Page 63 - 1898-07

Nr. 155—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

tele lui franeo-file, deore-ce prin soţia sa, al treilea corp de armată se vor crea 170 cununi pe mormintele Ţarilor Alec-
principesa Murat, stă. în legături de rudire SOIRILE DILEI. batalioue de reservă, pentru întreţinerea sandru II şi Alecaaudru III. După
î
cu cei mai distinşi aristocraţi francesl. A — 15 (27' Iulie. cărora se va prelimina anual un plus de acesta vor lua dejunul la ministrul
fost apoi lipsă de tact din partea lui Go- trei milione franci. In timp de pace vor
Maghiarisarea numelor. Am amintit plenipotenţiar român. La 3 bre d.
luchowski, că a făcut visite lui Meline şi fi conchemate aceste batalione la un exer­
într’unul din numerii noştri, că socie­ a. va fi primirea corpului diploma­
lui Brisson în Paris, fapt, care a supărat ciţiu de una, seu două luni. In chipul
tatea învăţătorilor israeliţl, a decis, ca tic în palatul de ernă, după care se
grozav de mult pe Germania aliată. acesta armata turcescă se va întări cu qece
toţi membrii ei israeliţl, să-’şî lapede vor reîntbrce la Peterh'-f, unde se
„Magyarox’szâg" crede a sci, că mo- şi jumătate divisiunl. Să crede, că tdte
numele „nemţesc" de pănă acum şi să va da în ondrea bspeţilor un prâncj.
narchul şi-a şi ales pe omul viitorului. El aceste măsuri militai’e, cari să vor pune în
adopteze unul unguresc. „ Ostdeutsche In 30 Iulie Regele şi Principele moş­
este ministrul comun de finanţe Kdllay, aplicare încă în anul acesta, au fost pro­
Rundschau" face din incidentul acesta tenitor vor lua parte la revista mi­
a
Maghiar „de baştină . După Andrâssy, vocate numai de incidentele din Macedo­
observarea, că Maghiarii sunt înşişi de litară, ce se va da în Krasnoje Selo,
Kâllay ar fi al doilea ministru de esterne nia şi de (continua înai’mare a Bulgariei,
vină, că afară de graniţele Ungariei în presenţa 'j arului Nicolae.
luat dintre Maghiari. Serbiei şi Muntenegrului.
peste tot a început lumea să considere pe
Observăm, că foile ungurescl se bu­ Madrid, 26 Iulie. Telegrame pri­
fiă-care Ungur de Jidov. Aceia însă, cari
cură în faţa acestei momentuose schimbări. D‘n ţera defraudărilor. De când cu pana- vate din Portorioo anunţă, că îna­
îşi maghiariseză numele lor tradiţional,
Se află însă între ele şi de acelea, cari sus­ mele din timpul de urmă „patrioţii" să vede, intea portului de acolo a apărut o
sunt atât de slabi şi fără caracter, încât
ţin positiv, că întrega istoriă cu dimisia că se tem să’şi mai întindă mânuţele la bă- flotă americană La Baiathona din
de sigur, că nu se vor expixne pentru ma­
lui Golucho’wski se reduce la o meschină nişorî, căci cei chemaţi să-i păzâscă, deşi insula Cuba Americanii au încercat
ghiarism, ci de cumva vr’un regiment ne­
machinaţiune contra personei lui, vrând târcjiu, tot şi-au deschis în fine ochii. S’au o debarcare, însă au fost respinşi de
maghiar ar ajunge stăpânul situaţiunei în
prin acesta sâ-i turbure liniştea atunci, pus însă „patrioţii" pe hoţii. Din Baia se Spanioli.
Ungaria, ei fără întârdiere vor fi gata sâ-’şî
când nici prin minte nu-i trece a dimi- scrie, că în magazinul societăţii de navi-
desmaghiariseze erăşl numele.
siona. gaţiune danubiene dela o vreme încdce o D I V E R S E .
