Page 70 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 157 —1898.

viitore activitate, pe atunci foile cehice Mai amintim, că contele Thun n’a In timpul acesta s’a întreţinut şi prin­ (jics-se — posiţiă în cestiunil© grave, ce
sunt de părereri contrare. mers la Budapesta după cum se svonise. cipele de coronă Ferdinand cu presidentul ar proveni „din căderea proiectelor despre
u
„Fremdenblatt dice, că, ce-i drept, Aşa ceva nici nu s’a proiectat, — a fost ţării şi cu primarul, dâr mai ales cu d. pact, din espirarea terminului scurt pentru
prin sistarea parlamentului guvernul şi-a dâr o pură invenţiă ungurâscă acâstă vi- prof. Dr. I. G. Sbiera, interesându-se în provisoriu! şi din o guvernare neconstitu •
luat o mai mare libertate de lucrare, acesta sită a contelui Thun, ventilată cu scop deosebi de universitatea din Cernăuţi, de ţională în Austria. u
insă nu şi o pote validita, decât în favorul de a-se acredita mult accentuata frasă, că limba de propunere, de profesori şi studenţi Răspunderea guvernului unguresc este
esigenţelor statului. Fiind-că acâstă liber­ acum „punctul de gravitaţiune al situaţiei întregul decurs al conversaţiunei a fost forte mare. El trebue să se decidă întPun
tate provine din situaţia strîmtorată a ţării, se află la Budapeşta". cordial. fel şi să decidă aşa, încât decisiunea lui
prima datoriâ este să se facă sfirşit aces­ să corăspundă tuturor es’genţelor politice.
Toastele din Varşovia.
tei situaţiuni. Acesta decisiune — cum forte logic se es-
Căletoria regelui Carol. Varşovia, 27 Iulie. La prâncjul de gală
u
„Vatcrland publică un articol remar­ primă „Bud. Hirlp.“ — n’o pote pune în
cabil, în care espune părerea, că libertatea lieyele Carol în Cernăuţi. ce s’a dat la prinţul Imeritinski, la pala­ socotâla ministeriului austriac, nici în so-
acţiunei ce şi-a luat’o guvernul prin sista tul Belvedere, prinţul Imeritinski a ridi­
„Patria din Cernăuţi publică o inte­ eotâla dietei, care e amânată pănă în Pep-
u
rea „Reichsrath“-ului, se referă la pactul cat toastul următor:
resantă dare de sâmă despre entusiasta temvre prin rescript regal. Nefiind dietă
r
cu Ungaria. „’Ml permit să ridic un toast în să­
primire, pe care au făcut’o Românii din adecă neesistând de preseDt viaţă parla-
a
„Narodni Listy scrie în articulul său nătatea Majestăţei Sale Regelui victorios,
Cernăuţi Regelui şi Principelui Ferdinand. menţară, Ungaria e representată adi singur
dela 27 1. c. următorele: „şef al celor două valorose armate, care
Din acestă dare de semă reproducem ur­ de guvern, consiliul acestui ministeriu tre­
Situaţia s’a clarificat, cel puţin întru­ „au luptat la Plevna la olaltă ca doi fraţi
mătorele : u bue să decidă, âr înainte de a lua o de­
cât acum se scie, că contele Thitn mc va re- „de arme .
Luni după amâdl la orele 6 a intrat cisiune trebue, ca bine să-şî cumpănâscă
pâşi, ci dimpotrivă, începe a-şi duce în de- Acest toast a fost primit cu urale în
în gară trenul regal român. Urarele entu- faptele şi lucrările.
plinire planul. Adî atât partidele obstruc­ sunetul imnului naţional român.
siaste şi nesfîrşite au aclamat pe înaltul Piarul unguresc amintit accentuâză,
ţioniste, cât şi acele partide, cari au con­ Majestatea Sa îndată apoi a ridicat
ospe, care adânc, mişcat, a apărut la fe- că nici odată posiţia lui Banffy n’a fost
stituit majoritatea, sciu, că cu contele toastul următor: mai grea, decât acum. De trei ani de dile
râstră, mulţămind de aceste ovaţiunl neaş­
Thun, — care posedă deplina încredere a „Forte mişcat de amabilul toast al
teptate. el mereu a avut de lucru cu pactul, şi âtă
împăratului — trebue ca şi de aici înainte „Alteţei Vâstre Serenissime, mulţămesc din
In mijlocul peronului aştepta presi- că după atâtea lupte şi greutăţi vine con­
să socotâscă , ca cu ministru dirigui­ „totă inima pentru primirea pe atât de stră­
dentul ţării d. baron Bourguignon, singurul tele Thun şi-i nimicesce întrâga operă.
