Page 6 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 143—1898

TămbălăuB deSa Deva. acâstă nouă societate de maghiarisare, şl-a s’a descoperit apucătura patriotului. Judele la poligonul dela Ootrocenl cu tunul Per-
făcut intrarea sa triumfală în centrul unui de instrucţie mai multă bătae de cap a
— „Nemzeti szlivetsdg -ul. — ticarl, au dat resultatele cele mai frumose.
u
comitat locuit aprope esclusiv numai de, avut cu eruarea personei, care a scris do­ Intrâga comisiune, compusă din d-nii ge­
Deva, centrul comitatului Hundorei
Români, — cari, suntem firm convinşi, vor cumentele falsificate. Pe bietul Hegyi l’a nerali Arion, Popescu, Pastia, coloneii Ma-
din a cărui poporaţiune 9O°/ şi mai bine
0 sci la rândul lor să-şî pădâscă turma de pus păcatele, de i-a scăpat te miri ce vorbă reş, Ooandă şi Vasiliu-Năsturel, a declarat
sunt Români, a fost la 9 1. c. locul de în­
acestă dihaniă primejdiâsă. din gură; judele a bănuit momentan pe unanim, că tunul d-lui colonel PerticarI
trunire a celor ce şi-au propus se maghia-
nevasta aeusatului. Acâsta, cum a prins de (din armata română) satisface tuturor ce­
riseze cu fier şi foc.
veste, a şi şters-o la sănătosa cu unul din rinţelor moderne.
„Nemzeti szovetsâg"-ul unguresc cu SCIRILE DILEI. trenurile cele mai apropiate, dâr a fost
ale cărui scopuri infernale ne-am ocupat încă la timp prinsă, âr acum e supusă unui
în diferite rânduri, şl-a împlântat ghiara — S0 Iunie v.
aspru interogatorii!. Nu i vorbă, bine a Societatea de lectură „Andreiti
tocmai în acest centru, constituindu-se în La demisiunea lui Lauran. Ni-se scrie
ajuns biata patrie, „patriotele" au început
9 1. c. într’o filială. Ungurii din Deva şi din Oradea-mare: Părintele canonic Lau­ Şaguna“.
să nu se lase mai pe jos, decât „patrioţii".
împreună cu ei toţi Jidanii şi renegaţii au ran nu este dimis din partea competentă,
— La fabrica electro-technică „Ganz" din Din raportul comitetului societăţii de
avut dâr o di de mare sărbătore. Au aler­ adecă a episcopului diecesan; ci din con­ Budapesta asemenea s’au defraudat mai lectură „Andreii! Şaguna" din Sibiiu despre
gat din tote părţile aici, ca sub conduce­ tră, d-1 Lauran şi-a dat dimisiunea din
multe sute de mii. Defraudanţii au fost pri­ activitatea sa în decursul anului şcol. 1897
rea funcţionarilor înalţi dela comitat, să causa unor susceptibilităţi, cerând să fiă
mii funcţionari, âr complicii sunt mai —98 însemnăm următorele :
pună basă acelei societăţi, care ori unde a dispensat dela rectoratul seminariului gr.
multe firme din Budapesta. — In ministe- Societatea a ţinut 21 şedinţe, dintre
păşit pănă acum între Români, n’a purtat cat. Precum seim, el s’a mai folosit de
riul de interue, unde numai de vr’o lună cari 11 oidinare şi 10 extra-ord.; 19 dintre
decât tăciunele vrajbei şi duşmăniei. acâsta apucătură de vre-o două-orl; epis­ de dile secretarul Petko a defraudat câte-va ele s’au ţinut sub presidiul ordinar al d-lui
Adunarea de constituire s’a ţinut în copul însă nu i a primit dimisiunea. Se sutişore de mii, se descopere o nouă de­ prof. sem. Dr. I. Stroia, âr 2 sub al vice­
sala festivă a casei comitatului; ea a fost crede, că şi acuma va fi aşa, căci episco­ fraudare. Defraudantul e un anumit Frits, preşedintelui Lazar Tritean. Pe lângă a-
deschisă de viceşpanul Artur Hollaky, care pul cu Lauran trăesce după dicala: „nec care a pus la buzunar câte-va miişore. Nu­ cestea societatea a mai ţinut şi 2 şedinţe
a felicitat comitetul central din Peşta şi tecum possum vivere, nec sine te — adecă mai înainte! festive.
u
delegaţiunile din Baia de Criş, Cristior şi malum necessaiium este indispensabil. A- Membri a avut societatea 188, dintre
Brad. După viceşpan vorbi un popă refor­ cesta o scie prea bine d-1 Lauran, deci el Noue vase aie marinei comerciale ro­ cari 21 fundatori, 9 onorari, 156 ordinari
mat, care a desfăşurat necesitatea acestei arată lumei, cum, şi de câte-orl s’a rugat mâne. AstăclI (Mercur!) se inaugurâză în şi 2 extra-ord.
