Page 62 - 1898-07

PagÎDa 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 155 —1898.

pe cari el le-ar putâ nasce, sâu în viitdre progresului şi s’a consolidat, ca un punct „Se cuvine să urmărim explicaţiile „Dâr decă înlăturăm partea acâsta
schimbări de situaţiune, ci tocmai în con­ stabil în politica orientală. „Voinţei" pentru a-ne lămuri asupra aces­ din evenimentul important, care se petrece
solidarea unei stări de lucruri la care mai Astfel, statul nostru, prin statornicia tui punct. acum, ajungem şi noi la conclusiunea fi-
multe generaţiunl de Români vrednici şi politicei sale, s’a arătat din ce în ce mai „In ce constă însemnătatea politică a râscă, că visita Suveranului nostru la Cur­
patrioţi au lucrat. mult ca un element temeinic pentru men­ întâlnirei? „In consolidarea — scrie ofi­ tea marei şi puternicei Rusii, umple de
întâlnirea dela Petersburg pune în ţinerea păcei în Orient. Ferindu-se de ciosul — unei stări de lucruri, la care mai mândrie naţiunea română".
deplină lumină, că x-elaţiunile statului nostru aventuri, urmărind cu tenacitate întărirea multe generaţiunl de Români vrednici şi
cu puternica împărăţie vecină sunt nu sa* prin muncă şi propăşire, România a patrioţi au lucrat". Frasa acâsta, ori cât
Momente grave âas Austria.
numai normale şi bune în înţelesul obici­ apărut înaintea puterilor mari ale Europei, adevăr ar conţine, e vagă, şi s’ar pute in­
nuit al cuvântului, ci se întemiază pe o ca un factor serios al păcei, ale căruia terpreta în diferite chipuri; der „Voinţa" Din incidentul audienţei, ce i-s’a dat
încredere şi o intimitate mutuală, cari se sforţări în acâstă direcţiune sunt şi pot fi mai spune, de astă-dată mai precis, că „re- la Ischl ministrului-preşedinte Thun „Na-
datoresc politicei înţelepte a amândoror forte preţiose. Ea a dobândit încrederea laţiunile statului nostru cu puternica îm­ roclni Listy din Praga, organul Cehilor ti­
u
Suveranilor, ce conduc sortea ambelor state. acelor puteri. părăţie vecină sunt nu numai normale şi neri, publică următorele :
Resultatele fericite ale acestei politice tre­ In aceeaşi ordine de idei intră acum bune în înţelesul obicinuit al cuvântului, Ultima încercare a contelui Thun,
bue să umple de satisfacţiune inimele tu­ şi manifestarea relaţiunilor atât de bune ci se întemeiază pe o încredere şi o inti­ care avea de scop restabilirea stărilor par­
turor Românilor. dintre Rusia şi România, care se face prin mitate mutuală, care se datoresc politicei lamentare normale, s’a sfîrşit cu vădit ne-
Acâsta este o dovadă nouă de întă­ întâlnirea Suveranilor ambelor state. înţelepte a amenduror Suveranilor, ce con­ succes. După ce Germanii au refusat proiec­
rirea situaţiunei nostre internaţionale. Dintr’acest punct de privire, avem duc sortea ambelor state". Firesce, că re- tele contelui Thun, declarându-le de neesis-
Sforţările neîntrerupte, ce România a dreptul să considerăm visita Regelui Carol sultatele fericite ale acestei politice umplu tente, ei au dat espresiune totodată şi
făcut sub conducerea Regelui Carol, au dat la Petersburg, ca un succes însemnat al de satisfacţie inimele tuturor Românilor. punctului lor de vedere, că stau tot pe
în anii din urmă râde mănose pentru sporirea politicei esteriore şi de stat urmată pănă „Mai pa la sfîrşitul articolului „Vo­ basa, pe care au stat înainte de începerea
situaţiunei şi a prestigiului ţărei nostre. acum de bărbaţii fruntaşi ai ţârei sub con­ inţa Naţională" revine asupra acestui punct tractărilor. Germanii pretind desfiinţarea
ducerea înţelâptă a Suveranului. şi scrie, că avem dreptul să considerăm ordonanţelor de limbă.