tor. Pănă acum nu ne este cunoscut, ce lucită, pe cât şi de simpatică, ce ’mi-s’a
care a avut ordin să salute în mod oficial Banffy a făcut cu mare greu provisoriul
cuprind proiectele, pe cari contele Thun „făcut aci. Călătoria mea în Rusia deştâptă
pe Regele României; partea dreptă şi stân făgăduind solemn, că la nici o întâmplare
le-a înaintat monarchului şi că, afară de „în mine amintiri, cari ’mi sunt forte scumpe.
gă a peronului era ocupată de o mulţime nu-1 va mai prelungi. El a declarat şi
sistarea „Reichsrath -ului, ce fel de auto- „Plin de bucuriă am revăqut astăcll trupele,
u
enormă de Români. aceea, că pe basa § lui 14 nu va încheia
risaţiă a mai primit dela monarch. Sistarea „cu care am împărtăşit grijile, pericolele
Dâr primirea neoficială a fost mult pact cu Austria, âr dâcă nu-i va succede
„Reichsrath“-ului în sine n’ar însemna „şi isbâncjile pe câmpurile de bătae. Nu-
mai grandiosă şi mai sinceră, decât cere­ a încheia pactul în mod constituţional după
mult; de astădată însă închiderea lui este „mele Alteţei Vostre Serenissime, precum
monialul oficial. D-ne şi d-şore, bătrâni şi cum pretind legile ţării, va arangia inde­
începutul acţiunei contelui Thun, ceea-ce I „şi acela al mult regretatului general Conte
tineri, întrâga românime entusiastă din Cer­ pendent economia şi finanţele Ungariei.
pentru moment este obdus cu vălul secre­ „Todtleben, este pentru noi nedespărţit
năuţi şi împrejurime era la gară isbucnind Camera a şi luat în sensul acesta o deci­
tului de stat. „de luptele sângerâse din jurul Plevnei şi
în strigăte de: „Să trăăscăF şi aducând „’ml reamintesc în tot-dâuna cu recunoş­ siune, şi guvernul, conform propunerii lui
Privitor la pact, foia cehică dice, că
ast-fel un omagiu de iubire şi devotament Enyedi Lukâes, a şi alcătuit un proiect de-
acesta se va încheia pe laşa § lui 14. De­ tinţă, că în momentele decisive, prin care tarif vamal autonom.
Domnului Român.
cât acâsta însă este mult mai nesigură şi „am trecut împreună, vă găseaţi alături de Lui Banffy i-se cere dâr mai ales
Apărâud pe platforma vagonului, Re­
mai complicată vindecarea raporturilor „mine, încunjurându-mă cu sfaturile vostre
gele a fost salutat de d. consul al Româ­ acum să şl împlinâscă promisiunile, spre'
constituţionale. Şi mai puţin cunoscut este, „luminate. Făcând cele mai căldurâse urări
niei C. Cogâlniceanu, care apoi a presin- care scop are nevoie înainte de tote de
că în privinţa modalităţilor, cari sunt in­ „pentru valorosa armată imperială, ’ml în-
tat M. Sale pe presidentul ţării baron Bour­ aprobarea monarchului. Cu contele Thun
tenţiile guvernului ? Este sciut, că la înce­ „dreptez întâia mea gândire cătră Augus­
guignon. el nu pote tracta. Despre ce ar mai şi
putul erei-Thun se iviseră două proiecte. tul şi supremul său şef, împăratul Nico-
Dându-se jos din vagon, Regele şi putâ să tracteze — continuă (jiarul un­
Unul prevedea convocarea dietelor provinciale, „lae al Il-lea, în sănătatea căruia ridic pa-
Principele Ferdinand s’au întreţinut cu guresc. Contele ori că vrâ prelungirea pro-
ca să mijlocâscă alegerile în noul „Reichs- „harul meu. visoriului, ceea-ce după a lui părere este
multă animaţie cu cei presenţî.
