Page 67 - 1898-07

Nr. 156—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

rol a salutat în mod cordial pe principele stată, că s’au defraudat abia în câte-va coraţiunile de de-asupra vor fi nisce ar­
12.000 lei, pe lângă care se mai dă un
Imeritinski, apoi a trecut în faţa frontului săptămâni 597,000 fl. bani publici de cătră cade colosale, purtate de uriaşe columne. adaus de 2.000 lei din fondurile univer­
companiei de onore, care a defilat în urmă. funcţionari de ai statului. Şâse porţi monumentale şi patru intrări sitare.
După defilare M. S. Regele, însoţit de cu trepte vor conduce în drâpta şi în stânga. (Va. urma).
Biblioteci poporale în România. Minis­
principele Imeritinski şi principele moşteni­ Galeria pentru privitori va fi compusă din-
terul instrucţiei din BucurescI a hotărît în­
tor cu vice-amiralul Arseniew, s’au urcat în tr’o terasă spaţiosă şi va ave cinci rânduri Convocare.
fiinţarea de biblioteci rurale. In scopul a-
landoul! deschise şi s’au dus la palatul Le- de bănci, dintre cari fiă-care va ave câte
cesta a întocmit o listă de cărţile cu care Despărţământul CluşiQ Nr. XIY al
senski, în mijlocul gardului format de tru­ 1300 locuri de şedut. Cele cinci rânduri vor
se vor îndestra aceste biblioteci şi a dis­ „Asociaţiunei pentru literatura română şi
pele garnisânei, aclamaţi cu entusiasm de conduce pănă la scena cea rotundă, care
u
pus să se facă un regulament de funcţio­ cultura poporului român , îşi va ţinâ adu­
mulţimea îngrămădită pe stradă. va ave 90 metri în diametru.
nare. Se vor deschide biblioteci rurale de­ narea sa generală anuală în 4 August st.
Sâra s’a dat un prân4 de gală la
ocamdată, pe lângă şcolele cu local siste­ n. a. c. la 3 ore p. m. în localitatea Ca-
prinţul Imeritinsky şi la 9 ore săra la pa­
matic, aşedate in centrurl mari populate şi sinei romane din Cluşifi cu următorea pro­
latul Lesenki o representaţie de gală la Institutul medico-legal din
posedând deja dulapul trebuincios păstrării gramă :
care au asistat 300 de invitaţi, urmată apoi
cărţilor. Valârea cărţilor trimise va fi nu­ Bucuresci. 1) Cuvânt de deschidere. 2) Raportul
de o iluminaţie generală a parcului.
mai de-o sută de lei la început. Pe listă comitetului. 3) Alegerea a lor două comi-
M. S. Regele plâcă mâne diminâţă la D. dr. Fr. Strassmann, profesor de
figurâză scrieri, de literatură, de sciinţă vul- siunl, una pentru censurarea raportului co­
9 şi jum. la Petersburg. medicină legală la Universitatea din Berlin,
garisată şi de agricultură. Tot în scopul mitetului şi pentru propuneri, er alta pen­
* a visitat astă-primăvâră Bucurescii şi s’a
acesta, ministerul a comandat d-lui Al. tru încassarea taxelor şi înscrierea mem­
Etă programul oficial al şederii la Pe­ Vlahuţă o geografie pitorescă a României, interesat firesce în mai îualt grad de insti­ brilor noi. 4) Alegerea alor doi delegaţi
tersburg a Regelui Carol al României. şi d-lui profesor Anghel Demetrescu un ra­ tutul medico-legal de acolo; apoi a scris pentru representarea acestui despărţământ
Sosirea la Peterhoff la 16 (28) Iulie port asupra necesităţii de a-se înfiinţa ase­ în „Berliner Klinischc Wochenschnft“ o dare la adunarea generală a „Asociaţiunei*, care
la orele 11 de diminâţă. A doua di de di­ meni biblioteci. de sâmă, din care publicăm pasagiile ur- în anul curent se va ţinâ în Beiuşiti. 6) Ale­
minâţă visita la Petersburg, unde M. S. mătore: gerea comitetului acestui despărţământ pe
va merge la catedrala fortăreţii pentru a Din Bistriţa. Precum apare din pro­ Lumea medicală din Bucuresci e cu un period de trei ani. 6) Alegerea alor doi
depune corone pe mormintele lui Alexan­ gramul gimnasiului evangelic din Bistriţa, drept cuvânt mândră de spitalul militar şi membrii pentru verificarea procesului ver­
acest institut a fost cercetat de 57 Români. de institutul de patologie şi bacteriologie
dru al 11-lea şi Alexandru al III-lea. Vi- bal al acestei adunări.