ec m
Suntem şi noi convinşi, că avem de-a „Wiener Allg. Zeitung" contra deschi­ mână nevăcjuta cj i & dilnic mărfuri şi
face aici cu uneltiri maghiare şi pote şi derii graniţelor române. Sub titlul acesta tot ce să depunea acolo. Bănuiala a căcjut Câte diare sunt pe suprafaţa pămân­
germane, pentru a răsturna pe Goluchowski, sci’ie „Deutsche Zeitung" din Yiena: Con­ firesce pe magaziner, în contra căruia s’a tului ? Pe întrega suprafaţă a pământului
pe care, cu totâ încredere ce i-au votat’o siliul comunal din Viena a primit în una­ şi pornit cercetare, şi de fapt s’au şi des­ apar cu totul peste 43,000 diare, dintre
în delegaţiunî, îl cred periculos causei su­ nimitate propunerea, de a interveni în mo­ coperit la el tote obiectele furate. Patrio­ cari 5410 sunt cotidiane. Oele mai multe
premaţiei lor, fiind-că nu combate, după dul cel mai energic pe lângă guvern, pen­ tul, care de astă-dată să numesce Zsivâno- gazete le au Statele-Unite din America nor­
ei, destul de energic nisuinţele contrare tru esoperarea deschiderii graniţei româ­ vics Ferencz, cum a prins de veste, că e dică, anume 17,000; urmeză apoi Germania
curentului maghiaro-german, ba menejâză nesc!. Să scie adecă, că în România vitele urmăx’it, ’şi-a făcut vânt, şi acum jandar­ ou 6000, Englitera şi Franţa cu câte 4000,
prea mult slavismul în Austria etc. sunt lipsite de ori-ce bole contagiose, âr meria n’are alt-ceva de lucru, decât să-l Austro-Ungaria cu 3000, Japanul cu 2000,
măsurile luate în contra acestora sunt din caute. Italia cu 1400, Spania cu 850, China cu
cele mai escelente. închiderea graxxiţei s’a 60, Persia cu 6. Dâcă ar abona cineva
Cununia. D-1 Dr. Alexandru Borza din
Călătoria Regelui Carol. făcut numai de dragul Ungariei, pentru Abrud se va cununa la 4 August n. cu tote foile, cai’I apar dilnic, abstrăgând de
promovarea viticulturei unguresc!, seu mai porto, ar trebui să plătescă anual abona­
Din BurdujenI, punctul dela graniţa d-şora Sabina David din Bucium-şâsa, în
bine dis pentru îmbogăţirea negustorilor mentul de 140,400 cox’one. Dâcă ar ceti
României spre Bucovina, se telegrafâză ur- bisei'ica gr. or. din Bucium-Isbita. — Do­
jidovl-ungurescl. Mai ales poporaţiunea din cjilnic şese ore, şi ar întx’ebuinţa pentru
mătorele cu data de 13 (25) Iulie: rim fericire!
Yiena a avut să simtă urmările sub forma fiă-care gazetă cinci minute, suma timpului
M. S. Regele şi Principele moştenitor,
preţurilor colosale ale cărnii. Acum vine Taxe asupra cartuşelor. Ministrul de pentru lectura tuturor numerilor ar fi două
însoţit de preşedintele consiliului şi de sui­
u
„Wiener Allg. Zeit şi atacă în modul cel finanţe român publică în „Monitorul ofi­ luni, 15 dile şi 50 minute. Decă ar voi să
tele lor, au sosit la BurdujenI, la 4 ore şi
mai frivol decisiunea uâanimă a consiliu­ cial" următorea decisiune: Ori-ce personă, cetâscă în chipul acesta tote foile de pe
20 io. p. m. Onorurile militare s’au făcut
lui comunal al oraşului Viena. Ixxsă acâstă care ar dori să^întroducă din străinătate lume, ar trebui un an şi 218 dile. Gazetele
d e ; o companie a regimentului din Suceava
foie nu ne spune, cât de eftin trebuiau ne­ cartuşe pentru arme de vânat său de lux, representă 81 limbi diferite; îu Gex’mania
3STr.' 16j cu musică. Autorităţile civile nu gustorii unguri să-’şî vândă vitele pe vre­ capse, tuburi gole etc., va trebui să ceră apar gazetele în opt limbi diferite. Uea
prinRseră nici un ordin de a-se presenta
mea deschidex'ii graniţelor române, respec­ mai întâiă autorisaţia direcţiunei generale mai mare diferenţă de limbă o arată xno-
în -Jod oficial, ci numai acela de a men­
n
1
ţine- ordinea. Gara era frumos decorată, cu tive cu cât s’a urcat preţul vitelor după a regiei monopolurilor statului pentru in­ narchia austro-ungară, unde apar gazete
închiderea graniţei românescl. Efectul re­ troducerea lor. Aceste autorisaţiunî se vor în” 13 limbi diferite: nemţesce, franţuzesce,
ve;tdeţă şi drapelurî tricolore. Regele şi
deschiderii graniţelor românescl nu va fi nici da pe o colă timbrată da un leu. Taxele, italienesce, polonesce, unguresce, în limba
Pr incipele moştenitor au fost viu aclamaţi
decum un import colosal de vite din Ro­ ce importatorii vor fi ţinuţi să plătâseă re­ cehică, grecesce, românesce, sârbesce, slo-
dîe mulţimea adunată pe vastul peron al
mânia, ci în primul rând un însemnat, scă- giei pentru explosibilele importate, se fixeză văcesce, în limba croată, rutenă şi slovenă.
