peste în adevăratul ei colorit, âră publicul nu tiv în folosul elevilor prepax-andiall, a în­
du-se acum cu 2, numără 25 ; membri or 400. Acolo era totă inteligenţa străină şi s’a putut reţîne la auriul doinei acestei văţătorilor şi a altor omeni de şcolă, de
dinari 47, cari s’au mai sporit cu 5, aşa- fostul ministru Lukâcs, inteligenţa română frumose de a nu întrerupe prin aplause V. Gr. JBorgovanu, profesor de pedagogiă
dâr 52. Tot în adunarea acesta s’a încas- din loc, din jur şi din ţinuturi mai depăr­ furtunose. D-ra Hortensia Groze, deşi o la şcola normală de institutori în Bucu-
sat dela membri vechi şi noi peste 300 fl. tate; erau, cari au sosit numai cu trenul voce tînără, îşi are timbrul argintiu mai rescl. Ediţiunea III. Preţul 1 fl. 20 cr. (Cu
v. a. S’au cetit şi două disertaţiunl: „Fe­ de după amecjî, eră alţii cu trăsurile ve­ ales în posiţiune înaltă; s’a observat pu­ posta 1 fl. 30 cr.) Se pote procura şi dela
44
meia română a păstrat în trecut portul şi nind anume, ca să asculte concertul. ţină timiditate, cu tote că ş’a esecutat Tipografia „A. Mureşianu din Braşov.
datinele române , de d-ra Cioban învăţă- La 8V4 se presintă pe podiul împrovi- cântarea esact şi cu destul efect. Domnul
44
toro la şcola civilă din Sibiiu, şi Demetriu sat d-nul Iacob Mureşianu cu 16 inşi: 7 Aron Papiu, bine cunoscut şi publicului din
N E C R O L O G . Marina Mica Stinghe,
Goia: „Despre raportul între ţăranul ro­ dame şi 9 bărbaţi; atunci publicul a erupt Munţii apuseni, astă dată s’a întrecut pe după lungi şi grele suferinţe, fiind împăr­
mân şi inteliginţa sa“. Ambe disertaţiu- în urări furtunose şi entusiastice, credeai, sine însuşi, dovadă căldurosele aplause bine­
tăşită cu sfintele Taine, şi-a dat nobilul
nile au fost destul de bine şi la înţeles lu­ că nu se mai sfârşesc. îmi esplic acest fe­ meritate. său suflet în mânile Creatorului, astădl la
crate, publicul a remunerat ostenâla diser- nomen aşa, că publicid de mult, seu pote Nr. 8. încheierea a format’o Marşul 9’/ ore a. m. în etate de 19 ani. Rămăşi­
u
taţiunilor cu aplause. După disertaţiunl a nici când nu avuse ocasiune în Zlatna a din Uvertura „Ştefan cel Mare esecutat 2
ţele pământesc! ale scumpei decedate se
declamat domnişora Todescu: „Movila lui lua parte la un concert condus de un ade­ la pian cu patru mâni de domnişora Me­ vor ridica din casa părintâscă (Strada Sf.
44
Burcel destul de bine, icl-eolea senti­ rat măestru, precum deja era cunoscut d-1 lania Brânduşan şi d-1 Iacob Mureşianu.
Nicolae Nr. 6) Joi, în 16 (28) Iulie a. c.
mentul de năcaz şi de durere al lui Bur- Mureşianu, apoi şi din ţinuta elegantă a Aici publicul nu soia să admire: perfec­
la 3 ore p. m. şi se vor depune spre vecl-
cel putea fi şi mai espresiv. damelor şi curagiul bărbaţilor. ţiunea eseeutărei, sâu compos'ţia însăşi. nică odihnă în cimiteriul gr. or. dela bise­
Punctul din urmă a fost: alegerea co­ Programa concertului consta din 8 Dovadă povoiul de aplause, buchetele arun­ rica Sf. Nicolae.