Şcola de arte şi industrii a fost cercetată dirigeat de profesorul Babeş. In amândouă
sită la casa istorică a lui Petru cel Mare. am fost primit cu cea mai mare amabili­ La acâstă adunare sunt rugaţi a-se
M. S. Regele şi Alteţa Sa Regală de 86 Români, âr şcâla comunală ungurâscă tate. Profesorul Babeş, încunjurat de nu­ presenţa cât mai număroşl, atât membrii
de 34 inşi.
•prinţul moştenitor vor dejuna apoi la mi­ meroşii săi colaboratori, între cari şi o co- despărţământului, cât şi toţi iubitorii cul-
nistrul României la Petersburg. laboratâre, m’a condus prin tote localurile turei romane.
Intre soirile dilei din numărul nostru institutului său, care de fapt desfăşură o
La trei ore după ameclî, recepţiunea Din şedinţa comitetului despărţămân­
dela 27 Iulie, a apărut şi una cu titlul „co- mare activitate.
corpului diplomatic la palatul de ârnă. tului Cluşiii Nr. XIY al „Asociaţiunei pen­
lera în Braşov*. Acesta soire n’a fost me­ Am văcjut la microscop preparate bac­
Visitarea oraşului şi a curiosităţi- tru literatura romană şi cultura poporului
nită a-se publica. Unul din prietenii noş­ teriologice forte interesante, în special de
lor sale. lepră, seu mărite cu ajutorul unui aparat de roman* ţinută în Cluşiă la 26 Iulie st. n.
tri, venind în acea di pe la redacţie şi gă-'
Intârcerea la Peterhoff, unde se va proeoţiune în sala de cursuri. Am visitat 1898.
sind pe masă pe „Peşti Napl6 , vede acolo'
u
da un prâncj. de gală la Curtea imperială. secţiunea antirabică şi am asistat la inocu- Basiliu Podobă, Dr. Georgiu llea,
sub rubrica soirile cjilei (napihirek) şi o laţiunea unor noui veniţi pentru tratament.
La 18 (30) Iulie revista trupelor la
scire cu data de 25 Iulie px-ivitore la co- Tn fiă-care cfl un mare număr primesc tra­ Directorul despărţ. Secretarul despărţ.
Ţarskoe-Selo în presenţa împăratului. Sera
lera din Braşov. Fără a fi băgat de sâmă, tamentul cam pe timpul prândului, precum
representaţie de gală. şi sâra. Institutul din Bucuresci servesce în
că ea face parte din ci’onica reamintirilor
La 19 (31) sera, plecarea. acestă privinţă pentru o mare parte din SCIRi ULTIME.
dela 1848, ce o publică dilnic numita foiă,
Orient. Resultatele vaccinaţiunilor antira-
o traduce iute şi o comentâză scurt, lă- biee, ca şi tratamentul cu ser antidifteric, Friedrichsruh, 27 Iulie. Starea
Revistă externă. sându-o pe masă. Din întâmplare acâsta sunt fârte satisfâcătore. principelui Bismarck ar fi forte gravă.
notiţă a ajuns — fără a fi cetită şi revi- Pe când institutul Babeş se găsesce Bolnavul sufere pe lângă alte dureri
Convenţia militară între (Rusia
suită — între munuscrisele soirilor nostre. încă în localul ce’l ocupă dela început şi şi de insomnie. Trupul întreg a în­
a
şi Bulgaria. Lui „Kel. JErt. i-se anunţă care nu era destinat în special pentru acest
Ea a şi fost culâsă şi la corectură s’a pre­ ceput se i-se umfle. O scire telegra­
din Sofia, că în cercurile bine informate scop şi aşteptă încă pănă la clădirea unui
supus, că a fost revădută şi aprobată de
din capitala bulgară se vorbesce ca despre local propriu, Morga şi institutul medico- fică din Berlin anunţă, că veştile
x’edacţiă. Aşa s’a furişat acea scire în co­ legal al Universitâţei se găsesc într’un despre gravitatea bblei principelui
fapt îndeplinit, că între Rusia şi Bulgaria
u
lonele foiei nostre. „Tribuna din Sibiiu, local nou propriu, pe cheiul Dâmboviţei. sunt esagerate.
