Page 65 - 1898-07

KEDACŢIUNEA, „gazeta* i în Mcarfi {i.
Administraţiuaea şi Tipografia. ese
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe şese luni
Scrisori nefrancate nu 6 fi., po trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe sdse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
«IHISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrele Birouri de anunolurl : N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Oukes Nachf. Se prenumoră la tdte ofi-
«ax Augenfeld iEmerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso»
A. Oppellk» Nachf. Anton Oppellk. ■ Abonamentul pentru Braşov '
InBudapeeta: A. V. Goldber- Admmidraţiunea, Piaţa mare,
gar, Ekstoln Bornat. In Ham- TĂrfful Inului Nr. 30, etagiu
burg.- «arolyl i. Uebmann. I.: Po un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUN1L0R : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colonfi 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. y. a. s6u 15 bani. — Atflt abo­
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele c&t şi inserţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. simt a se pliiti înainte.
Nr. 156. Braşov, Vineri 17 (29) Iulie. 1 3 9 8 .

Positia lui Goîuchowski subminată. narea contelui Kalnoky, pressa ma­ a produs între Ungur! faptul, că Go- trebuit 'să cedeze Rusiei o parte din Ba­
*
ghiară pretindea ca urmaşul său să luchowski a aflat de bine a tăcâ, sarabia. Şi acesta s’a întâmplat, cu tote că
De un timp încdce s’a lansat fiă un Ungur. Nu le-a plăcut celor când baronul Vasilco a pus în de- din partea Rusiei s’a garantat integritatea
de cătră «barul „Temps* din Paris, dela Pesta numirea lui Goîuchowski legaţiunea austriacă cestiunea con- întregului teritoriu românesc printr’o con-
care îşi ia adeseori informaţiunile ca ministru de esterne, -dăr n’au cordării politicei esterne cu cea in­ venţiune încheiată în 16 April 1877, aşa-
din cercurile politice dela Pesta, şi avut încătrău şi au trebuit să se îm­ ternă şi în Ungaria. deră deja înaintea răsboiului. România a
apoi de cătră o parte a pressei ma­ pace cu ea. De-odată Maghiarii nu mai sunt trebuit să cedeze o parte din Basarabia,
ghiare şi germane soirea despre apro­ Goluchowsky se stricase cu Un­ mulţămiţî cu Goîuchowski. Ei au cu t6te că regele Carol a putut să se pro-
piata demisiune a ministrului de es- gurii încă de pe când era ambasa­ candidaţii lor unguri, pe ministrul voce la acea memorabilă depeşă, care i-o
terne conte Agenor Goîuchowski. dor la Bucurescî. Ei îi imputau că comun Kallay şi pe ambasadorul trimisese, în marea strîmtore dinaintea

Intâiu se credea, că sî trateză tolerâză agitaţiunile „daco-române“, austro-ungar dela Berlin Szdgyeny. Plevnei, marele duce Nicolae, şi în care
numai de-o faimă ca tdte faimeie, aşa că, după ce a ajuns ministru, Şi e fbrte probabil, că aceştia sunt se dicea: „venez a notre secours! Passez
menite a face sensaţiă trecetdre, der Goîuchowski a trebuit să le între în tot-odată şi agreaţii cercurilor diri- le Danube ou vous voulez, comme vous
mai tărcjiu acea scire s’a repeţit tot voiă şi să le dea probe deosebite, guitore din Germania. voulez, sous quelles conditions que vous
mai des, aşa că acum a început se că respectâză aspiraţiunile lor, pen­ Decă este ceva serios în aface­ voules! Mais venez vite, car Ies Turcs nous
capete dre-care consistenţă. Şi tre- tru ca să i îmblâncţăscă. rea cu demisiunea lui Goîuchowski, abîment!* Er când parlamentul român a
bue se mai constatăm, că soirea Iu cele din urmă a reuşit a se noi credem, că motivul principal e amintit mai târdiu Ţarului cuvântul său de
despre retragerea lui Goîuchowski împăca cu ei — la părere pe de­ atitudinea sa faţa cu politica inte- onore, întâmpina principele Gorclacoff pe
pană acjî nici nu a fost formal des- plin — şi în sesiunea din urmă a ribră din monarchiă, care nu place frumosul român la Petersburg, generalul
minţită, nici nu a fost confirmată delegaţiunilor Ungurii au fost cei multora. Ghica, cu cuvintele: Qu’on ne mette pas
din parte autorisată. dintâi, cari i-au votat încredere Cele ce se spun despre „întu­ l’honeur de l’Empereur â toute sauce —
Căuşele, ce se crede că ar fi pentru tactul şi înţelepciunea, cu necarea vacjei monarchiei în Orient*, parceque c’est une sauce, dans la quella
pricinuit sdruDcinarea posiţiunei mi­ care conduce politica esteribră. care a adus cu sine, că t6te statele il pourrait faire cuire tous Ies Roumains*.