Acum doi ani, naţiunea română a
Mândră de acest succes, mândră de visita Regelui Carol la Petersburg, ca un „Narodni Listy este informat, că în
u
fost fericită a saluta în mijlocul ei pe
consideraţiunea, de care se bucură, naţiu­ succes însemnat al politicei exteriore şi de cercurile seriose domnesce convigerea, că
Augustul Suveran al marelui imperiu vecin,
nea întrâgă însoţesce cu gândul, în aceste stat urmată pănă acum de bărbaţii frun­ parlamentul, în starea lui actuală, nu mai
care îşi serbâză acum jubileul de 50 de ani
dile, pe Regele ei, care înscrie o nouă taşi ai ţării sub conducerea înţelâptâ â Su­ pote funcţiona. Acesta e deocamdată resul-
ai domniei. Era o probă dată lumei, că
dată însemnată în mersul înainte al Re­ veranului. tatul cel mai însemnat al constatărilor, ce
tînărul Regat român se bucură de o eon-
sideraţiune, care-1 pune pe trâptă egal ă cu gatului. „Intr’adevăr, nu mai esistă aclî om s’au făcut în intermezz-ul, care a scos la
Naţiunea salută tot de-odată cu res­ cuminte, şi în ţâră şi în afară, care să nu ivâlă pacienţa fără păreche şi statornicia
statele vechi europene.
pect şi iubire pe împăratul, al cărui ospe recunoscă, ce rode fericite a dat politica contelui Thun. Din semi-intunerecul, ce aco­
Astădl, acâstă consideraţiune capătă
va fi peste câte-va dile Regele Carol I! Suveranului nostru în tot ce se atinge de peră de present întrâga situaţiune politică
o strălucită confirmare prin proclamarea
relaţiunile nostre exteriore şi de situaţia interioră, două fapte apar în lumină de­
relaţiunilor de sinceră amicie, cari lâgă pe
României printre statele europene. In pri­ plină : transacţiunile cu Germanii sunt a=se
11
Ţarul Nicolae II cu Regele Carol I şi cari piarul „Timpul , organ al partidului conser­ vinţa acâsta laudele sunt unanime şi pe considera de încheiate, deore ce aceştia au
se manifestă prin întâlnirea dela Petersburg. vator, vorbesce în numărul său de Miercuri ase­
menea despre visita Regelui, ocupându-se tot-odată, deplin meritate. Fără acâstă politică pre- refusat chiar şi acelea principii de căpe-
Acâstă amicie este urmarea şi întă­ de comentând ce i-1 face organul primului mi­ vădetâre, demnă şi paclnică, nici visita îm­ teniă ce li li-a propus contele Thun. Al doi­
rirea relaţiunilor cordiale, pe cari Suverenul nistru. păratului Austriei şi nici călătoria la Pe­ lea fapt, ce nu se pote trage la îndoială
nostru le-a strîns acum douâ-decl de ani „Timpul" arată mai întâifi, că opiniu- tersburg n’ar fi fost posibile în condiţiunl este: solidaritatea neclătinată a Polonilor cu
— în mijlocul evenimentelor importante nea publică era nedumerită asupra între­ atât de înălţătore pentru prestigiul Ro­ Cehii.
ce s’au desfăşurat pe câmpiile Bulgariei — bării, ce scop urmăresce călătoria Regelui mâniei. De altă parte „Narodni Listy publică
u
cu Ţarul de atunci Alexandru II şi cu fiul la Petersburg; este numai o visită de eti­ „Suntem dâr de acord cu organul o declaraţiă, ce a făcut’o corespondentului său
său, mai târcliu Ţarul Alexandru III, pe chetă, ori s’au ivit cestiunl politice, cari autorisat al guvernului de adi asupra aces­ vienes unul dintre membri distinşi ai clu­
mormintele cărora Regele va depune sem­ impuneau o întâlnire a celor doi monarch! ? tui punct. bului polon, care clise între altele : Opinia
nul pioasei sale amintiri. Nu s’a găsit nicăirl un răspuns precis, mă­ „Facem însă o distineţiune asupra fra- publică a Cehilor pote fi pe deplin liniş­
car o indicaţiă oficiosă, sâu semioficiosă. sei celeilalte, care vorbesce de politica
Nepotul lui Alexandru II şi fiu al lui tită în consciinţa sa, că interesele ei nu
„Voinţa Naţională" tăcea, diarele străine, bărbaţilor fruntaşi ai ţârii. D-l Dim. Sturdza
Alexandru III continuă astădl acele rela- sunt primejduite nici de direcţia întregei po­
cari se inspiră din cabinetul d-lui Sturdza, este, firesce, un fruntaş ăl ţării din mo­
ţiunî, stabilite în împrejurări atât de extra­ litice interne, nici de atitudinea tactică a du­
tăceau şi ele. Discuţia se învârtea, dice, mentul ce ocupă cea mai înalţă funcţie
ordinare, de cătră predecesorii săi, cu Su- hului polon.