s’a încheiat o convenţia militară. Se susţine
observând acâsta, ia în serios înregistrarea O mărire a localului s’a arătat nece­ Petersburg, 27 Iulie. Tbte reu­
în formă hotărîtă, că principele bulgar Fer-
notiţei amintite în cH&rul nostru, ca întâm­ sară şi pentru acest institut; ea va urma niunile slave de binefacere au ales
dinand, în schimbul unor serviţii rusesc!, prin clădirea unui amfiteatru pentru cur­
plată cu soirea redacţiei, şi face nisce ob­ pe principele Bulgariei membru de
s’a obligat, ca în timp de răsbeiu să pună suri. Localul de acum cuprinde: în parter,
servări, cari ni-au surprins, mai ales pen­ onbre.
la disposiţia şi sub conducerea Rusiei ar­ la stânga vestibulului, cabinetul directoru­
tru tonul atât de încredut în propria-i infa- lui şi biurourile, la drâpta sala de autopsii, Madrid, 27 Iulie. Toţi corifeii
mata bulgară. Se mai dice, că regele Ca­
libilitate. Ni-a surprins cu atât mai mult, cu înainte între aceste două exposiţa pentru Carliştilor au părăsit Spania. Dispa-
ro! va fi avisat în Petersburg despre în­
cât acesta foiă de ani de Ţl e a reprodus cadavre necunoscute, înapoi în spatele a riţiunea lui Don Carlos din Bruxella,
cheierea acestei convenţiunl. cesteia pivniţa pentru cadavre cu aparate
sute de sciri ale dilei din organul nostru, a produs mare sensaţiă.
frigorifere, înapoia ei o hală deschisă în
Brincipele Bulgariei a adresat Sul­ fără de a fi indicat, forte de multe ori, că Washington, 27 Iulie. Organul
curte prin care se transportă cadavrele şi
tanului o telegramă, în care îi face cunos­ le ia după noi, şi totuşi n’avem cunoscinţă unde se cântăresc şi se fotografâză etc. oficios al guvernului împărtăşesce, că
cută primirea bună, ce ’i-s’a făcut la Pe­ ca pănă acum se fi păţit vre-o ruşine. Faţă de aceste instalaţiunl ale Morgei ambasadorul frances Canibon, a pre­
tersburg. Sultanul i-a răspuns mulţămin- propriu dise, clădirea din Bucuresci are o dat ac}i în numele Spaniei nunciul
Dela băile din Baden-Baden, în Ger­
du-i de împărtăşire şi adăugând, că nu s’a ore-care asemănare cu cea din Berlin, care guvernului spaniol, al cărui scop este
mania, primim soirea, că băile sunt forte se pote considera, ca cea mai bine instalată
îndoit despre acesta, în urma relaţiilor ami- de-a pune capet resboiului şi de-a
bine cercetate de străini din întrâga Europă. Morgă din Europa.
cabile dintre el şi curtea rusescă.
Timpul e ploios, scumpetea e mare. Printre In etaj se găsesc laboratorele şi sala stabili condiţiile de pace. Mac Kin­
Arme rusescî în Aluntenegru. ospeţî se află şi d-1 advocat din Abrud A. de coleeţiunî. Oolecţiuuea este forte bo­ ley a primit nunciul cu reserva de-a
In Cetinje ârăşî e mare bucuriă. Au sosit Filip singurul Român, care în sesonul din gată, în special în domeniul plăgilor prin răspunde, şi a declarat, că va trans­
arme de foc, pentru care se interesâză în pune afacerea cabinetului.
mult aşteptatul echipament pentru artile­ ăstan a cercetat pănă acum aceste băi.
special profesorul MinovicI; ea are, compa­
ria, ce l’a dăruit Ţarul Muntenegrinilor. Londra, 27 Iulie. Intr’un consi­
Bismarck bolnav. Se anunţă din Fried- rativ cu colecţiunea institutelor nostre, şi
Din incidentul acesta s’a dat la Antivari o bogată colecţie de fotografie criminală, liu de miniştri la Washington s’a es-
richsruh, că starea principelui Bismarck s’a
un banchet, la care s’a toastat în onorea care în Bucuresci aparţine tot medicului primat părerea, ca America se pri-
întors ârăşl spre rău. El de trei Ţile nu
Ţarului. Echipamentul l’a dus acolo vaporul legist. In sala de autopsii mi-a plăcut ina- mescă propunerea de pace a Spaniei,
s’a sculat din pat, nu pote nici să dormă, inte de tote felul cum sunt întrebuinţaţi
u
rusesc „Ţarevicl . Iu curând se va trimite însă neobligător. Resboiul înse s’a
nici să mănânce. Fiii săi Herbert şi Wilhelm păreţii pentru învăţământ. Peste tot atârnă
din Rusia în Muntenegru un mare număr decis a-se continua pănă când gu­
dimpreună cu soţiile stau lângă patul bol­ tabele, care arată greutăţile şi măsurile im­
■de revolvere şi săbii rusescî. portante pentru autopsiile medico legale, vernul spaniol nu va păşi cu pro­
navului. momentele cele mai principale ale acestora, puneri de pace concrete.