nonei gări. Trenul regal a trecut graniţa
(jământ al preţului. Asta însă xxu-i convine ast-fel: Lei 16 pentru fiă-care chilogram Afară de acestea se mai cetesc în Gex’­
la 4 6re şi 40 m. p. m. E pentru prima
lui „Wiener A. Z.“, căci ea păşesee contra de pulbere conţinută în cartuşe. Acâsta se mania foi rusescl, spaniole, portugese, lxo-
dată, când Regele Carol în călătoriile sale
poporaţiunei Vienei şi pentru jidovimea va constata din specificaţiunea de greutăţi landese, şvedice, neogi’ecescl, vlemice bul­
trece peste acest punct al graniţei române.
din Ungaria. a fabricei expeditore, pe care importatorul gare, latinesc!, armene, finice, norvegiene,
Staţia imediată după BurdujenI este Iţ-
este obligat a o ÎDainta direcţiunei regiei, turcesc! şi persice. Mai lăţite sunt diarele
canii, pe teritoriul austriac. Aici era mai Congresul medical din Paris. După
împreună cu factura şi x’ecipisa vărsată; fraxxcese, cari afară de Franţa se mai ce­
înainte vama română. Cum însă se întîm- cum se scie, în anul 1900 se va ţine în Pa­
Lei 1 pentru fiă-cax'e miie de capse libere tesc încă în alte 15 state, apoi urmâză
plau dese neînţelegeri între funcţionarii ro ris un congres medical internaţional. In
In acâstă categorie nu întră şi capsele apli­ foile englese, cari afară de Englitera se
mâni şi austriac!, acesta a decis pe guver­ acest scop, d-1 profesor Dr. Kalinderu din
cate la cartixşele încărcate. Lei 1 pentru mai cetesc încă în 13 ţări şi în fine ga­
nul român să clădesoă localul de vamă din BucurescI a primit o scrisore dela d-1 px*o-
fiă-care miie de tubux'I gole (neîncărcate), zetele germane, cari afară de Germania
BurdujenI. fesor Lannelongue, preşedinte al comitetu­
* der cari vor avă capse. proprie mai circulă în dece ţări.
lui de organisare, prin care-1 rogâ, ca să se
Pentru prima dată străbate Regele însărcineze cu organisarea comitetului na­ Când se seceră pe suprafaţa globului
României Bucovina. Cum linia ferată trece ţional român pentru participarea Români­ S O I R I U L T I M E . nostru ? Totdeuna! Nu e lună a anului, în
prin Cernăuţi, capitala provinciei, un mare lor la acel congres. In acest scop s’a ţinut care nu s’ar secera în vre-o pax’te a supra­
număr de Români au salutat pe Suveran o întrunire la direcţia serviciului sanitar Viena, 26 Iulie. „Wiener Zeitg." feţei pământului nostru. In Ianuarie, când
în gară, unde trenul s’a oprit câteva mi şi s’au desemnat următox’ii doctori: I. Fe- de acjî publică următorul autograf la noi tote stau amorţite sub vălul alb al
nute. Guvernatorul Bucovinei, baronul Bour- lix, preşedinte de onore, Kalinderu preşe­ împărătesc: zăpedii, secerişul e în toiul său în Aus­
guignon, a presentat M. Sale urările de bună- dinte, Măldărescu, Russu, Stoicescu, Bui- . Iubite conte Thun! tralia. In Februarie decurge cu multă rîvnă
venire pe teritoriul austriac. Regele a fost clin, Severeanu, Toma lonescu, Assaki, V.
Md simt îndemnat a închide sesiunea a secerişul în India şi Egiptul de sus; în
viu aclamat de public. Babeş, Petrini-GalaţI, MinovicI, Drăghiescu,
XIV ea a Reichsrathului. Egiptul de jos se termină în Max’tie. In
* N. Manolescu, Şutzu, Z. Petrescu, Teodori, April se seceră pe insula Oipx’U, în Persia,
Isc hi 23 Iulie 1898.