numai în jurul cestiunei de a-se sci, dâcă politică. Ei bine, numai politica acestuia
vei anul României. Reflectând mai departe asupra serilor
d. Dim. Sturdza va însoţi pe Suveran, căci nu îndreptăţesce conclusiunile „Voinţei
înălţarea ţărei nostre, in urma ace­ şi combinaţiilor, ce le lansâză diferitele
nici punctul acesta nu era lămurit! „Tim­ Naţionale". Dâcă a fost vre-odată în ţâra u
loraşi evenimente, în mijlocul cărora s’a scirl publicate prin ciiare, „Narodni Listy
pul" continuă ast-fel : românâscă un om de stat mai puţin con­
cimentat fraternitatea de arme între am­ e afirmă cu hotărîre, că guvernul acum, ca şi
„S’a aflat în sfîrşit acum trei cM secinţe în vederi asupra politicei externe
bele popore, şi consolidarea posiţiei de în trecut, perhoreschiză orî-ce formă a retrage-
în mod positiv, că d. Dim. Sturdza înso­ ce trebue să urmărâscă România, acest om
stat a României în ultimele decenii, au rei ordonanţelor de limbă, care unilateral ar
ţesce pe M. S. Regele. ErI, organul primu- politic a fost d-l Dim. Sturdza".
contribuit puternic a face să nască şi să mulţămi numai pe Germani.
lui-ministru a scris şi un comentar asupra Aici „Timpul" vorbesce despre „schim­ u
crescă, din ce în ce mai mult, considera­ In fine „Narodni Listy cţice: „Trăim
acestei călătorii. Suntem dâr puşi în posi- bările de faţă", cum le numesce, ale pri­
ţiunea puternicei împărăţii dela nord pentru momente ostraordinar de grave, momente de
ţiune de a-ne ocupa şi noi de acest fapt mului ministru; că la 1877 d-l Sturdza
tînărul stat dela gurile Dunărei. însemnătate istorică, cari for miză pragul a
important din istoria politică contimporană a combătut cooperarea României la răs- doue epoce. In astfel de împrejurări datoria
Câte sbuciumări n’au sguduit, în a ţării nostre. boiul ruso-turcesc; că la 1890 s’a arătat
aceşti două-decî de ani şi chiar în cei de „Voinţa- recunâsce, că soirea acestei duşman înverşunat al Rusiei; că la 1893 nostră, impusă de binele public, este de a
pe urmă, Orientul european! De câte-orl întâlniri a dat nascere unor comentarii. . . a crezut, că periculul vine din partea Un­ ocoli tot ce ar abate procesul de reali-
pacea generală nu părea să fiă greu ame­ Şi organul guvernului adaogă imediat, că gariei, âr la 1895 d-l Sturdza se schimbă sare, ce cu toţii îl dorim pentru poporul
ninţată din causa acestor sbuciumări! nici una din aprecieri nu se potrivesce cu şi devine prietenul devotat şi supus al Un­ nostru".
In tot acest timp, singur statul dela realitatea lucrurilor, căci nici caracter în­ gurilor — şi acum pare a fi prietenul Ru­
porţile Orientului, singură România a ră­ grijitor n’are acestă întâlnire, nici simplă siei. .. Maghiarii şi Goiuchowski.
u
mas neatinsă de frământările primejdiose visită de etichetă nu este . Cu alte cu­ Nu acâsta politică, dice, a fost care Am făcut erl amintire despre faimele
din Orientul european. România singură vinte : călătoria la Petersburg are o însem- a contribuit la resultatele, ce au adus ţâra colportate în pressa oposiţională maghiară
şl-a urmat cu linişte şi cumpănâlă calea oătate politică, der fără caracter îngrijitor. în situaţia de adl. Apoi încheiâ astfel: şi într’un cjiar de frunte din Paris asupra

dimisiunei ministrului austro-ungar de ex­
terne, contele Agenor Goluchowslci. Faimele
plece la „polumnă", s’a ras şi s’a premenit, Sunt momente, dragă prietenă, în Consulul român l’a dus la marchizul Pan- acestea sunt înregistrate şi susţinute de nou
gătindu-se ca de sărbătore. Care sărbătore cari simţi căldura, şi ârăşl alte, în cari nu dolfi, marele filoromân, căruia i a plăcut în colonele cliarelor oposiţionale din Peşta,
putea să şi fie mai mare pentru el, decât o simţi! ciobănaşul nostru atât de bine, încât dădu în timp ce organele guvernamentale ungu-
aceea, de a vedâ statua tatălui său Traiau Dâr Oârţan nu se mulţumi cu privitul. un banchet în cinstea lui, învitând o mul­ rescl le înregistrâză simplu, fără a-le da
in virful ameţitor al columnei? El voia să se ducă şi să îngenuncheze şi să ţime de aristocraţi. deplin crecjăment.
