Page 66 - 1898-07

Pctgina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 156—1898.

corase Ruric. Şi dâcă România cu tăte es- boiţi, ce ar porni Rusia, seu altă putere „Asociaţiunea” la Beiuşm. tătore. Nu din tactică, ci din silă o facem
perienţele sale istorice tot a încheiat în mare contra Turciei. Pe când politicianii acesta. De aceea dicem : Austria să nu se
1876 alianţa cu Rusia, acesta s’a întâmplat, din Oetinje şi Belgrad, din Sofia şi Atena Dela comitetul central (Sibiiu) al „Aso- mai aştepte mult pe sine, căci Ungaria încă
11
precum fârte corect a observat odată, Du­ resoneză astfel: acum-acum a sunat ceasul ciaţiunei primim spre publicarea urmă- ■nu va aştepta mult pe Austria .
u
mitru Sturdza, actualul ministru preşedinte, din urmă al Turciei, în BucurescI s’a ţinut torea: „Btidapesti Hirlap scrie: „Pentru noi
u
„nu din ură contra Turciei, nici din sim mai bucuros la vechia tradiţiune istorică, C O N V O C A R E . Maghiarii s’a creat o situaţiă forte intere­
patiă pentru poporul rusesc, ci numai de că, decăderea statelor îmbătrânite a du­ santă, Orisontul e mai curat (?), deorece
In sensul §§ 23 şi 26 din sta­
temă, să nu fiâ strivit de cel mai tare“. rat de regulă mai mult, decât propăşirea acum nu se mai p^te trage la îndoială, că
tutele „Asociatiunii pentru literatura
Ou tote acestea s’a ajuns la pacea preli­ lor, că disolvarea Turciei, care s’a început
română şi cultura poporului român , fructul activităţii de trei ani a cabinetului
11
minară dela San Stefano, la congresul dela deja de-o sută de ani, încă multă vreme
se convocă adunarea generală ordi­ Banffy, proiectele despre pact, au căclut.
Berlin şi la retrocedarea Basarabiei. Insă nu va pute ajunge pe tapet, ca un fapt
nară a Asociaţiunirîn Beiuş pe cŢilel© Guvernul austriac le a retras, întru cât dâcă
esistă legi naturale în lupta pentru exis definitiv. Trebue să se recunoscă meritele ar convoca la o nouă sesiune parlamentul,
de 27 şi 28 August st. n. 1898, pe
tenţă a statelor, legi, cari în momentul ul­ mari ale diplomaţiei marilor puteri dătă- ar trebui să înainteze de nou cele douădecl
lângă următdrea
tim decisător trebue să se îndeplinâscă, tore de măsură, cari nu voiesc se accele­ de proiecte. Astfel proiectele guvernului
chiar dâcă s’ar amesteca şi puţină nere- reze procesul de disolvare al Turciei, căci Programă: unguresc au devenit fapte unilaterale, er a
cunoscinţă sâu perfidie. România nu pote fi cu cât mai încet se îndeplinesce acâsta, cu Şedinţa I. Sâmbătă în 27 August încheia pact unilateral, este imposibil. De
nici când prietinul statornic şi devotat al atât mai puţin va ave să sufere Europa
1898 st. n. la ărele 11 a. m. O r d i n e a aici urmeză, că şi guvernul Banffy trebue
Rusiei, să pote să trebue să facă din când şi statele Balcanice. Decă s’ar lăsa cine-va
d e d i : 1) Deschiderea adunării ge­ să-şi retragă proiectele înainte de Septem-
în când, ceea ce voesce imperiul Ţarului, zorit de impacienţa acestor din urmă, flă­
nerale. 2) Raport despre activitetea vre, fiind-că nu le pote lăsa în suspens pe
însă totuşi trebue să fiă totdâuna cu ochii cările şi povoiele de sânge, ce vor însoţi comitetului central în decursul anu­ masa Camerei. Oe va face cu ele? Situaţia
în patru, dâcă voesce să-şi. conserve in­ retragerea Osmanilor din Europa, vor în­ lui espirat. 3) Alegerea comisiunilor este mult mai seriosă şi timpul mult mai
dependenta şi individualitatea sa naţională. trece cu mult pe cele ce au premers apa- de câte 3 membrii: a) pentru exa­ scurt, decât ca pănă la finea lui Septem-
riţiunei lor pe scena îmbătrânitului im­
Firesce, într’un timp, când problema minarea raportului; b) pentru exa­ vre proiectele să potă deveni lege, chiar
periu bizantin. Acâsta se scie şi în Peters-
diplomaţiei europene este mănţinerea păcii, minarea raţiocinului pe 1897 şi a şi în caşul când, ca provisoriu vamal, ar
burg, şi de aceea şi tactul politicei orien­
nici tonul fundamental al disposiţiunei din­ proiectului de buget pe 1899; c) voi să le legaliseze prin Ungaria. Acâsta
tale rusescl apare dela pacea dela Kutşiik-
tre România şi Rusia nu e greu de aflat. pentru studiarea proiectelor de regu­ ar zădărnici-o oposiţia. S’ar ivi dâr între­
kainardşe (1774) încoce atât de circum­
Un astfel de moment e fără îndoială cel lamente înaintate spre aprobare ; d) barea unui al treilea provisoriu, ori sepa­
spectă şi precugetată. — ceea ce firesce u
de adl, şi din punctul acesta de vedere pentru înscrierea de membri şi în- rarea economică. Hic Rhodus, Mc salta .