r
nistrului de esterne austro-ungar, Ce s’a întâmplat de atunci, ca balcanice graviteza acum la Peters Aşa rea poveste nu s’a întâmplat; Românii
sunt mai multe şi de diferită na­ deodată să se fi sguduit aşa demult burg, ca stelele mic! dimprejurul n’au fost nici fripţi, nici mâncaţi, însă Ba­
tură. Unii susţin, că causa prioci- posiţiunea ministrului de esterne? sorelui*, sunt numai pretexte mo­ sarabia tot au trebuit s’o cedeze, şi atunci
pală ar fi atitudinea pasivă a lui Apropierea de Rusia, care a mentane, îndărătul cărora s’ascunde nu ll-a rămas nimic altceva, decât de a
Goîuchowski în cestiunea cretană, culminat în cunoscuta notă identică intenţiunea de-a acapara şi postul se mulţămi eu o ’mbelşugată ură rusescă.
alţii (ţie, că şi-ar fi atras nemulţu­ russo-austriacă, e de-o dată mai ve- important dela esterne pentru poli­ N’a fost atunci pentru primaoră, că
mirea curţii împărătesc! din causa chiă. Crisa în Austria cu urmările tica maghiară. s’au ciocnit interesele teritoriale ale am­
unor observări, ce le-ar fi făcut asu­ ei nu se pbte 4* > că ar fi fost pro­ belor state. Cu cât s’au desvoltat mai in­
ce
pra reginei Spaniei şi că posiţia vocată de contele Goîuchowski. Ori dependent paşalîcurile şi principatele de
’i-s'a sdruncinat, fiind-că pe lângă dbră i-se împută, că nu a lucrat mai Visita Regelui Carol la Petersburg. odinioră, cu cât au învăţat să se mişee mai
acesta s’a arătat prea slab în ces­ energic şi mai resolut pentru înlă­ liber la ei acasă „Valachii şi Moldovenii*,
tiunea resboiului ispano-american, turarea sâu aplanarea ei? Să fi spri­ (Voci ale pressoi maghiare.) cu atât mai repede au dispărut de po
n’a intervenit la timp în favorul jinit el, ca Polon, mai mult causa „Tester Lloyd în fruntea numărului scenă consulii generali, cum au fost Min-
u
păcii etc. Foile maghiare în fine — Slavilor din regatele şi ţările repre- său dela dela 25 Iulie scrie: ţiaki, Daşcoff, Urussoff etc. şi cari nu fă­
şi aceste sunt, cari au colportat mai sentate în Reichsrath? AstădI plâcă regele Oarol al Roma ceau, decât ce le plăcea lor seu Ţarului
mult faima despre retragerea lui Probabil, că pe lângă Maghiari niei însoţit de principele moştenitor Fer- tuturor Rusiilor. Astă dl mai sciu încă mii
Goîuchowski — susţin, că în genere şi cei din Germania au văcţut cu dinand, de ministrul preşedinte Sturdza şi de Români să povestâscă fel de fel de
politica sa orientală conservativă, och! răi atitudinea pasivă a lui Go- de o suită, eorăspuncjătore, la Petersburg amănunte, cât s’a purtat de neuman cu boierii
care a adus lucrul acolo, încât mo- luchowski faţă cu puternica mişcare pentru de a visita pe Ţar şi familia sa. şi funcţionarii pământeni pe timpul răsboiului
narchia austro-ungară îşî pierde pas a slavismului în partea de dincolo Faptul acesta ne face să presupunem, că crimeie baronul Budberg, şeful administra-
de pas influinţa sa în peninsula bal­ a monarchiei. s’au aplanat cu desăvîrşire acele încordări, ţiunei civile rusescl în Moldova şi Muntenia.
canică, precum şi părtinirea causei Adevărat, că pe când ministrul cari au esistat două-ijecl de ani de-a ren- România aşa-dâră nici când n’a văcţut
slavismului în Austria în paguba de esterne nu esercită nic! o influ- dul între Petersburg şi Bucurescî, fără să în Rusia pe vecinul pretinos, ei totdeuna
germanismului, care ’i-s’a luat în inţă asupra afacerilor interibre în le fi succes când-va diplomaţilor şi politi- numai pe mai puternicul lipsit de orl-ce
nume de rău cu deosebire în Ber­ Ungaria, influinţa lui este mult mai cianilor să facă să se uite : „nerecunoscinţa scrupulositate, care apăsa fără cruţare pe
lin, ar fi motivul, căruia este a se mare în Austria. Der de ce să se Rusiei şi a Ţarului.* Acâstă nerecunoscinţă vecinul său mai slab, din eausă că acesta
atribui demisiunea sa. ceră dela Goîuchowski a fi neco^e- a constat, precum să seie, în aceea, că nu era Slav şi pentru-că ’şl aşedase şe­
Cetitorii noştri îşî vor aduce cent şi a face în Austria, ceea ce România pentru serviciile sale aduse Ru­ derile sale tocmai pe magicul drum dela
aminte, că pe când se uneltea mai în Ungaria îi este interzis? siei în decursul răsboiului cu Turcii din Moscva la Hagia Sofia, spre Cornul de aur,
ales din patte maghiară la răstur­ Seim bine, ce mate înverşunare 1877/78, în urma tractatului dela Berlin a unde deja înainte cu o miie de ani an-

FOILETONUL .GAZ. TRANS.* Românul nostru. „Da sfântu Petru s’a bă­ mână pe umărul său şi, desehicjend ochii, acasă la Streja-Cârţişora. Der încă nu fă­
tut cu Dacii ? Ce caută el acolo ? N’o are vădu un sergent, care-1 întrebă câte tote, cuse jumătate din drum, când îl apucă un
destul de bine în raifi? Se vede, că papa ce nu le înţelegea. Inzadar cerca el să 1 dor nebun de columnă şi se întorse ârăşî
Scrisori din Italia. e Ungur de face lucruri de astea!* dumerescă pe fratello, — Cârţan fu socotit la Sibiiu, hotârînd se nu mai facă nici un
Nemiluitei prietine. Era sfânt, nu-i vorbă, şi sfântul Pe­ de nebun şi dus la secţie. pas fără ea.
