Page 69 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta“ în flgcare ji.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francT, pe ş6se
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
armătorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumoră la tdfce ofi-
■ax Augonfeld &. Emorich Lesner, ciele poştale din întru şi din
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A.V.Qoldber- Âdimnistraţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond. pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentrn o pu­ ■A. IfcT "CT L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 157. Braşov, Sâmbătă 18 (30) Iulie. 1 8 9 8 .

Ce va face Banffy? mentul ungar, atunci tdtă ostenela | chia nâstră stă într’un astfel de raport de nedrept ar putâ fi calificată de neînsem­
contelui Thun a fost zadarnică şi el 1 prietiuie cu Rusia, că orl-ce contrast de nată, şi dâcă de fapt s’ar adeveri, că mi­
De când cu închiderea parla­ va trebui se-şî dea demisiunea. interese între cele două mari monarchii, e nistrul actual de esterne contele Goluchowski
mentului din Viena tbte cjiarele din Ce posiţiă va lua guvernul un­ înlăturat. Căci dâcă n’ar fi aşa, unele din e la finea carierei sale, acâsta ar fi numai
monarchiă sunt preocupate de îngri­ guresc faţă cu stăruinţele contelui cele ce se petrec în timpul din urmă, ar un presemn mai mult al apropiatei tem-
jirea pentru cele ce au se urmeze în Thun? Eată întrebarea cea impor­ trebui să ne pună pe gânduri. Acesta tre­ pestăţl".
gravele cestiunî la ordinea (^ilei. tantă, ce agită acfî aşa de mult spi­ buia necondiţionat să se întâmple la călă­
Ce va fi cu cestiunea limbelor ritele în Ungaria. Privirile se în­ toria părechei princiare bulgare şi a micu­ piarul jj'Pigoro** dela 24 Iulie publică un
în Austria, cum se vor resolva con­ drepta asupra lui Banffy. Ce va face lui Boriş în capitala Rusiei. Principele Fer- articol întitulat „Călătoria Regelui României în
flictele intoridre naţionale şi ce în­ el, primi-va a încheia acel aranja­ dinand nu s’a purtat, precum se scie, nici Rusia", şi iscălit „Un Român“. Etă acest articol:
torsătură va lua cestiunea reînoirii ment cu Thun, or! nu? când prea recunoscător faţă de Austro- „... Da, călătoria Regelui României
pactului economic cu Ungaria? A- Dela Banffy aternă ac|i pacea Ungaria, faţă de a cărei interese dela că­ la Petersburg, dă loc la conjecturi, şi acest
eeste sunt obiectele principale ale oi! resboiui ÎDtre cele doue state derea lui Stambulow încbce a luat o posi- eveniment nu ne pote lăsa indiferenţi. Fără
discusiunei. dualiste. Aşa departe ar fi adus’o ţiune nici mai mult, nici mai puţin, decât îndoială, că nu s’ar fi făcut sub domnia
Părerea generală este, că pen­ ambiţiosul şi vicleanul fişpănel de prietinosă; el credea, că cu Rusia va avă lui Alexandru al III-lea. Trebue să vedem
tru deslegarea cestiunei limbelor ur­ odinibră dela Deşiu şi Bistriţă. Acuma avantaje mai mari. Fie, binecuvântarea nos- aci nu numai un act de ourtenie cătră o
genţa nu este încă aşa de mare, mi- însă e ce e; se’l ved -m cum va sci tră o are, şi călătoria sa nordică putea să Curte înrudită cu Curtea din BucurescI,
nisteriul Thun îşî mai pote lăsa timp, se se pbrte în momentele aceste de­ ne fie cu atât mai indiferentă, cu cât asu­ dâr constatarea unei perfecte comunităţi
der în ce privesce compromisul cu cisive nu numai pentru sbrtea cabi­ pra bunelor nâstre relaţiunl cu Rusia, pre­ de vederi politice între ambele ţări. Este
Ungaria soluţiunea într’un fel său netului seu, ci chiar pentru sbrtea cum s’a amintit, nu mai încape nici o în­ incontestabil, că în urma răsboiului din
altul nu se mai pote amâna. dualismului şi a multor altora, ce doială şi interesele monarchiei nostre cu 1877 se produseseră neînţelegeri în Rusia
Ba foile cele mai bine infor­ stau în legătură cu el. interesele monarchiei Ţarilor asemenea nu şi România; acâsta din urmă s’a văcjut de­
mate din Viena şi din Praga susţin Se scie, că ministrul-preşedinte colidâză de loc. posedată de cătră puternica sa aliată din
cu ore-care siguranţă, că ţinta cea unguresc a declarat, că nu va în­ „Dâr nici bine n’a părăsit principele ajun, de Basarabia, care numără o popula­
mai de căpeteniă a contelui Thuu cheia compromis cu Austria pe basa Ferdinand cu soţia sa capitala rusâscă, şi ţie română de 900,000 suflete, în schimbul
este de-ocamdată stabilirea unei în­ §-lui 14 şi că pe acesta basă nu va regele Carol al României a şi plecat la căreia ’i-a dat Dobrogea smulsă Turcilor,
ţelegeri cu guvernul unguresc privi­ primi nicî o prelungire provisoriă a Petersburg cu principele moştenitor. Re­ un pământ a cărui valore nu o aprecia, cu
tor la continuarea legăturilor eco­ lui. Ungurii din oposiţiă îi aduc a- gele Carol nu e numai un monarch forte tâte astea considerabilă, pentru-că tînărul
nomice între cele două state. Se minte acum de parola dată şi’l ame­ conservativ, a cărui înţelâptă domnie în­ Regat dela Dunărea de jos a găsit acea
afirmă chiar, că libertatea de acţiune, ninţă, că decă nu şi-ar ţine-o ar fi semnă o întărire a elementului de pace în portă la mare, care’i lipsea.