să pare prâ zăbovitor pentru acele spirite u
concepută se pote saluta cu sinceritate în­ cassarea taxelor. 4) Propuneri even­ La alt loc „Budapesti Hirlap dice,
înfocate, cari îşi îuchipue a prevede de pe
tâlnirea regelui Oarol cu Ţarul. Fără în­ tuale. 5) Disertaţiunî. 6) Raportul că în Viena se lucreză cu puteii înoite
platoul dela Vitoş sâu Lovtşen viitorul
doială meritele şi virtuţile de regent ale comisiunii pentru înscrierea de mem­ contra lui Banffy. Contele Thun nu voesce
Peninsulei balcanice şi nu se pot mira în
regelui României sunt recunoscute şi lăngă bri şi încasarea taxelor. să încheie pactul pe basa principiilor cu­
destul de egoismul sâu miopia diplomaţiei
Neva. Şi acolo se va concede bucuros, că Şedinţa II. Duminecă in 28 August prinse în proiectele înaintate pai-lamentului,
europene.
regele Oarol, ca monarch, a contribuit mai ci ar voi să facă un alt pact. Acâsta —
1898 st. n. la ărele 10 a. m. O r d i n e a
mult decât orl-care dintre principii din dice foia ungurâscă — încă a fost una
d e d i : 1) Raportele comisiunilor ex
Balcani la prosperitatea şi progresul ţării Sub titlul „împrietinh’e ruso-română din căuşele sistării „Reichsrath -ului, de-
u
K
mise în şedinţa I. 2) Alegerea secre­
sale şi tote acestea numai mulţămită pu- publică „Alkotmâny“ dela 27 Iulie pe pa­ ore-ce acum — ne mai fiind comisiune
tarului I. 3) Alegerea preşedintelui,
terei interne şi proprii a poporului său, gina a patra un scurt articol, vorbind des­ austriacă pentru cuotă — este absolut im­
vice-preşedintelui şi a comitetului
fără să fi fost spriginit pe munificenţa său pre visita regelui Oarol la Petersburg. posibil a stabili cuota şi astfel cu neputinţă
central. 4) Defigerea locului pentru
marinimositatea vr’unei părintescl puteri. Foia ungurâscă începe prin a spune, că în încheiarea pactului. „In Viena aşadâră —
proxima adunare generală. 5) Dispo-
u
Lângă Neva forte adese-orl i-s’a reproşat România pare a fi amuţit cu totul durerea, continuă „Bud. Hirlap —vor să răstorne pe
siţiun! pentru verificarea proceselor
regelui României, că perfecţionarea arma­ ce se esprima înainte cu două-decl de ani Banffy în interesul provisorului şi planul
verbale. 6) încheierea adunării ge­
tei sale şi sistemul de apărare al ţării sale asupra luărei Basarabiei, prin cântecul lor este, de a împărechia partida liberală,
nerale
l’a condus într’un sens opus Rusiei. Dâr „Româniă, mamă dulce, eu mă duc cu în care sunt forte multe elemente malcou-
Se observă, că eventualele diser­
de fapt lucrul n’a fost aşa. Regele Oarol DumnedeuŢ şi că în România ar fi crescut tente. Malcontenţii aceştia, unindu-se cu
taţiunî şi propuneri au se fie presen-
şî-a tras numai consecinţele logice din po- simpatiile faţă de Ruşi, aşa încât regele apponyiştii, ar face apoi ceea-ce ’i place
tate presidiului Asocia.ţiunii în scris
siţiunea geografică şi politică firâscă a Oarol merge acum la Petersburg străbătând Vienei. Se speră mai departe, că Beniamin
cu 8 dile, er eventualele interpela-
ţării sale, adecă s’a alăturat pe lângă tri­ Basarabia — căci, cjice, „este în interesul Kâllay li-ar face hatârul de-a ajuta, ca
ţiunî cu 3 cjile înainte de adunarea
pla alianţă ; apoi şi pe terenul militar a regelui Oarol de a scuti simpatiile rusesc!, crisa austriacă să se transplânteze şi în
generală.
