Page 7 - 1898-07
P. 7

Nr. 143 —1898                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Pagina 3.


                     JTi-va pace?                  Tău,  Roşia  de  Secaş,  Ţapu,  Şoroştin,  Broş-  pănă  la  10  ore  la  cassarul  Iuliu  Albini.   încetat.  Atitudinea  trupelor  ndstre
                                                   tenl.  —  Din  cercul  pretoriul  al  Diorei  de  e)  Concertul.  începutul  precis  la  8  6re   este  admirabilă;  am  avut  pierderi
           In  eestiunea  păcei  seu  a  răsboiului
                                                   Mureş:  Ouciu,  Orosia,  Petrilaca,  Ciuciu,  sâra, âr după concert joc.                   neînsemnate.
     părerile  divergeză  la  Madrid.  In  cercurile
                                                   Găbud,  Gheja,  Oopandul  de  Murăş,  Bote­
     militare  se  c}ice,  că  armata  spaniolă  din                                                  Zlatna, la 6 Iulie 1898.
                                                   zul,  Oecălaca,  Aţintişul,  Gâmbuţ,  Heria,
     Cuba  este  până  acum  neatinsă  şi  răsboiul                                                                    Comitetul aranjator.
                                                   Nandra,  Bichiş,  Iştiuaza,  Ozd,  Sân-Iacob,
     trebue  continuat  chiar  şi  atunci,  dâcă  San­
                                                   Oăptălan,  Noşlac,  Uiora,  Micoşlaca,  Oisteiul                                                  N o u   a b o n a m    e n t
     tiago  ar  căde  în  manile  Americanilor.  Se                                                   In  Vasas-Sântiâna  se  va  arangia  o  pe­
                                                   unguresc,  Ciunga,  Fărău,  Herepea,  Sân-                                                                     la
     susţine,  că  ministrul  de  râsboiă  a  primit  o
                                                   Benedic,  Medveşul,  Şilea  maghiară,  Alecuş,   trecere  de  vară  în  favorul  bisericei  gr.  cat.
     telegramă  dela  generalul  Blanco,  în  care                                               de-acolo,  la  31  Iulie  n.  c.  în  arena  grădi-  Gazeta Transilvaniei
     acesta  declară,  că  armata  spaniolă  din   Spâlnaca,  Silivaşul  românesc,  Turdaşul  ro­  nei  paroch.,  eventual  sub  scut  sigur.  Intra­
                                                   mânesc,  Murăs-Uidra-Ocna.  —  fim  cercul                                                            Cu 1 Iulie st. v. 1898
     Cuba  şi  voluntarii  doresc  continuarea  rSs­                                            rea:  de  personă  1  fi.,  în  familiă  80  cr.  în­
                                                   pretorial  al  Hususeului:  Petrisat,  Iclod,  Sân-                                        s’a  deschis  nou  abonament,  la  care
     boiului,  £iind-că  pe  uscat  vor  raporta
                                                   cel,  Pănade,  Spini,  Bia,  Valea  Sasului,  Sân-   ceputul la 5 ore p. m.                Invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­
     victorii.
                                                   Miclăuş,  Şona,  Bălcaciu,  Jidvei,  Căpâlna,      Pentru  comitet:  Iuliu  Dragoş.  preşe­  torii fâiei ndstre.
           Din  Madrid  se  anunţă,  că  eestiunea
                                                   Sântă-Mărie,  Vesăuş,  Tătârlaua,  Crăciune-   dinte  ;  loan  Godolean,  casar;  Nicolae  Tine,
     păcii  dă  acolo  de  mari  piedeci.  Guvernul                                                                                                Preţul a b o n a m  e n t u l u i :
                                                   lul  de  sus,  Făget,  Ohesler,  Tăuni,  Proştea   secretar;  Andreii!  Olteanu,  controlor.  Supra-
     nu-şl  află  capul,  n’ar  vre  bucuros  sS  iniţieze                                                                                             Pentru Austro-Ungaria:
                                                   mare  şi  Proştea  mică,  Micăsasa,  Lunca,  Lo-   solvirile  se  primesc  cu  mulţămită  şi  se  vor
     tractărl  cu  America  înainte  de  ce  armele                                                                                           pe -U.XL   an,     .  .  .  .  .  .  .     3.2 £L-
                                                   droman, Hususău, Glogoveţ                     chita în qjiare.
     spaniole  şi-ar  încerca  înc’odată  norocul  în                                                                                         pe şese 1-u.n.î  ..............................  © £L.
