Page 61 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare îi,
ÂdministraţiTinea şi Tinografla.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe b6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 Jl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
INSERATE se primesc la AD- Pe un an 40 franci, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ISINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl:
Se pronumeră la tite ofi-
In Viena: M. Dukas Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld 1 Emerioh Lesnor, afară şi la d-nii oolectori.
Helnrloh Schalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistruţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ha ru­ TArgul Inului Nr. 30, etagiu
fa urg.' Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A H T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10.or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 155. Braşov, Joi 16 (28) Iulie.

Sistarea, parlamentului austriac. decât începutul altor mesurî lărte părerea nostra, cea mai nimerită in anchetă iau parte 7 protopopi şi
seridse şi grave ale guvernului. terpretare a pasului celui mai nou asesorii consistoriali. „Tribuna" din
Contele Thun ajuns la respân- Care se fiă aceste mesurî? al guvernului Thun. E înse mare în­ Sibiiu cjice, că „un Congres naţio­
tiă şi trebuind în fine se iea o ho- Nimeni nu le cunăsce încă as trebare, dâca acesta îşî va ajunge nal extraordinar va ave se se pro­
tărîre pe care din cărări se păşâscă, tăcjl. Foile polone vorbesc de un scopul, ca se aibă linişte cât va dura nunţe asupra acestei importante Ges­
şî-a ales deocamdată calea ce duce plan gata, ce l’ar avă guvernul şi anul jubilar al împăratului. tiuni."
la guvernarea fără de parlament. care se fi primit deja şi încuviinţa­ Fapt este şi rămâne, că din
Odată- hotărît ministru-preşe- rea monarchului, înse nimeni nu momentul apariţiunei autografului
dinte a plecat Duminecă la Ischl şi păte spune în ce consistă planul. împărătesc amintit în foia oficială Visita Regelui Carol la Petersburg.
i-a cerut împăratului aprobarea, pe Cei din oposiţia germană, jude­ vienesă, a isbucnit pe lângă crisa (Voci ale pressoi române.)
care a şi primit’o. când după părerile, ce le emite unul interioră din Austria şi crisa pactu­
Organul autorisat al guvernului român,
In urma acăsta gazeta oficială din organele ei, „N. W. Tagblatt", lui dualist. „ Voinţa Naţională , vorbesce în numărul său de
11
de Yiena a publicat în numărul său ved în pasul guvernului mărturisirea, S’a vorbit deja de nisce corn- Marţi despre însemnătatea călătoriei Regelui Carol
de erî autograful împărătesc, prin că el nu păte se restabilăscă stările plicaţiunî, ce s’ar nasce în caşul, la Petersburg. Articolul foiei oficiose române, al
care se închide sesiunea actuală, a normale parlamentare şi că de aceea când, precum s’a întâmplat, se vor cărui cuprins a fost comunicat de „Agenţia Ro­
mână" şi cliarelor stiăine, îl reproduceţi aici în
XlV-ea, a „Reichsrathului". contele Thun şi-a ales drumul cel zădărnici t6te încercările contelui întregul său:
mai simplu de-a guverna cu § ul 14, Thun de-a restabili acţiunea parla­
A fost der întemeiată părerea Urările căldurose ale Românilor în­
s
cjiarelor vienese, că acea audienţă a ne mai gândindu-se la disolvarea mentului. In special s’a c[i > că cea soţesc pe Regele lor, care întreprinde as-
primului ministru la împăratul va parlamentului şi la noue alegeri. mai de aprope urmare a nouei în­ tădl, împreună cu Principile Moştenitor,
avă o deosebită importanţă. Numai „Narodni Listy“, organul torsături va fi o erisă ministerială
diriguitor al Cehilor pare a fi înţe­ în Ungaria. călătoria peste hotarele ţerei, în Rusia,
Piceam, că contele Thun de spre a face Ţarului Nicolae II visita de mult
aceea a ţinut să se sfătuesca cu les pe deplin situaţia creată prin Şi acum se crede, că guvernul anunţată.