Resboiul .şi pacea. De o parte se Washington, 27 Iulie. Minimul
Interpelare în afacerea Zcla. Din Pa­ technica autopsiei creerului etc , în cuvinte
vorbesce mereu despre răsboiii, de altă sâu în gravuri.
ris se anunţă, că deputatul Bodry d’Asson pretensiuuilor Americei este: libera­
parte despre pace. ScirI din Washington Pe păreţii coridorelor, a sălei de co-
a avisat pe ministrul preşedinte Brisson, rea Cubei, cedarea insulei Portorico
anunţă, că Americanii se pregătesc serios lecţiunl se găsesc gravuri medico-legale, care
că-1 va interpela în afacerea fugei lui Zola. şi înfiinţarea unei staţiuni de căr­
a ocupa insula Portorico. In insula Cuba provin în parte din observaţiunl proprii, buni în Filipine.
parte din uvragele de gravuri cunoscute.
nu vor mai face de-ocamdată nimic pănă Viţe americane. In primâvâra trecută
Ele sunt astfel — atârnate de părete în
la tomnă. Trupele insuficiente vor fi re­ ministerul român de domenii a' distribuit
rame şi sub sticlă — nu numai instructive 900000000000000000000*
trase pentru a-se restaura. — „Agenţia proprietarilor peste un milion de viţe ame­ decât când rămân în cărţi şi se arată la
u
Reuter într’aceea anunţă, că Spania s’a ricane altoite. La tomnă ministerul va mai ocasii, dâr şi din punct de vedere artistic; Medic român în Karlsbad.
adresat nemijlocit lui Mac Kinley cu pro­ distribui încă 2.1G3.631 viţe. după cum m’am putut convinge, au un efect Medic universal
mult mai mare.
punerea să se începă tractărl de pace prin
Cea mai mare sală de pe lume. Din Acestea, ca şi tot-ă instalaţia institu­
intermediul ambasadorului frances Cambon. Dr. Romulus L. Crăciunu
Paris se scrie, că architectul Raulin a fost tului, fac o aşa impresie, că trebue să vedl
De-ocamdată nu se pot da amănunte asu­
însărcinat cu construirea marei sale festive în ele munca mai multor ani; pe de altă Medic clinic în spitalul univers imp. reg.
pra acestor încercări. parte totul se arată aşa de drăgălaş şi cu­
a esposiţiunei universale din 1900 în mij­ din Viena (clinica D-lui consilier de curte
rat, că’ţl face impresia unui institut nou.
locul marei hale de maşine de pe câmpul De fapt profesorul MinovicI este medic le­ Prof. Neusser). Speoialist pentru morburile
SCIRILE PILEI- lui Marte. Acâstâ sală va întrece în di gist şi directorul Morgei numai de 5 ani interne. Medie al asociaţiunei pentru în­
mensiune tote edificiile de pănă acum. Ar­ şi de 2 ani profesor la Universitate; învă­ grijirea studenţilor morboşl din Viena. Pro­
— 16 (28 Iulie. chitectul Raulin a terminat deja planul ţământul pănă acum era numai teoretic. tector: Majestatea Sa împăratul etc etc.
Trebuia o energie deosebită şi un talent
Cât s’a defraudat în săptămânile din acestei monstruose sale, care va cuprinde Ord. din 1 April pănă în 1 Octomvre
de organisaţie special pentru a produce
•lirjnă ? Lucru firesc, • că nu-i vorba decât două-spre-clece pănă la cincî-spre-dece mii dela orele 6—9 a. m. şi 3 — 5 p. m. în
aşa de mult în aşa scurt timp ; se înţe­
despre defraudărl în Ungaria. „Alkotmany“ de locuri. Sala va consta din etaje zidite lege, că guvernul român a dat mijloce în- Miihlbadgasse casa „Schwarzes Ross ‘. 35.
■făcând în privinţa acesta o mică listă con­ una peste alta în formă de amfiteatru, er de- destulătâre. Fondul pentru Morgă este de i 0000000000000000000008