     Cuba  pe  uscat,  unde  Americanii  sunt  in­      B  1  a  ş  i  ft,  din  şedinţa  comitetului  ţi­  Comitetul  va  fi  cu  mulţămită,  dâcă  cei   pe trei lună ......................................   3 £L
     feriori forţelor spaniole.                    nută la 7 Iulie 1898.                        invitaţi  vor  chema  pe  prietinii  şi  cunos­    Pentru România si străinătate:
                                                                                                 cuţii lor.
                                                      loan German,       Aurel C. Domşa,                                                      pe -u.n. a,n                             -3=0 franci
                    Cervera şi soţi.
                                                         director.            secretar.               Familiile  sunt  avisate  la  provisiunea  pe şese 1-u.ni................................   20  ,,
           Din  Washington  se  anunţă,  că  admi-                                               proprie.  Pentru  cuartire  şi  beuturl  se  va  pe trei 1-u.nî ................................  3.0  „
     ralul  Cervera  şi  alţi  622  de  captivi  au  so­                                        îngriji comitetul arangiator.                       Abonarea se pote face mai uşor
                                                        Adunarea  generală  a  „Asociaţiunei
     sit  pe  o  corabiă  americană  în  Portsmouth                                                                                            prin mandate poştale.
                                                   pentru literatura română şi cultura poporului
     (Statul  Virginia).  Ofiţerii  sunt  lăsaţi  liberi                                                                                                          Administrafiunea
                                                         u
                                                   român   din  despărţământul  Colialm,  se  va            L i t e r a t i a r ' ă »
      sub  cuvântul  de  onore,  că  nu  vor  deşerta.                                                                                                      „Gazetei Transilvaniei".
                                                   ţine  în  anul  acesta  în  comuna  Homorod  la
      Cervera  va  fi  internat  mai  târdiu  în  Anna-                                               A  apărut  de  curând  în  Iaşi,  tipogra­
                                                   1  August  st.  n.  a.  c.  la  2  ore  p.  m.  în  sala   u
     jpolis,  unde  va  sta  câte-Ya  săptămâni,  apoi                                           fia  „Dacia ,  sub  titlul  „Scrutare“  o  aspră  /■VVVYVVVVYVVVVVVVVVYYyVVVYYVYVVV
                                                   şcolei române gr. cat.
     va  fi  lăsat  liber,  dâcă  va  declara  pe  cu­                                           dâr  meritată  critică-recensiune  asupra  aşa
                                                        La  adunarea  acesta  se  învită  cu  totă                                         u        Am ondre a aduce la eunos-
     vântul  lui  de  onore,  că  nu  va  părăsi  Ame­                                           numitului  „Dicţionar  universal  românesc
                                                   onorea  membrii  Asociaţiunei,  precum  şi  toţi                                           cinţa onoratului public, că        mi-arn
     rica.  Cervera  a  declarat  următorele  unui                                               al  lui  Şăineanu,  de  V.  Săghinescu.  Precum
                                                   binevoitorii acestei corporaţiunî.            se  scie,  prima  recensiune,  dâr  într’un  ton  deschis în Braşov, Tergul grâului
     corespondent  american:  „Escadra  mea  a
                                                        P  r o g r a m  a :   1)  La  2  ore  p.  m.  des­
     fost  cea  mai  eminentă  din  câte  a  avut                                                cu  mult  mai  blând,  a  scris’o  binecunoscutul  Nr. 5 (casele bisericei românesc! gr.
                                                   chiderea  adunării  prin  directorul  despărţ.
     Spania  vr’odată.  Soldaţii  mei  au  fost  cei                                             filo-român,  savantul  profesor  Dr.  Urban  or.) atelierul meu de dentist.
                                                   2)  Raportul  despre  activitatea  comitetului
     mai  viteji  din  câţi  şi-au  versat  sângele  lor                                         Jarnick.                                           B  r a ş o v ,  în 11 Iulie 1898.
                                                   dela  ultima  adunarea  generală.  3)  Raportul                    *
      pentru  Spania.  Ei  n’au  fost  învinşi,  decât                                                                                                                  Dr. Univ. Med.