ce a voit se o câştige guvernul aus­ lovit de urgia „naţiunei". Balcani, ci e şi o rudenie a împăratului Der Românii sunt omeni cu minte;
triac prin închiderea sesiunei „Reichs- Oposiţiă mai crede, că Banffy Germaniei, e un amic personal şi mult pre­ Ungaria oprimă trei milione din fraţii lor
rath -ului se referă la pactul cu Un­ a făcut promisiuni la Viena, că va ţuit al regelui nostru, şi decă s’a decis de rassă, şi decă voiesc să păstreze ore-carl
u
garia. face el cu putinţă un aranjament cu acum să facă o visită Curţii rusescl, acesta speranţe la frontiera lor de apus, trebuia
„Libertatea de acţiune“ însem- Austiia şi pe basa §-lui 14 şi toc­ nu pote avă nimic în sine, ce ar pute pune să se renunţe la orl-ce revendicare cătră
neză aşa-der, că cabinetul Thun nu mai din causa acăsta ea stăruie mai pe cineva pe gânduri. Vom crede deci ofi­ partea de răsărit, unde elementul român
mai e legat în tratările sale cu ca­ mult asupra declaraţiunei lui şi a ciosului ministrului de esterne vienes, că este obiectul ceţei mai mari bună-voinţe
binetul Banffy de învoirea parla­ votului camerei: că nu se pdte în­ a trecut deja timpul, când pentru statele bal­ din partea Ruşilor.
mentului, ci pdte se facă un aran­ cheia compromisul, decât numai pe canice esista una din alternativele: seu Rusia, România oficială nu este turburată de
jament cu Ungurii, şi se’l activeze cale parlamentară, că o soluţiune e sâu Austro-Ungaria! şi când acela, care se idei de cuceriri teritoriale; dâr trebue ţi­
apoi pe calea §-lui 14 din constitu­ posibilă în puterea legii numai cu apropia mai mult de una din ele, era consi­ nută socotâlă de opinia publică, care este
ţia austriacă, care cjice, că atunci consimţământul ambelor parlamente. derat de duşman de cătră cealaltă. Noi stăm pe faţă anti-magbiară. Şi acâstă opinie pu­
când parlamentul este închis, se pot Şi astfel oposiţioniştii ajung la în legături de intimă prietinie cu Germa­ blică e cea, care a prevalat contra claselor
aduce legi şi prin ordonanţe împă­ coDclusiunea, ca cabinetul Banffy a nia, şi acesta asemenea cu noi; apoi fiecare din ţâră, dise luminate, care înclinau că­
rătesc!. căcjut în cursa, ce şi-a pus’o însu şî din aceşti doi membrii ai triplei alianţe e tră Tripla alianţă; d-1 Sturdza însuşi a în­

Prin închiderea parlamentului şi că resultatul va fi, că va trebui din parte-i amic cu Rusia, care stă acum
ţeles în sfirşit, că nu avea nimic de câşti­
vienes tdte cele două cjecî de pro­ ee demisioneze. Şi se nu se crâdă, în raport de prietinie şi cu Serbia şi Bul­ gat infeodând România la acâstă grupare
iecte de lege, cai! cuprind resuita- strigă foile oposiţionale, că Banffy garia. Er acum se va stabili acelaşi raport politică.