„sistarea parlamentului pe timp mai
conducătorii tuturor partidelor şi îndelungat", cum interpretăză el ne- Banffy va demisiona, pentru ca apoi Pentru întâia oră, dela recâştigarea
fracţiunilor din camera deputaţilor, merit pasul din cestiune al guver­ tot br. Banffy să fiă însărcinat cu independenţei şi dela proclamarea rega-
ca se pota cjice, că şî-a dat tbte si­ nului Thun. formarea noului cabinet şi să pre- lităţei, Suveranul României se întâlnesce
linţele spre a face cu putinţă con- „Narodni", după ce constată mai gătescă cu acesta ocasiune drumul ou acela al împărăţiei vecine, căruia acum
tinuaiea lucrărilor parlamentare. în­ îutâiu stările abnorme, ce s’au creat unor tratări cu guvernul Austriei pe îi face visită în însăşi capitala sa.
chiderea sesiunei denotă acum, că basa § lui 14.
prin închiderea sesiunei parlamen­ Dela prima sa anunţare, soirea acestei
ministru-preşedinte şî-a pierdut orî-ce tare, şi nulificarea tuturor .lucrărilor Se petrec, cum am mai cţis, lu­
întâlniri a produs generală impresiune atât
speranţă de-a mai pută lucra eu ce le-a întreprins parlamentul în a- cruri de mare importanţă în Aus­ în România, cât şi în străinătate. Asupra
acest parlament. tria, cari nu vor rămână fără efect
cesta a 14-a sesiune: a tuturor pro­ ei s’au făcut multe şi varii comentarii.
Foile cehice au fost cele din­ punerilor, a tuturor proiectelor. gu­ asupra situaţiunei generale interiore Unii au considerat’o, ca o simplă visită de
tâi, cari au adus soirea despre vernului, chiar şi a celor privitore în întrega monarchiă. Dâcă însă etichetă, fără altă însemnare politică; alţii,
ace t resultat al audienţei dela Ischl, la pactul cu Ungaria, curmarea to­ Maghiarii sunt de părere, că din dimpotrivă, voiau să vadă în ea un eveni­
accentuând, că guvernul prin închi­ tală a tratărilor deputaţiunilor pen­ acesta învălmăşelă interesele lor de ment forte grav, chemat să schimbe nu
derea sesiunei parlamentului voiesce tru cuotă etc., cjice: egemoniă vor eşi în tot caşul neal­ numai orientarea politică a ţărei nostre,
să-’şî facă mână liberă. terate, ei se înşelă de astă-dată
„Reua consciinţă a duşmanilor amar. Evenimentele cele mai apro­ dâr şi întrega situaţiune în Orient.
Ei bine guvernul are acum noştri de mărte s’a temut de oc- Nici una din aceste două aprecieri
mână liberă. Cum va procede şi ce troarea unei constituţiunî federative. piate o vor dovedi-o. .nu se potrivesce cu realitatea lucrurilor.
va întreprinde spre a scote carul Ei bine acum ei răsuflă mai uşor, Nici reducerea lui la un fapt fără însem­
statului din notnolul în care s’a în­ căci guvernul n'a făcut alta, decât întregirea venitelor preoţesc! nare politică, nici caracterul îngrijitor, care
ţepenit? Acâsta este marea între­ a câştiga timp ca se creeze cu Ma­ şi Metropolia română, gr. or. Din i-se atribuia, nu corăspund cu adevărata
bare a momentului. ghiarii o nouă prelungire provisoriă S ib iiu se anunţă, că Escelenţa Sa înfăţişare ce acest eveniment o are.
Piarul „Politik" din Praga îşî a pactului economic. Guvernul va Metropolitul Miron Romanul a con­ Incontestabil, însemnătatea întâlnirei
esplică situaţia aşa, că contele Thun ave astfel linişte pănă la finitul anu­ vocat pe (jiua de erî o anchetă de dela Petersburg este fârte mare pentru noi
s’a convins, că în parlamentul de lui jubilar şi va câştiga timp, spe­ protopopi din Archidiecesă cu scop Românii şi pe dreptate sunt aţintite tote
faţă nu se mai păte guverna cu Ger- rând, că dără se vor mai linişti pănă de-a statori procederea, ce are s’o privirile asupra călătoriei Suveranului nostru
manii şi adauge, că în acest cas în­ atunci Germanii". urmeze biserica română gr. or. faţă în Rusia. Insă însemnătatea politică a
chiderea parlamentului nu însâmnă, Acesta este, cum am cji VIII. 8 * 10 * > după legea sancţionată deja. La acesta acestui eveniment nu stă în complicaţiunî,
de

FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ îşi aternâ straiţa cu merinde şi cu Căci vecii, badea Gbeorgbe îşî are peste ole, aşa că spărgea într’o di cât lu­
premenell de umeri şi pleca din Streja- logica sa. înainte ce să scie, care-i a şi cra în două, căci „dă-1 dracului, că-i Un­
Cârţişora — la Roma. Voia să vadă odată care-i b, nu-şî prea bătea el capul cu ori­ gur". Şvabului nu-i făcea pagubă, şi lucra
Scrisori din Italia. oraşul, care a născut aţâţi omeni mari, să ginea poporelor. După-ce a învăţat să ci- cinstit, cum îi lucri unui frate.