                                                   cassarului.  4)  Alegerea  unei  comisiunl  pen­
      de  puterea  covârşitore".  Cervera  sufere                                                     Cu încheierea anului şcolastic 1897 — 98,                     Eugeniu Tiltscher,
                                                   tru  înscrierea  de  membrii  noi  şi  încasarea
     acum  de  un  acces  de  friguri.  El  e  forte                                             cei  doi  directori  ai  şcolelor  române  (gim-
                                                   tacselor.  6)  Eventuale  disertaţiunl.  6)  Sta-                                                                       dentist.
      bine tractat de Americani.                                                                 nasiu  şi  comerciale)  din  loc  publică  fiăcare
                                                   torirea  bugetului  pe  an.  viitor.  7)  Alegerea
                                                                                                 câte  un  interesant  şi  bogat  Anuar  (al
     Situaţiunea Americanilor la Santiago.         a  doi  delegaţi  la  adunarea  generală  a  Aso­
                                                                                                 XXXIV),  asupra  cărora  vom  reveni  mai                D  I V  E  R  S E  .
                                                   ciaţiunei.  8)  Curente.  -9)  Alegerea  unei  co­
           După  cele  mai  nouă  soiri,  situaţiunea                                            pe  larg.  In  anul  acesta  despărţindu-se  de­
                                                   misiunl  pentru  verificarea  protocolului.  10)                                                 Consum  de  chibrite.  Intre  tote  statele
     Americanilor  tot  nu  e  aşa  de  favorabilă,                                              finitiv  scolele  comerciale  de  gimnasiu,  di­
      precum  s’a  tot  scris  pănă  acum.  Trupele   încheierea adunărei.                       rectorul  şcolelor  comerciale  îşi  publică  anua­  pământului  în  privinţa  consumului  de  chi­
      de  pe  uscat  ale  Americanilor  au  avut  să    Din  şedinţa  comitetului  despărţămân­  rul  său  independent  de  al  gimnasiului,  deci   brite,  locul  de  frunte,  ca  în  alte  multe,  îl
     sufere  simţitore  pierderi  nu  numai  din  tului  C  o h  a l m    al  Asociaţiunei  ţinută  la  24   acesta  este  primul  anuar  special  al  comer­  ocupă  tot  Anglia,  unde  în  termin  mediu
     partea  ghiulelelor  spaniole,  ci  şi  din  causa   Iunie 1898.                            cialelor române din Braşov.                  pe  fiă-care  cap  cad  opt  bucăţi  pe  cjb  de
                                                                                                                                              unde  urmâză,  că  consumaţia  anuală  în  în-
     ploilor  torenţiale  şi  a  lipsei  da  provisiune.   Nicolau I). Mirceă, loan Bănuţiu,                          *
     Corespondentul  lui  „New-York  Herald   seria     director desp.             notar.             A  apărut  în  ediţiune  separată  studiul   trâgă  Englitera  se  ridică  la  117  miliarde
                                           u
      mai  de  unădî,  că  împrejurările  sunt  de  ast­                                                                                      chibrite.  In  Belgia  cad  dilnic  pe  personă
                                                                                                 d-lui  Dr.  I.  Urban  Jarnilc,  întitulat  „Con-
     fel  de  natură,  că  o  catastrofă  pentru  Ame­                                           tribuire  la  fraseologia  verbului  „dare“  în   7,  în  Francia  5,  er  în  Austro-Ungaria  4
     ricani  e  fârte  probabilă  Situaţiunea  de        Producţiuni şi petreceri.                                                            bucăţi.  Una  din  cele  mai  mari  fabrici  de
                                                                                                 românesce.  Distinsul  profesor  prin  studiul   chibrite  e  astă4l  în  Austria.  In  acâsta  se
     atunci  nu  s’a  mai  ameliorat  pentru  Ame­       Serbări  în  Zlatna.  Inteliginţa  română
                                                                                                 de  faţă  a  făcut  un  deosebit  serviciu  lexi­  utilisâză  anual  10.000  kg.  fosfor,  din  cari
     ricani.  Spaniolii  din  contră  au  primit  nouă  din  Zlatna  şi  jur,  învită  la  concertul  îm­
                                                                                                 cografici române.                            se  pregătesc  nu  mai  puţin  de  25  miliarde
     trupe  şi  muniţiunl,  er  din  oraş  au  alungat  preunat  cu  dans,  ce  să  va  ţine  cu  ocasiunea
                                                                                                                                              chibrite.  Numai  pentru  fabricarea  cutiilor
     vr’o  16  mii  de  locuitori,  mare  parte  străini,  adunărei  generale  a  despărţământului  XIII
      cari  toţi  au  cădut  pe  capul  Americanilor.  Abrud,  al  Asociaţiunei  pentru  literatura     S C I R l   U L T I M    E .          se  consumă  anual  160,000  kg.  lemn  fin.