11
făcut tote acele preparative, cari i-se pă­ âr ministrului-preşedinte Sturdza, „mare Ungaria .
Din şedinţa comitetului central
reau, că vor garanta conservarea păcii. amic al Maghiarilor , îi cade bine a-se în-
11
al „ Asociaţiunii pentru literatura ro­
11
Nimenea nu-i va pute denega regelui Ca- căldi în radele graţiei Ţarului .
11
mână şi cultura poporului român , Călătoria Regelui Carol.
rol meritul, că în decurs de două-decl de
După-ce foia ungurâscă spune, că ţinută în Sibiiu la 21 Iulie 1898.
ani a ţinut cu credinţă şi fără' şovăire la Sosirea la Graniza (26 Iulie). M. S.
suita lui Oarol constă din ofiţeri, cari au
aceeaşi direcţiune politică, şi că nu s’a Regele Carol al României şi A. S. R. Prin­
luat parte la resboiul din 1877 şi după-ce I)r. Ilarion Puşcăria m. p.,
lăsat influinţat de apariţiunî trecătore, şi ţul moştenitor au sosit la 8 ore de dimi-
amintesce despre afirmaţiunea unor foi, că vice-preşedinte.
acesta şi e adevăratul şi ultimul motiv, nâţă. Gara era decorată în mod minunat
acâstă visită ar fi un act de pură curtenie, Dl*. Beii m. p.,
pentru-ce nici unul din celelalte state bal­ şi ornată cu drapele rusesc! şi românesc!.
pentru care nu e de lipsă presenţa lui secretar II.
canice n’a avut astfel de succese, ca Ro­ Garda de onore, înşirată pe peron, era for­
Sturdza — ea continuă:
mânia, atât în politica internă, cât şi în cea mată de reg. 7 de trăgători din Censto-
esternă. „Visita dela Petersburg nu este un chove, cu drapel şi musică.
fapt de pură curtenie, ci ea are şi însem­ Ungurii şi sistarea „Reichs- Printre personele, cari aşteptau sosi­
Fără îndoială, politica regelui Oarol
nătate politică, de aceea trebue să mârgă rath“-ului.
se va conserva şi în viitor mai bine, de rea trenului regal, se observa: ministnxl
şi Sturdza la Petersburg. Este ceva în lu­ României la Petersburg, Rosetti Solescu;
cât politica vecinilor săi de peste Dunăre, Soirea despre sistarea „Reichsratlri-ului
cru. Suita acâsta va fi acomodată pentru ataşatul militar rus la BucurescI; colonel
cari din causa slăbiciunii şi isolării lor, ţin a produs mare sensaţiă în cercurile poli­
reîmprospătarea vechei amiciţii de arme. baron Taube; d-1 guvernator Petroko'wsky;
cei drept pace, însă totu-şî visâză într’una tice din Peşta. Pe asâră a fost convocat
însăşi alegerea suitei din generali, cari s’au
de marele răsboih apropiat, şi de aceea în capitala ungară un consiliu de miniştri, d-1 Ozeroff, şambelan, comandantul brigă­
luptat alături cu Rusia, portă timbrul ten- zi ; general-major Frantz şi înalţii demni­
politica lor şl-o îndrepteză nu spre conser­ în care s’a discutat asupra măsurilor, ce ar
denţei, şi efectul ei, aşa credem, nu va fi tari civili şi militari.
varea păcii, ci spre exploatarea unui răs- fi să se iee acum după-ce încercările de a
scăpat nici în Viena, nici în Stambul. De La sosirea trenului, musica a cântat
altmintrelea întregă călătoria are aparenţa, se încheia pactul, au fost zădărnicite. As- un marş, apoi imnul naţional român. După
ca şi când preşedintele Faure ar visita pe tădl sosesce din Viena la Peşta ministrul- salutări, Regele Carol a trecut în faţa fron­
îi spune studenţilor „ca să-i bage în no- împăratul Wilhelm. preşedinte Thun şi ministrul de finanţe tului trupelor de onore, însoţit de genera-
velă ; aşteptat’a la ministru pe scări o jKaizl, pentru-ca să discute asupra Gestiu­
u
„Acâstă schimbare de front a Româ­ lul-maior Nicolaieff, de colonelul Bernjajeff
săptămână întregă cîi de di câte-va cesurl nilor vamale şi economice.