Nenumitei prietine. sărute odată columna ridicată lui Traian, tescă şi scia istoria biblică, capul lui se Pe vremea aceea începură nişce miş­
„taichii Traian, drăguţul", cum îl numesce el lumină şi de-1 întrebai, decă Ungurul şi
VIII. cări socialiste printre lucrătorii din Peşta.
cu adevărată dragoste flască. Românul sunt tot un soiu de omeni, el îţi Când audi Cârţan, că socialiştii vreau să
Columna lui — Cârţan. Aşa îmî închipuesc eu pe pelegrinii răspundea: „Ungurul şi Românul sunt lucre numai 8 cesurî pe di, s’a crucit şi
Decă privesc! cadavrele petrificate, fanatici, ce merg la Mecca. fraţi. Der la turnul Vavilonului, când s’au le-a dis: „Mă, da voi proşti sunteţi ? De
aflate la Pompeji, vedi, că. nu e numai o Der să vede, că Roma tot e mai încurcat limbile, au uitat Ungurii limba ce v’a dat Dumnedeu mânile? Ca să staţi
tradiţia, că Romanii aveau nasuri înco­ departe, decât cum o credea el, căci merse lor românescă şi au început să vorbescă cu ele ’n busunar ? Dâcă fac eu într’un ces
voiate. două săptămâni şi de abia ajunse în Peşta. unguresce !“ După-ce a cetit cronicul lui 10 ole, atunci în 8 cesurî fac numai 80 de
Aşa îl are şi Cârţan, şi are şi ochii Ce decepţiune ! Vrâi ,să ajungi la legănul Şincai, el deveni luminat de tot şi rîdea de ole şi capăt numai 80 de creiţarî. Aşa cum
afundaţi în orbitele umbrite de nisce sprân­ părinţilor tăi şi te pomenesc! în mijlocul părerea lui de odiniâră. Acuma soia, că lucru eu înse capăt un florin şi 50 pe di,
cene dese, întocmai ca strămoşii noştri. duşmanilor. Unguru nu-i om, ca Românul, căcî nu se căci fac 150 de ole. Ce vreţi voi, mă, să
E om frumos Cârţan şi cuminte. Der lui Cârţan i-se sfîrşiseră banii şi trage dela Roma, ci e frate cu Turcu şi ajung la iernă la Roma ? Să vede, că sun­
A fost cioban la oi şi pe întinsurile a trebuit să stea în Peşta, ca să aibă cu ce copil de-al lui Hantătarul. Der dintre tote teţi Unguri!"
Bărăganului „a învăţat care-i a şi care-i b trăi şi să-şi mai strîngă şi ceva pentru părerile lui, cea mai clasică e aceea des­ Şi scârbit de prostia ungurescă pleca
u
şi a început să cetâscă. Decă-1 întrebi, ce drum. pre originea Şvabilor. Şvabii sunt fraţi cu din Peşta cu 25 de florini în busunar şi cu
scie, el răspunde: „Sciu istoria biblică şi A intrat ca lucrător la un olar şi în noi, căcî nu sciu unde aflase el în „cro­ aripele dorului la opinci.
cronicul lui Şincai". Der mai ales acesta 10 cjhe a muncit, ca altul într’o lună. Măies­ nic", că pe Şvabi i-a adus dracul pe sub Etă-1 în sfirşit ajuns, âtă-1 pe Gfheorghe
din urmă îl cetia bucuros şi pieptul i-se trul său îl plătia bine, der el nu se sim- pământ şi i-a aşedat prin părţile nostre. Cârţan, cioban din Streja-Cârţişora, um­
umfla de mândrie naţională, când cetia de ţia în tote ale lui aici, căci pe olar îl Şi Românul încă e „al dracului", aşa că blând pe stradele Romei şi căutând.
vitejii noştri străbuni. Oonsciinţa, că el, chema Pişta şi era Ungur. De aceea îşi Şvabii-s fraţî cu noi, der nu sunt fraţi Căuta columna lui Traian, a tatălui
ciobanul Cârţan, are de strămoşi pe stă- căuta un alt stăpân şi întră la un olar adevăraţi, dela Dumnedeu, cum ni-sunt său Traian !
pânitorii lumii, îl încânta, îl fermeca atât şvab în slujbă. Munci şi la acesta în 10 Italienii şi Franţujii. Lumea se uita lung după acest om
de mult, încât, ameţit de fericire, nu se dile cât altul în 30 şi, deşi Şvabul îl plăţia Şi cu logica asta, cât era la Ungur cu port atât de curios. Der se uita cu drag,
mai răbda locului şi o porni. mai rău, Cârţan se simţiamai bine la el. la stăpân se mai făcea, că lunecă şi cădea căcî Cârţan e om frumos şi înainte ce se