societăţi, importanţa şi folosul ei „in acest pentru odihnă, der asta nu i-se dă — apoi Constanţa nouăle vase ale marinei române Societatea în şedinţele sale ordinare
ţinut locuit în mare preponderanţă de Ro­ îşi rîde în pumni. Altcum, decă s’ar şi comerciale „Regele Carol I" şi „Principesa şi estra ord. a desbătut 11 operate lucrate
mâni". După acâsta faimosul exrector duce din Seminariă, românimea nu câştigă Maria". Solemnitatea botezului acestor vase, de diferiţi membrii ai societăţii, fiind tote
Herczegh şi-a ţinut „marele discurs * asupra nimic, căci după combinarea împrejurări­ la care vor asista Majestăţile lor şi prin­ însoţite de criticele comitetului şi socie­
1
scopurilor societăţii. Nu s’a lăsat mai pe lor, cine ar merge în locul lui? Canonicul cipele cu princesa României se va face tăţii. Dintre acestea comitetul a admis
jos nici fişpanul comitatului Hunedora, br. Moise Neşifi, un alter ego al lui Lauran, după următorea programă: ... Trenul regal pentru şedinţa festivă 3, 1 a fost respins,
Szentkercszty, căruia i-a revenit onorificul crescut în Seminariă sub aripele şi în doc­ se opresce la cheiul portului în faţa vapo­ âr 7 pentru foia „Musa" din care a apărut
rol de-a-se constitui sub el „nemzeti szo- trinele sale. Se svonesce, că archimandri- rului Regele Carol I lângă care stă acostat 14 numeri. Pe lângă operate, s’au declamat
vetâg"-ul în Deva. Mare adevăr a răsunat tul dela Sătmar a cerut să fiă strămutat vaporul Principesa Maria. Majestăţile Lor din partea membrilor mai multe poesii.
apoi de pe buzele deputatului dietal Bâla la Oradea în locul lui Lauran, der nu cre­ şi Alteţele Lor Regale sunt primite, la ca­ Comitetul a lucrat sub presidiul d-lui
Barabăs, care dovedi cu exemple şi argu­ dem să succedă, căci în Seminariă trebue pul puntei, care duce la vaporul Regele Ca­ Lazar Tritean cler. a III, având ca notar
mente, că reuniunea acesta nu numai că să fiă tot-dâuna un canonic, şi, în înţele­ rol I. îndată după intrarea Lor pe vas, şi referent pe d-1 Ioan D. Şortan cl. a III.
nu se contradice cu „Kulturegylet"-ui, ci sul statutelor, cel din urmă în rang; der episcopul Dunărei de jos începe sfinţirea El a ţinut 23 şedinţe, ocupându-se cu afa­
din potrivă îi uşur&să acestuia activitatea dela acest statut, faţă de Lauran, s’a făcut acestor vase. După acâsta ministrul lucră­ ceri parte administrative, parte literare.
patrioticescă. abatere. Ce va urma? — Yederemo. rilor publice dă cetire actului comemora­ Biblioteca în decursul anului espirat
tiv al botezului vaporelor. Majestatea Sa
Aşa! Bine a dis Barabâs! „Kultur-
In cestiunea şcolelor române din loc Regele dă ordin, ca primul vas să porte s’a 'îmulţit cu 125 numeri înl44 volume şi
!l
egylet -ul şi „nemzeti szovetsâg"-ul sunt
— după cum anunţă „Egyetârtâs" — co- numele de Regele Carol 1 şi al doilea vas astfel la finea anului ea constă din 2365
feţii acelei hydre monstruose, care vrâ să
misiunea esmisă şi-a înaintat deja rapor- numeri în 3311 volume. Donaţiunî pentru
înghită tote vietăţile, cari nu portă calpac să porte numele de Principesa Maria. Va­
tele ministrului de instrucţiune, care încă sele sunt stropite cu aghiasmă de episco­ bibliotecă au făcut d-nii: Dr. E. Cioran
şi pinteni. Acelaşi scop asiatic, aceleaşi
în decursul lui August se va pronunţa în pul. In timpul acesta musica întonâză im­ 31 cărţi, Asociaţiunea 1., clericul Cornel
mijlooe imorale!
mod definitiv. nul naţional, âr botezul este salutat de Popescu 5, cler. I. Lungu 1; Redacţiunea
S’a ales apoi biroul îu frunte cu con­ „Tribunei" 7; Familia Popescu 2, Dr. I.