niei putâ fi prevădută fără de-a avâ omul dar şi de un numeros stat-major. In acest timp
şi în sfîrşit a răsbit la ministru şi a dat Organul guvernului unguresc, „Nem-
profeţitor. Deşi foile oficiose vor nega în- musica cânta un marş de ceremonia.
jalbă, că gendarmii i-au. furat columna... zet , vorbind despre neaşteptata surprindere,
u
sămnătatea politică a visitei, totuşi nimeni Regele Carol, Prinţul moştenitor şi
Acum doi ani plimbându mă prin ce a pregătit’o contele Thun nu numai
nu va pute dice, că opinia publică a Ro­ suitele lor au dejunat apoi într’un salon al
Miinchen, care nu mi-a fost mirarea dând Austriei, ci şi Ungariei prin sistarea parla­
mâniei ar perhoresca intrarea ei în sfera gării. După dejun, trenul regal s’a pus în
cu ochii de Cârcan. mentului austriac, scrie în numărul său de
de interese rusescl chiar şi în mânia Basa­ mişcare, spre drumul Varşoviei, în sunetul
— „Dâr ce cauţi pe aici, bade rabiei. Amiciţia austro-ungară n’are amici erl următoi’ele: imnului naţional român. La graniţă, trenul
u
Gheorghe ? l’am întrebat uimit. „Adevăi-ul l’a grăit ministrul austriac regal s’a oprit 40 minute.
în România, fiind-că spiritele, orl-ce s’ar
„Ia şi eu, ca drumeţii, cocone!“ dice, sunt dominate de ura contra Ma­ de comerciu Bămreither, când a dis: Un­ Sosirea la Varşovia (26 Iulie). Tot ora­
„De unde pănă unde ? u ghiarilor . . . garia aştâptă pe Austria. Aşa este. La gu­ şul este împodobit pentru primirea M. S.
11
„Mă întorc acasă. Veniam din Paris, a vernul nostru este voinţa de a încheia pac­ Regelui Carol al României. Gara este bo­
că şi acolo sunt fraţi de ai noştri. Dâr r Allcotmăny spune mai departe, că tul; însă unilateral acâsta nici n’o putem gat decorată cu flori, drapele şi tapiserii.
decă Wekerle şi Szilâgyi n’ar fi arangiat
11
âia-s mai sumeţl decât Italienii . . . . face, nici nu vrem să luăm asupra nostră Regele Carol şi Prinţul moştenitor
procesul Memorandului şi dâcă nu s’ar fi
îndatoriri. Din causa acâsta trebue să aş­ au sosit la 2 ore 55 m. Sunt primiţi pe
creat martiri din preoţi şi advocaţi, urei
Unii spun, că Cârţan e un nebun fa­ teptăm deocamdată a vede, că fi-va Aus­ peronul gării de guvernatorul general, ge­
contra Ungurilor şi Austriacilor nu i-ar fi
14
natic, alţii nici cu epitetul de „fanatic tria capabilă a ridica la valore de lege neralul prinţ Imeritinski; aghiotantul ge-
succes a face o ast-fel de propagandă;
nu-1 onorâză, ci îi dic numai nebun. Sunt pactul pe cale constituţională. Pănă acum ral, vice-amiralul Arseniew; comandantul
apoi sfîrşesce dicend, că bunul amic al lui
însă şi de aceia, cari sunt convinşi, că am aşteptat, însă în zadar... Nici timpul, fortăreţei de Homarow; şeful statului-ma-
Banffy, „genialul Sturdza, îşi va retrage
11
ciobanul nostru e un om cu o inteligenţă nici împrejurările nu ne prea înăămnă a crede, jor Ponziwerski şi tote nobilităţile civile şi
amiciţia austro maghiară, cum şi-a retras
rară şi cu inimă românâscă, care ar pute că pactul se va pută realisa in optima forma. militare.
şi vorbirile anti-maghiare. ..
slugi multora de pildă. Prin urmare nici Austria, nici străinătatea La sosirea trenului musica a cântat
Iulie, 1893. Sextil. nu ne pot lua în nume de rău, dâcă noi imnul naţional românesc, pe când compa­
ne pregătim pentru o arangiare de sine stâ- nia de onâre presintâ armele. Regele Ca-