mitetului cercual pe un nou period de trei puncte, tot atâtea creaţiunl ale geniului cate pe podiu la esecutanţl şi dorul es- Fiă i ţărâna uşoră şi memoria în veci
ani. La propunerea părintelui Todescu s’a d-lui Mureşianu. Nr. 1. „Peneş Curcanul pres de o repeţire. Durere însă, că ese-
44
neuitată!
reales cu aclamare comitetul întreg. Cu şi Nr. 2. „Trecui valea , cor mixt, s’au ese- cutanţii au rămas datori pentru o altă re­
u
Braşov, în 14 (26) Iulie 1898.
acesta sfîrşindu-se programa, adunarea s’a cutat a capella. Nuanţarea a fost atât de vedere.
închis la 14/j din cli- La acest loc ob­ desăvîrşită, încât trecerea dela piano la După concert s’a încins o petrecere Dumitru şi Maria Stinghe, ca părinţi.
Maria Muntean, ca bunică. Maria măr. G.
serv : comitetul reales este consciu de forte şi viceversa, a fost surprindătore. viuă pănă în cjorl de clb ducând fiă-care cele
Furnică, Elena măr. I. Moldovan, ca su­
chiămarea sa, precum în trecut şi-a Nr. 3. „Idealul , poesiă de Coşbuc, a mai plăcute suvenirl şi dorind a-se întâlni
44
sciut împlini datorinţa cu acurateţă, aşa declamat’o Alesandru Palagesiu jurist, des­ cât mai des cu escelentul cor al Domnului rori. Radu, şi Dumitru Stinghe, ca fraţi. G.
se sperâză, că o va împlini şi în vii­ tul de bine, daună însă, că nu dispune de Mureşianu. Furnică, I. Moldovan, ca cumnaţi.
tor. Deosebit merit are bravul său condu­ o voce mai puternică. Incheiă cu esprimarea dorinţei, că is­ Adresăm întristatei familii sincerile
cător d-nul Dr. Preda, care e dulce la 44 toricul Blaşiă să se îngrijâscă ‘bnai bine de nâstre condolenţe!
Nr. 4. „Nălucă , baladă de V. Ale-
vorbă, de un temperament calm, prudent nepretenţiosul, der capabilul şi talentatul
sandri. Intr’asta ni-a arătat componistul
în conducere, obiectiv în discusiune şi con­ nostru artist şi profesor de musică, dându-i
vitejia flăcăului la ameninţările copilei, ca SCIRÎ ULTIME.
sciu de chiămarea sa. Etă în câte-va cu­ timp şi ocasiune de a-şl desvolta în mod
să se ferescă de dragul ei, de care se te­
vinte însuşirile directorului Preda. Salut, şi mai simţit puterea ingeniului său creator, Budapeşta, 25 Iulie. „Magyaror-
mea şi din care causă nu voia să dâe apă
salut de trei-ori membrii despărţământului, care şi pănă acum numai onore ni-a făcut. szâg“ susţine „eu hotărîre“ soirea,
din cofiţa ce-o purta în mană. Melodia ba­
că şi-au ales un ast-fel de comitet şi di­ că contele Goluchowsky va dimisiona,
ladei îşi ajunge culmea la Cunctator.
rector in fruntea lor. ocupându-i locul actualul ministru
„Mergi în valea cu sulcină,
B a n c h e t . Oă-i găsi o cofă plină, P e t r e c e r i . comun de finanţe Kallay.
Scâsâ chiar cu mâna mea, Viena, 25 Iulie. „II. W. Extra-
w
Banchetul era fixat pe 2 âre, dâr Descalecă şi o bea. Inteligenţa română din Mureş-Ludoş va blatt comunică din Budapeşta, că
s’a amânat pănă la 2‘/ ore, de ore ce co­ Bea-o totă, decă-i vrea, arangia o petrecere de vară la 7 August dimisia baronului Banffy e inevita­
2
mitetul cercual şi coriştii imediat după şe­ Da ’ţl fă cruce mai întâii! st. n. 1898 în pavilionul dela otelul „Mie­ bilă ; acesta dimisiă va urma cel mult
44
dinţă au fost făcut în corpore visite la in­ Şi suflă pe faţa ei, lul alb . Venitul curat este destinat pentru în Septemvre.