tote vasele din port şi de armata de pe
tele Kun şi viceşpanul Hollaky, figurând Complesanţă ungurescă. Alaltăeri s’a cheu şi cu lovituri de tunuri. După termi­ Cristea 5, V. Oniţiu 1, V. Tordăşian 3,
între membri tot sluşbaşl. dela administra­ întâmplat, că doi pasageri din România Gavril Hango 1, I. Bardosy 1, Sextil Puş-
narea ceremoniei, Majestatea Sa Regele,
ţia. Se vede dâr, că „nemzeti szovetsâg“-ul s’cu urcat pe trenul accelerat, ce mergea ctriu 1, S. Moldovan 3.
condus de directorul general al căilor fe­
portă pecetea oficiosă, el e spriginit şi con­ spre BucurescI, după-ce acesta abia se pusese rate, visitâză amândouă vasele, precum şi l)iare abonate a avut societatea 3,
dus în detestabila lui activitate de sluş- în mişcare. Şeful staţiei din loc în nemărgi- gratuite 19. Averea societăţii în bani gata
başii mari şi mici ai guvernului, cari, se nita-i complesanţă, a ordonat să se oprâscă lucrările Portului Constanţa. La ora 5 va­
sul Principesa Maria va face o escursiune constă la finea anului şcolar din 1220 fl.
pare, îşi văd aşa de bine de trebile lor la moment trenul, er pe cei doi pasageri
în mare, la care vor lua parte Majestăţile 50 cr. Averea totală: 1556 fl. 14 cr. So­
oficiâse, încât mai au timp a-se ocupa şi i-a dat pe mâna poliţiei, care i-a escor­
Lor, Alteţele Lor Regale şi invitaţii. La cietatea, peste tot, a realisat progrese fru­
de propagarea ideilor scâlciate, ce vrâ să tat pănă în oraş înaintea căpitanului poli­
orele 8 sâra va avâ loc prândul pe puntea mose şi membrii ei au lucrat în bună în­
le realiseze un Herczegh Mihaiu cu bla­ ţienesc, unde au fost ambii comdamnaţl la
vaporului Regele Carol 1. ţelegere, manifestând viu interes faţă de
goslovirea lui Banffy-Perczel-Wlassics. o amendă în bani. mersul societăţii.
După constituire s’a dat un mare Inundaţiunî în tote părţile. Sămă-
In cestiunea confiscării praporului bi-
ospăţ cu toaste şi vorbiri inspirate_________âr năturile de pe hotarul mai multor co­
sericei române din Cermeiu, d-1 Y. Mart gr a
după amoc}! comitetul central şi afiliaţii mune românesc! din apropierea Oltului au Resboiul ispano-american.
a adresat vice-şpanului în congregaţiunea
lui au făcut un „kirândulâs" la Sebeşul- fost total nimicite de valurile furiose ale
de Luni a comitatului Arad, o interpelare.
săsesc, unde s’a dat un concert, la care, micului rîu. In urma erupţiunei de nori Bombardarea lui Santiago.
Vice-şpanul în răspunsul său constată, că
„ad majorem Dei gloriam , „au fost invi­ din Vinerea trecută, precum şi în urma După-ce generalii spanioli 'forai şi
u
procedura pretorului, care confiscase pra­
tate tote familiile române". ploilor tox-enţiale, ce au urmat, Oltul um- Linares au declarat, că nu vor să capitu­
porul, a fost întru tote corectă, căci pra­
In acest chip „lupul îmbrăcat în piele flându-se a inundat întreg ţinutul dimpre­ leze şi se predea, oraşul Santiago de Cuba,
porul a fost zugrăvit în colorile naţionale
de oie", cum am numit noi de curând jur. Podul de fer de lângă staţiunea Şinca- generalul Shafter a început bombardarea
române, „ceea-ce legile statului nu permit".