      Ba  ce  e  mai  mult,  după  un  raport  al  ge­  română  şi  cultura  poporului  român,  în  fa­                                       Fabrica  esperimentâză  acum  cu  inventarea
                                                                                                      Viena,  12  Iulie.  Precum  se  vor-    unei  nouă  specii  de  chibrite,  cari  vor  pro­
      neralului  american  Shafter,  au  luat  deja  vorul  bisericilor  române  din  loc,  sub  con­
                                                                                                 fcesce,  confereuţa  şefilor  partidelor     duce  un  miros  cât  se  pote  de  plăcut,  spre
     ofensiva.  Americanii  afară  de  climă  vor  ducerea  spect.  domn  Iacoh  Mureşianu  profe­
     ave  să  mai  lupte  şi  cu  puternicile  forti-  sor  de  musică  din  Blaşiă,  cu  concursul  mai   oposiţiunei  germane  a  respins,  în  şe­  care  scop  se  va  întrebuinţa  o  soluţiune  de
     ficaţiunl  ale  portului,  aşa  că  chiar  în  caşul,  multor  membri  din  corul  său,  Duminecă   dinţa  sa  de  astăcjî,  principiile  pentru   camfor şi răşină.
                                                                                                 regularea  cestiunei  de  limbă,  co­
      că  Spaniolii  ar  fi  constrînşl  la  capitulaţiune  în  17/5  Iulie  n.  a.  c.  în  pavilonul  de  vară
      prin  fome  seu  lipsa  de  muniţiune,  totuşi  al  ospătăriei  comunale  din  Zlatna.  Preţul   municate  de  guvern,  ca  neaecep-     fplP"  Domnii  abonenţl,  cari  încă
      mult  sânge  se  va  mai  vărsa  pănă-ee  va  fi  întrărei  de  personă  1  fi.,  de  familie  2  fi.   tabile pentru Germani.           nu  si-au  reînoit  abonamentul,  s8
      cuprins oraşul.                              începutul,  precis  la  8  ore  sâra.  Ofertele    ftladrid, 12 Iulie. Întreg ministeriul   binevoi<$scă  a-1  reînoi  ne  amânat,
                                                   marinimose  se  primesc  cu  mulţumită  şi  a dimisionat. Causa sunt neînţelegerile
                  C  o n v o c ă r i .             se  vor  cuita  pe  cale  cliai'istică..  Comitetul  ivite  între  membrii  cabinetului  în   ca  s6  nu  li-se  întrerupă  regulata
                                                   se  va  îngriji  numai  pentru  încuartirarea  eestiunea  resboiului  şi  a  păcii.  Se  espedare a diarului.
           Adunarea  cercuală  ordinară  a  despăr­
                                                   acelora,  cari  pănă  în  15  Iulie  se  vor  in­  afirmă,  că  Sagasta  a  recomandat                       Administraţiunea
     ţământului  XI  (Blaşiă)  al  „Asociaţiunei  pen­
                                                   sinua  prea  on.  domn  Iuliu  M.  Montani,  âr  reginei-regente  formarea  unui  ca­                     „Gazetei Transilvaniei .
                                                                                                                                                                                        44
     tru  literatura  română  şi  cultura  poporului
                                                   ospătarul  din  localul  petrecerei  va  presta  binet,  în  care  majoritatea  s’o  re-
     român“,  se  convocă  pe  ch   de  31  Iulie
                                  ua
                                                   viptuale  şi  beuturl  cu  pi’eţuii  moderate.  presente  elementul  militar.  Regina-
      n.  a.  o.  în  Vesa  la  orele  10 /   cu  următo­  Programa  concertului  se  va  distribui  la  regentă  a  cerut  timp  de  cugetare,   Proprietar: SBr. JLnreî Mureşianu.
                                   l
                                    2
      rul p r o g r a m  :
                                                   cassă.                                        er  pană  atunci  a  refusat  de-ocam-           Redactor responsailil: Greg'orin Mal®r.