Să nu fiă descântată
teligenţa locală, în special protopopului Iu- decorarea bisericei gr. cat din M.-Ludoş. Madrid. 25 Iulie. Guvernul spa­
De baba cea blăstămată
liu Montani, preotului gr. orient. Beşa şi Să nu aibă vre-o nălucă Nicolau Solomon, preşedinte. Dr. Iuliu Po- niol doresce pacea, Statele-Unite inse
notariului cercual Albini, cari au muncit In pustiu, ducă-s’ar, ducă ! pescu, vice-preşedinte. Ioan Boeriu, cassar. nu pră sunt îndemnate a face paşi
şi zelat diua şi noptea cu adevărată căl­ Teofil Pop, secretar. Georgiu Simu, con­ serioşi pentru pace.
Domna Cornelia Deac a sciut inter­
dură şi lâpădare de sine pentru primirea os- trolor. Preţul de intrare: de personă 1 fl., Bruxella, 25 Iulie. Don Carlos a
preta rolul său după dorinţa componistu-
peţilor şi buna reuşită a festivităţilor. de familiă pănă la 3 persone 2 fl. v. a. mers la frontiera spaniolă.
lui; accentele ei dulci şi pătrunclâtore au
Banchetul s’a ţinut tot în pavilionul începutul la 7 ore sâra. Suprasolvirile şi Londra, 25 Iulie. Rescbla din
produs efectul dorit. Imediata intrare a co­
de vară, au luat parte ca la 100 persone rului a mărit efectul, ajungându-şl culmea ofertele se primesc cu mulţămită, căreia China ia proporţii mari. Guvernul
intre cari au fost mai mulţi străini. la românescul sfîrşit: i-se va da espresiune şi pe calea publi­ chines nutresce temerea, că se vor
Presidiul l’a luat d-1 Dr. Preda; cei­ cităţii. ivi conflicte între China şi Francia.
înghiţi a âr de trei ori *
lalţi ospeţl s’au aşedat, care pe unde a
Şi cădea mort între flori.
apucat. Tinerimea studiosâ din Varviz şi jur in­
44
Observ, că comitetul arangiator tre­ Nr. 5. „Dorule, o dorule . In piesa vită la petrecerea de vară, ce o va aranja D I V E R S E .
buia să fiă cu mai mare atenţiune faţă de acesta vocile se amestecau cu măestriă în Varviz Luni la 1 August st. n. 1898 în Căsătoria în America. Despre căsătorii
streini şi ospeţl la aranjarea lor pe la mese. una într’alta, având fiă-care din ea melodia şcola gr. cat. de acolo. Preţul întrărei de grabnice mult s’a vorbit şi audit, însă se­
In decursul banchetului s’au ridicat conducătore atât de frumos, încât ai fi tot personă 80 cr., de familiă 1 fl 50 cr. Ve­ ria căsătoriilor „fulger a deschis’o acum
44
19 toaste; din aceştia mai remarcabil a ascultat. Publicul a şi răsplătit cu vii nitul curat este destinat pentru scop filan­ în New-York un tînăr yankeu. Ou ocasiu-
fost toastul d-lui Dr. Preda pentru Majes- aplause. tropic. începutul la 7 ore d. a. Comitetul nea unui dejun a fost presentat unei ti­
tatea sa monarchul pentru casa domnitâre; Nr. 6. „Româncuţa , capriciu solo pian aranjator: Elie Câmpeanu, preşedinte. Ioan nere văduve; a început să-i facă curte, vă­
44
■toastul protopopului Iuliu Montani pentru esecutat de d-ra MelaniaBrenduşan. D-raMe- Urzica, cassar. Emil Precup, controlor. duva asemenea a început să dea sămne de
eruditul preşedinte al Asociaţiunei Ioan lania Brânduşan ni a istorisit o poveste pe NB. Prea stimatele familii sunt avi- simpatie; yankeul i-a cerut mâna, âr ea