mică asemenea a fost rupt, ast-fel, că co- oraşului. Mare luptă s’a început între Spa­
D-1 Maugra replicând vice-şpanului să de­
municaţiunea cu trenul de-o-camdată a fost nioli şi Americani, aceştia fiind ajutaţi şi
clară nemulţămit cu răspunsul acestuia;
mul rând sub influinţa lui Sân-ziene drept aceea nici nu-1 ia la cunoscinţă şi sistată. — După soirile mai nouă, ce ne-au de şeful resculaţilor Garcia, care a ocupat
seu Sân-zuene (Santu-Iohanne), cu care acesta din următorele motive: In caşul de sosit, şi alte părţi ale Ardealului au fost liniile de retragere ale Spaniolilor. Etă soi­
de fapt s’a confundat prin etimologi- faţă să tractâză nu de steg naţional, ci de inundate. Aşa la Micăsasa, patru poduri rile mai nouă:
sare poporală, precum s’a amintit. Şi 1 mai mici au fost aprâpe surpate, aşa că O telegramă din Londra cu data de
„sUg bisericesc' , a cărui semnificaţiune con­
acesta nu e singurul cas de felul acesta, sistă nu în colorile stofei, ci in usul litur­ trenul accelerat de alaltăeri (Budapesta—Pre­ 11 1. c. dice, că cei din Washington au in­
căci poporul nostru mai cunosce forme ca gic pentru care a fost destinat. Ordinaţiii- deal) numai după o întârdiere de 3 ore formaţii sigure, că Spaniolii au primit un
Sân-Varvara (Candrea. Românii din munţii şl-a putut continua drumul. ajutor de 6000 soldaţi sub comanda gene­
nea ministerială, la care să provocă vice-
apuseni pag. 106), Sâ-Mărghita (Mangiuca. şpanul, are în vedere corporaţiunl şi nu Urmările maghiarisării. Un anumit ralului Pândo, cari s’au dus la Santiago.
Oalend. poporal 1883), âr la Românii din procesiunile religiose, er pe de altă parte, Magyar Gyula, Ungur de viţă veche, adre- Shafter a primit de asemenea un ajutor
Peninsula balcanică Sa-Marina (ca nume de decă praporul din cestiune tocmai scotea sâză în „Hazânk" preşedintelui comitetu­ echivalent. Generalul spaniol forai dispune
oraş), aşa că nu e nici o mirare, dâcă un ochii patrioţilor, autorităţile politice ar fi lui central de maghiarisare Telkes Simon acum de 23,000 omeni în Santiago.
cunoscut al meu din Moldova mă asigură, trebuit să câră delăturarea lui din biserică (mai ’nainte Turtelbaum), o desperată epis­ Americanii au început bombardarea
că în satul său natal a aurlit forma Sâ- dela episcopul diecesan, autoritatea su­ tolă deschisă, în care se plânge de şirul la 5 ore d. a. din mare depărtare, ca ast­
măria (Sântă-Măriah Der repet încă odată, premă bisericâscă, er nu să-l scotă cu forţa, nesfîrşit al neplăcei'ilor, ce-a avut să îndure fel să cruţe trupele proprii, ce ar fi sta­
causa principală, că în Sâm-zeana avem prin ceea-ce âră'ŞI s’a călcat în mod vădit de când toţi „Ungar"-ii, „Kohn“-ii etc. s’au ţionând în apropierea oraşului. Spaniolii
forma masculină a adjectivului, e confu- au răspuns puternic cu şrapnele, cari au
dreptul autonom al bisericei. Patrioţii, cari metamorfosat în „Magyar". Pănă acum a
siunea cu SJn-zuene-le (sf. Ioan). Deci fără au fost de faţă, de sine înţeles, au huiduit fost provocat să plătâscă darea pentru vr’o făcut grozave pustiiri printre Americani.
multă greutate putem recunosee în sân - pe interpelant, er răspunsul vice-şpanului 6 „Magyar“-i. Din Viena a primit un cont Sub glonţele şi bombele spaniole, Ameri­
u
n
din Sân-ziana restul adjectivului latin l-au luat cu entusiasm la cunoscinţă. de 5000 fl., pentru locomotiva ce ar fi co- canii năvăliră spre şanţuri, apoi se începu
santu(s), formă vulgară a classicului sanctus. mandat’o, âr pacostea cea mai mare ’l-a o măcelărire mare între inimici. Poporaţia
Defraudărî şi er defraudărî. In Timi- oraşului fu cuprinsă de spaimă, ea se re­
(7a urma.) ajuns când într’una din dile a primit o ci-
şora se pertractâză de câte-va cjile un sen- fugia prin biserici în timp ce tâte campa-
taţiune pentru divorţ; vă puteţi închipui,
saţional proces pentru defraudare la oficiul nele sunau sinistru. Mulţi se refugiarâ pe
masculine în loc de femenine) mai avem ce mutră va fi făcut biata nevastă-sa.
d. e. în al-dată (altă-dată) după analogia lui de dare de acolo. Acusatul Hegyi Kâroly, drumul ce duce la Elganey, ducând cu
■al-fel (alt-fel) seu tus-trele (tote-trele) sub care falsificase mai multe documente, a si­ Tunul Periicarî. Nouăle experienţe ei averea lor mobilă neînsemnată.
influinţa lui tus-trei (toţl-trei) etc. etc. mulat cât-va timp nebunie, pănă ce în fine practice făcute în cursul ultimei săptămâni Lupta nu s’a decis încă.