VIII. tru, der aşa sfânt, ca ta-său Traian tot întrebat fiind de ce nu i-a plăcut să Decă vrâi să-l năcăjescl pe Cârţan,
nu era! stea la serată, el răspunse simplu: „Mai n’ai decât să-i vorbescl bine de poliţie şi
Columna lui — Cârţan.
Dela columnă au plecat cu toţii la întâiti taica, şi apoi fraţii!* de gendarml. Soiul ăsta de omeni la el e
(Continuare)
forul roman şi prin alte locuri cu rămăşiţe egal cu Ungurii. Şi are drept Cârţan să fi
In diua aceea fu badea Gheorghe
A doua di l’au suit pe Cârţan cu alaiii dela Romani. Erau şi alea frumose, der mânios pe ei. In Roma un sergent de
părtaş de o bucuriă nespusă. Marchizul
în columna lui Traian. Cât de fericit se surpăturile şi ruinele nu-1 puteau încânta Paudolfi îl surprinse cu un dar frumos. Ii stradă l’a deslipit de lângă columnă, âr
simţia el, că pote păşi pe locul, pe care aşa mult. dădu o fotografiă uriaşe a columnei lui acum când păşia liniştit pe drumul de ţâră
(
păşise odinioră împărătescul său tată! Nu­ Sâra fu invitat Cârţan ârăşî la domnii Traian. ce duce la Streja-Cârţişora cu columna lui
mai sus îl aştepta o decepţie grozavă. Ca ăi mari şi fu ospătat ca un eraiii. Pe la subsioră, se pomenesce cu doi gendarml,
Cum se vădu Cârţan cu fotografia
într’altă lume privia el dus la statua din miecjul nopţii însă badea Gheorghe dispă­ cari fără multă vorbă i o confiscă.
acâsta, nu mai putu sta în Roma, căci îl
vârful columnei, când de-odată îl întrebă ruse. Tote căutările erau zadarnice, ia-1 de
mâna acasă un dor nebun să le arete Ro­ Indignat pănă în adâncul sufletului
cine-va: „Sci cine-i ăla*? — „Cum nu, e unde nu-i ! mânilor columna. său, badea Cârţan stătu un moment pe
tata Traian, drăguţul, bată-1 norocu, că De abia dimineţa l’au găsit — la loc, apoi se întorse ârăşî dela drumul ju­
frumos om era!* Toţi isbucniră în rîs. secţie. Şi într’o bună diminâţă plecă din
r mătate şi în loc să plece în satul său, se
Ăsta-i sfântu Petru, Cârţane, nu-1 vedl cu Etă cum se întâmplase lucrul. Roma, fără ca să scie nimeni, cu sulul de
r duse drept la Peşta la — ministrul „Ber-
cheia raiului în mână! ?“ — „Nu se pote, Dela un timp să plictisise Cârţan de hârtie, mare şi el cât o columnă, pe teli* (Percel), ca să-i ceră columna înapoi.
că cronicul spune, că în vârful columnei domni şi îl apuca dorul de Traian. Se stre- umere.
l’au pus pe marele împărat Traian!* — „A cură neobservat din casă şi nu se opri de­ Ajungând în Sibiiu espuse fotografia Umblat’a Cârţan pe la deputaţi, „cari
fost acolo, der l’a dat papa jos şi l’a pus cât pe piedestalul columnei. Aici îl prinse în redacţia „Tribunei* pentru-ca tot natul sunt slugile nostre, ale ţăranilor*, amenin-
pe sfântu Petru !“ Să fi vădut năcaz pe somnul şi adormi. Cătră dimineţă simţi o să vadă columna tată-său, âr el se duse ţatu-i-a că, decă nu 1 vor duce la „Berteli*,