Sculy, Puşcariu şi Socor, membri; G. Ma-
Guvernatorul Poloniei este generalul Asia mică, Mexico şi Cuba. In Maih se în­
rinescu secretar-general. Francisc Iosif m. p.
Principe Imeretinski, fost şef al statului cepe secerişul în Algeria, Asia de mijloc,
Conte Thun m. p.
major al armatelor aliate ruso-române în Neregularităţî într’o societate univer­ China, Japan şi Statele-Unite din America
faţa Plevnei. In memoriile sale Regele Ca- sitară. Contra societăţii de sprijinire a apo- Lemberg, 26 Iulie. Regele Carol nordică. In Iunie se seceră în statele da­
rc^vorbesce în tex-minii cei mai elogioşl, tecarilor din Budapesta s’au ridicat în tim­ şi Principele moştenitor Ferdinand nubiene, în România, Ungaria, Grecia, Ru­
atât de meritele personale ale principelui pul din urmă nenumărate plânsorl din causa dimpreună cu suita, au sosit aici sia sudică, Italia, Spania, Portugalia, Fran-
c,ât şi de înaltele sale calităţi militare. — administrăm neregulate a fondului socie­ acjî nopte la 12 şi 30 min După 10 cia sudică şi în cele mai multe părţi ale
<p representaţie de gală se va da în ono- tăţii. Urmarea a fost, că Sâmbăta trecută minute au călătorit mai departe. Americei. In Iulie se seceră în Germania,
rea Auguştilor călători, în frumosul teatru ţinendu-se cercetare oficiosă, s’au constatat La gara din Lemberg li a eşit spre Austria, Erancia de nord, Helveţia, Sve-
al Yai'şoviei. cele mai mari neregularităţî financiare. De­ întâmpinare consilierul de curte dia, Norvegia. In Septemvre în Rusia nor­
* Wierbrski, directorul căilor ferate dică, în Noemvre şi Decemvre în Austra­
canul a decis închiderea societăţii, er afa­
La graniţa Rusiei Regele şi Px-inci- cerea a aşternut’o rectorului. Să vede, că din Lemberg, căpitanul poliţiei, con­ lia de nord, Peru, Afi’ica nox’dică şi India
pele moştenitor au fost întîmpinaţl de că- tinerei generaţiunl ungurescl mult îi zace sulul rusesc şi alţii. Un numeros de jos.
tră d-1 de Ponton, ministrul Rusiei la Bu- la inimă vorba aceea de aur, că tinerii să public era la gară. Din Lemberg
cxxrescî, de d-1 Rosetti-Solescu, ministru ia esemplu dela cei bătrâni. Şi-apoi după păuă la Rzesow trenul l’a condus Proprietar; fiBr. Aurel $Hure§iaB>ţBu
român la Petersburg, şi au fost salutaţi în panama din Arad o asemenea neregulari- consilierul Wierbrski. Consul rusesc Redactor responsabil: €wre£r©riai
numele împăratului Nicolae II, de cătră tate financiară într’o Societate de studenţi a predat Regelui Carol o scrisăre
vice-amiralul Arsenief, care a luat parte în e nimic, căci unde s’a dus mii, se pote autografă a Ţarului.
răsboiul din 1877 -78, de colonelul Nepo- duce şi suta. Petersburg, 26 Iulie. După pro­
eocinţhi, aghiotanţî ai împăratului, cari vor gramul stabilit, Regele României şi Dr. Sterie K Ciurcu.
fi ataşaţi pe lângă Rege şi de locotenen­ Organisarea armatei turcesc!. Din Oon-
tul general prinţ Dolgorucof şi locotenen­ stantinopol să scrie, că ministrul de răs Principele moştenitor vor sosi la IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
tul din garda imperială prinţ Orloff, cari boiâ, mareşalul Riza-paşa, a reluat erăşl Peterhof în 28 1. c. înainte de amiacjî. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
planul comisiunei de organisare din 1887 In 29 înalţii ospeţî vor merge la specialişti dela facultatea de medicină
vor fi ataşaţi pe lângă Principele moşte­
nitor. cu întemeierea aşa numitelor batalidne Petersburg, unde vor visita biserica din Yiena.
„Ilave" (de reservă). Anume în al doilea şi catedrală din cetate, ca să depună »AAAA/VW\AAAAAAA