           1)  Deschiderea  adunării.  2)  Raportul      Programa  festivităţilor,  ce  se  vor  a-   dată primirea dimisiei.
      subcomitetului.  3)  Alegerea  a  trei  comi-   ranja  cu  ocasiunea  adunărei  generale  a
                                                                                                      fsladrid,  12  Iulie.  Guvernul  Sta-  CE3E3E3SE30CE3E3E3E3E3E8>OCE3E3E3E£SMH3E3£a3E3E3a
     siunl:  pentru  censurarea  raportului,  înscrie­  despărţământului  XIII  Abrud  al  Asocia­
      rea  de  membrii  noi  şi  premiarea  lucrurilor   ţiunei  pentru  literatura  rom.  şi  cultura  po­  telor-Unite  pune  următorele  condiţii     Medic român în Karlsbad.
      de  mână  ţărănescl  espuse.  4)  Disertaţiune.   porului  român,  în  17/5  Iulie  a.  c.  în  opidul   de  pace:  Cedarea  insulelor  Cuba,        Medic aniversai
     5)  Defigerea  locului  pentru  adunarea  gene­  Zlatna:  I.  Sâmbătă  în  16  Iulie  a)  Primirea   Portorico  şi  a  uDui  port  din  insu­
      rală  proximă.  6)  Alegerea  a  doi  delegaţi   ospeţilor  la  tren;  h)  întâmpinarea  concer­  lele  Canare;  1,200,000  franci  des­    Dr. ITicolae Comşa.
      la  adunarea  generală  dela  Beiuş.  7)  Propu­  tanţilor  la  gara  din  Feneş;  c)  Sera  de  cu-   păgubire  de  resboiu  şi  cedarea  in­
      neri.  8)  Alegerea  comitetului  pe  un  period   noscinţă  în  pavilonul  de  vară  al  ospătăriei   sulelor  Filipine,  ca  chezăşie  pănă  la             K AR LSR A D,
      nou de 3 ani. 9) închiderea adunării.        opidane.                                      plata  indemnităţii  de  resboiu.  Aceste                      Woinhnus, Spruilelgasse.
                                                                                                 condiţii nu pot fi primite de Spania.
           La  acestă  adunare,  care  se  va  ţine      II.      Duminecă în 17 Iulie a) Primirea                                            ®B£3£3£BE3ES>g3£3£3SE3£3aoq3£3E3E3c3E»<3E3E3£3E3E3EHI
     in  pavilionul  grădinii  Oomşa  se  învită  toţi  comitetului  despărţământului;  6)  Serviciul   Fvladrid, 12 Iulie. Generalul Blanco
      membrii  Asociaţiunii  şi  toţi  cei  ce  doresc  divin  în  biserica  gr.  or.  dela  8—9,  âr  în   telegrafeză  următbrele  din  Havanna:
      progresul poporului român.                   cea  gr.  cat.  dela  9—10  ore,  unde  corul,  sub   De  orece  pretensiunea  inimicului  de
           Spre  orientare  însemnăm  aci,  că  de  conducerea  spect.  domn  Iacob  Mureşianu,  a  evacua  Santiago  de  Cuba  a  fost  Dr. Sterie U. Ciurcu.
      acest  despărţământ  se  ţin  următorele  co­  va  esecuta  cântările  liturgice,  c)  După  ser­  refusată,  el  a  început  bombardarea      IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
      mune:  fim  cercul  pretoriul  al  Blaşiului:  Mi­  viciul  divin  şedinţa  adunărei  generale  a  oraşului.  Trupele  spaniole  şi-au  ţinut   Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
      halţ,  Obregea,  Bucerdea-grânosă,  Cisteiul-  despărţământului,  în  pavilonul  de  vară  al  posiţiile.  Inimicul  a  părăsit  şanţu­      specialişti dela facultatea de medicină
      român,  Crăciuuel,  Blaşiă,  Ciufud,  Tiur,  Yeza,  ospătăriei  opidane.  d)  Banchet  la  2  ore  rile  de  apărare  dela  Sanjuan.  Tot­                din Viena.
      Mănârade,  Lupu,  Spătac,  Oenade,  Cergăul  p.  m.  în  localul  adunărei.  Doritorii  de-a  odată  şi  flota  americană  a  bombar­
     mic, Oergăul-mare, Beşinău, Ohaba, OolibI,    participa la banchet au de a-se insinua       dat. La 7 bre săra bombardarea a
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12