Şi el întreba pe românesce pe trecă­ sărute columna. Când Oârţan sosi la marchiz, scâse „Magyarorszdg“ susţinând „cu hotă­
tori, unde i columna lui 'Traiau, agrăind pe Şi lucrul acesta nu se putea, căci lo­ din straiţă o bucată de pâne şi puţină sare rîre" soirea dimisiunei, scrie, că ea este a-se
lucrători: „frate" şi pe domni cu r dom- cul pe care e ridicată columna, zace mai şi i o întinse dicându-i: „Aşa-i obiceiul pe atribui mai ales nesucceselor lui în cestiu-
nule frate". Şi se mira, că aceşti omeni jos cu vre-o doi metri, decât piâţa din ju­ la noi!" Şi apoi întorcându se cătră con­ nea orientală. Monarchia austro-ungară îşi
nu-1 înţelegeau şi nu 1 îmbrăţişâză ca pe rul lui. sul şopti: „E din satul nostru, căci pânea pierde pas de pas influenţa sa, ce o avea
un frate. „Vorbesc românesce, ca şi noi, Se uita Oârţan în drâpta şi în stânga, din Peşta e pâne ungurâscă!" De câte ori pănă acum în sfera de interese în Orient.
dâr o românâscă stricată, căci de când nu mai întreba pe unul şi pe altul, dâr vădend nu va fi trebuit să rabde fome pe drum In cestiunea cretană monarchia a adus
s’au mai întâlnit cu Români, au mai uitat că nimenea nu-i spune cum să ajungă la cu pânea în traistă! jertfe uriaşe, fără a dobândi resultate cât
limba şi au învăţat vorbe nemţescl",' mi-a ta-său, întreba de consulatul român şi să Italienii au fost atât de încântaţi de de mici. Porta otomană respinge unul după
dis el odată. In sfîrşit se vede, că tot îl duse drept la domnu consul. 11 mai mâna el, încât l’au şi îmbrăţişat şi domnele l’au altul pe candidaţii la postul de guvernator
va fi înţeles vre-unul din cârdul cel mare, încă ceva pe Oârţan la consul. De-o di nu sărutat. Şi se lăsa Oârţan bucuros să fiă propuşi, din însărcinarea concertului euro­
căci badea Gheorghe ajunse la ţînta doru­ mai mâncase nimic şi banii din urmă i-a luat în braţe şi mai surîdea pe sub mus­ pean, de cătră monarchia austro-ungară.
rilor sale. dat la bărbier. Şi cu totă fala naţională, taţă când îl sărutau frumosele Italiene, căci Montenegro ni-e duşman pe faţă, Bulgaria
In ochii lui de cioban apărură lacrimi, stomachul nu se satură din privirea unei de, erau sorelle şi fratelli de-ai lui. „Mai s’a plecat înaintea Rusiei, âr regele României
când îşi scose căciula şi privi la columna columne. ales una era frumosă de tot", îmi spunea este aşteptat la Petersburg. Pe lângă acâsta
tatălui său. Perul lui lung era numai o „Să trăiţi don consul, eu sunt Gheorghe el după-ce s’a întors clipind şiret din ochi, este aprâpe comic — cjice fâia ungurâscă—
apă, căci razele sorelui Italiei nefiind o- Oârţan, cioban român din Streja-Cârţişora, „şi mă cam prinse cheful s’o ciupesc puţin că Goiuchowski ca Polon face politică ru-
biclnuit cu căciulă, se adunaseră curiose, şi am venit la Roma, ca să văd columna aşa cum sciu eu, dâr m’am gândit, că nu sâscă şi slavă în detrimentul germanismu­
ca să vadă ce bidiganie o mai fi şi aia. lui Trai an!" să cade, şi i-am tras numai una cu ochiul!" lui. Acâsta i-s’a luat în nume de rău la
Dâr Oârţan nu le simţia. De aci încolo a dus Oârţan lume albă. (Va urma.) Berlin, mai adaugendu-se la ea sentimen-