tul tratărilor de pănă acuma dintre va fi din nou însărcinat cu forma­ şi între România şi Rusia, cari asemenea De alt-fel, simţământul ţărei s’a ma­
guvernul austriac şi cel unguresc re­ rea noului cabinet; acăsta ar fi în sunt impretinite şi cu Austro-Ungaria, er nifestat într’un mod neîndoios tomna tre­
lative la pact, au fost nulificate şi contra tuturor usanţelor parlamen­ pe de altă parte în curând regele Alexan­ cut, când Ţarul a trimis o misiune spre a
tot-odată s’au zădărnicit .şi tratările tare. dru al Serbiei va visita în Cetinje pe prin­
r saluta pe Regele Carol la Iaşi. In acelaşi
dintre aşa numitele deputaţiun! ale Alţii mai păţiţî, tot din oposi- cipele Muntenegrului. Tote acestea însemnă timp România reuşea să se sustragă dela
cuotei. Contele Thun trebue prin ţiune, 4i°: „n’aveţî se vă îngrijiţi un raport de prietinie între amintitele un fel de vasalitate financiară faţă cu Ber­
urmare ori se încheie un nou pact de Banffy, acesta nu cade, mai iute puteri mari şi mici, cum n’a mai esistat linul : conversiunea vechilor titluri de rentă
cu Ungaria, or! se se învoiescă cu va cădd Ungaria" ; er cei din Aus­ încă. Cerul politic e atât de senin, atmos­ 4% se făcea la Paris, pentru o mare parte
ea ca se se prelungăscă din nou în tria, car! au avut ocasiune să-l cam fera atât de liniştită, încât mai că te-ar din titlurile emise, şi a reuşit aci strălucit.
mod provisonu pactul esistent. Er cundscă şi sciu ce mare talent de pute nelinişti. Fără voie îţi vine gândul, că
Pe urmă visita prinţului Bulgariei în
în cât pentru cuota, ce trebue se-o comedian are, cjic, că strigătele opo acâsta ar putâ însemna liniştea, ee pre- portul Constanţa constituia o desarmare
contribue fie-care din statele dualiste siţiei îi vin numai în ajutor, căcî merge furtunei." pentru o anumită pressă bulgară, care
ia chelluelile comune, rămâne ca, când se duce la audienţă la curte Constată mai departe organul conte­ afirma drepturi istorice asupra Dobrogei.
după lege, se decidă monarchul asu­ odată se provdoă la periculul cel lui Apponyi, că în aceste timpuri preves- Terenul este dâr absolut curăţit, şi călăto­
pra ei, după ce cele două parlamente ameninţă din partea lui Francisc titore de furtună, cea mai critică e posi- ria Regelui este privită cu o satisfacţie
nu s’au putut înţelege şi ac|i unul Kossuth, odată împiDge înainte pe ţiunea Turciei, care se pare, că va fi insuşl întrâgă atât de liberali, cât şi de conserva­
din ele nici nu mai funcţionăză. contele Apponyi, cel neîmpăcabil în isvorul eventualei vijelii. Faptul acesta îl tori. .. Şi Francia e amestecată cu ceva
Cel mai uşor espedient de a materiâ de forme şi de leg!; şi aşa conchide „Bud. Tagblatt" pe de o parte aci: dâcă ea ar fi refusat sprijinul ei finan­
scăpa de-ocamdată din încurcătură Banffy va sci erăş! să stdrcă nouă din continua înarmare a Turciei, âr pe de ciar României, pare sigur, că visita de acll
şi de a asigura comuniunea econo concesiuni. alta din posiţiunea tot mai agresivă, ee o ar fi întâmpinat obstacole din partea Ber­
mică cu Uogaria ar fi deci pentru De-i va succede acest joc şi ia Rusia şi Francia faţă de Turcia, şi mai linului. La rândul său împăratul Nicolae
contele Thun prelungirea provisoriă acum vom vede, noi însă, mai scep­ ales din raportul încordat al puterilor şi II a fost bine inspirat, făcând ca visita să
a pactului prin ordonanţă împeiă- tic! fiind, ne cam îndoim. al imperiului otoman în cestiunea cretană. fiă plăcută pentru amorul propriu al tînă-
tăscă pe basa § lui 14 şi stabilirea Conchide deci, că un conflict e cât se pote rului Regat.
cuotei pe un an, tot prin decisiunea de probabil, şi în vederea unei atarî posi­
monarchului. Visita Regelui Carol la Petersburg. bilităţi, acâstă repentină împrietinare a tu­
Succesul unui ast-fel de aran­ turor statelor interesate în Orient, „ne pote Situaţia în Austria.
jament aternă însă dela învoirea (YocI alo pressei streine) pune pe gânduri". Sistarea parlamentului austriac preo­
guvernului unguresc. Decă acesta nu Sub titlul „Feregrinagiul la Petersburg „Intre astfel de împrejurări — conti­ cupă viu pressa austro-ungară. Pe când
u
u
va voi se primăscă o solutiă pe basa diarul Budapester Tagblalt scrie urmă- nuă foia budapestană — peregrinajul prin­ diarele germane se încârcă a argumenta,
n
§ lui 14. ba mai mult, decă nu ar torele: cipilor poporelor balcanice la curtea din că sistarea „Reichsrath“-ului nu dă nici o
reuşi ca ea se fiă primită de parla­ „Este în adevăr o fericire, că, monar- Petersburg câştigă o importanţă, care pe speranţă de nisuinţele guvernului pentru o