Moldovan şi pentru comitetul central. pian, presentâudu-ne ca eroină pe Român­ sate la provisiunea proprie. Ofertele mari- n’a dis ba. Tînărul s’a pus la telefon şi a
Tot d-1 protopop Iuliu Montani şi ad cuţa ; o descrie în costumul ei de sărbătore, nimose se vor cuita în public. chemat pe judele de pace; acesta apare
■ministratorul prot. Ioan Beşa au toastat cum stă gânditore gândind la drăguţul ei momentan şi îndeplinesce formalităţile ne­
pentru coriştii din Blaşiă şi pentru bravul dus în cătăniă, er nu departe de dânsa L s i e r s i f a s B ' ă , cesare de căsătoriă. In chipul acesta de­
lor conducător Iacob Mureşianu;. profesor flăcăi şi fete, se învârteau în horă, dâr junul să preface în ospăţ de nuntă, âr
Aron Deac a toastat cu mult sentiment dânsa nu pote luau parte. Partea a doua, Au apărut: după dejun însurăţeii plâcă să-şl facă es-
44
pentru femeia română ; preotul gr. or. De­ unde melodia conducâtâre de dor o duce „Albina , revistă enciclopedică popu­ cursiunea de nuntă. De cum-va va fi să
metriu Goia pentru profesorimea română; discantul, — mâna drâptă — âră basul va- lară, Nr. 41 din 12 Iulie cu următorul su­ se despartă, divorţul se va face fără în­
prof. Gavrilă Precup pentru preoţimea ro­ riâză în formă de horă — mâna stângă — mar: Limba germană în şcolele normale doială cu aceaşl iuţiâlă.
mână. atât fu de bine imitată, încât o vedl cum de învăţători, de C. R. Motru; Armânii,
de Gh. Adamescu; Lumea bunicului, de G.
Toţi ni-am depărtat dela banchet ea melancoliseză în cântec privind la horă. Proprietar: î>r. Aurel Mureşianu.
lonescu; Dela sat pentru sat, de St. Po-
mulţămiţî, pentru-că viptualele au fost des- Technica, agilitatea, cu carea a esecutat
.tul de bune, variate şi asortate de-ajuns d-ra Brânduşan, cât şi puterea la finea ca­ pescu; Ochii, de Camille Lemonnier; Co­ Redactor responsabil: Siresporlu Maior.
pentru preţul de 2 fi. v. a. â personă ; ser­ priciului unde fata plină de speranţă vede coşul şi găina, de T. Bălaşel; Ferma mo­
viciul a fost promt, onore otelistului Iu­ că se apropie iubitul său, ni a dovedit şi del dela Stundina, de P. Popescu; Viaţa Medic român în Karlsbad.
44
liu Pop. cu astă ocasiune şcola dânsei şi ni-a pre- cuviosului Sf. Alexă „Omul lui Dumnedeu ,
sentat talentu-i de artistă; dovadă aplau- de D. I. Bolintineanu; Ţăranul Danez, de Medic universal
C o n c e r t u l . St. G. Carpen. Informaţiunî, întrebări şi
sele frenetice, neîncetate şi binemeritate,
ghicitori. Adrese cătră redacţie. Ilustraţii: Dr. Nicolae Comşa.
Pe stradă nu se vorbia, decât numai încât a fost silită a o repeţi. La culme s’a
Oraşul Navestea, oraşul Bitule, planul fer­
•despre concertul de sera, care s’a dat în ajuns, când a treia-oră a fost aclamată, dâr K A R L S B A D ,
mei modul dela Stundina.
pavilionul cel spaţios şi îmfrumseţat cu ş’a reservat forţele pentru piesa de sub Weinhaus, Sprudelgasse.
hrădet în mod aprope feeric. Acest pavi Nr. 8. *