rath“ şi escrierea alegerilor pentru a cincia „Trăiâscă Majestatea Sa împăratul!" eschis, ori că doresce primirea proiectelor
M. Sa s’a întreţinut cu d. profesor dr. Musica intona imnul naţional rus şi
curie ; al doilea proiect prevedea introduce pactului prin dieta ungurâscă şi introdu­
I. G. Sbiera, mulţumindu-i pentru lucrarea : urale repetate acoperiră cuvintele Majestă­
rea reformei electorale a lui Taaffe, cu
1
„Mişcări culturale şi literare' . cerea lor, deodată cu sancţionarea, pe basa
dreptul electoral lărgit. Amândouă proiec­ ţei Sale Regelui. § 14 în Austria — ceea-ce încă este
După acestea a urmat o scenă peni­ După prând a avut loc la teatrul im­
tele ţintesc la convocarea unui „Reichs- eschis, deore-ce dieta ungurâscă nu s’ar
bilă. D-l general Ylădescu, presentâ M. perial o representaţie de gală şi mare ilu­
u
rath , care seu se facă o nouă constituţia,
Sale pe d. baron N. Mustatza cu cu­ învoi şi oposiţia ei ar împiedeca o astfel
sâu constituţia actuală s’o transforme ast­ minaţie în parcul Lazenky.
vintele : de desbatere. Mai rămâne dâr, ca stările
fel, încât pe basa aceleia,, să se potă gu­ Plecarea din Varşovia. actuale să se modifice în sensul, că fiă-care
— „Daţi-mî voie Majestate, să Vă
verna. presint pe baronul Mustatza, un bun Ro­ din cele două state să facă ce va voi,
u
„Narodni Listy sfîrşesce: Contele mân din Bucovina“. Varşovia, 15 Iulie. M. S. Regele Ro­ adecă să se separeze economicesce. Insă —
Thun are datoria, să o rupă cu îngrijirile mâniei şi A. S. R. Principele moştenitor u
Regele Carol, plăcut impresionat, se au plecat adi diminetă la Petersburg. dice „Bud. Hirlp. — abstrăgând dela alte-
de pănă acum, să pună mâna la rădăcina
întorce cătră baron Mustatza şi în româ- înainte de plecarea trenului tote au- greutăţl, pentru acâsta e necesar, ca mo-
răului şi să creeze în viitorul parlament, nesce îi spune, că-1 cunosce. Baronul Mus­ narchul să-şî dea învoirea, să se învoiâscă
pentru interesele comune, o astfel de ma­ tatza însă, nefericit inspirat, răspunde toi'itSţile, printre cari se putea distinge şi ambele camere ungare, ceea-ce, având în
joritate, care se corespundă majorităţii firescî generalul Ponsyrewski, şef de stat major,
nemţesce spre indignarea tuturor, cari au directorul poliţiei şi autorităţile militare, se vedere importanţa causei, ar fi o grea pro­
a poporelor Austriei. Provinciilor trebue să audit: blemă de resolvat din Septemvre pănă în
li-se redea, ce li se cuvine după dreptul — „Entschuldigen Majestăt, iele spre- întruniseră la gara St. Petersburg. Decemvre.
natural şi istoric. clie nicht romănisch, wird sind hier deutsch M. S. Regele şi A. S. R. Principele In fine diarul din cestiune, trăgând
u
„Politik scrie: Trebue să împiedecăm moştenitor au intrat în gară cu 10 minute
erzogenF înainte de plecarea trenului, după-ce au conclusiunile, pune alternativa: provisoriu
din tote puterile nostre ori ce încercare de
Nu este aici locul să relevăm ce im- străbătut strădile decorate în mod bogat, sâu separare economică. Provisoriul e impo­
a-se amâna resolvarea afacerilor. N’avem presiune a făcut asupra Regelui acest „bun sibil pentru Banffy; rămâne dâr, ca sâu să
causă de a nutri neîncredere, însă tendenţa cari conduc la gară, în compania prinţul
Român “. Imeritinski. procedeze independent în cestiunile vamale
ce predomină cercurile diriguitor©, de a
Presentând apoi d. consul Cogălni- Majestatea Sa s’a întreţinut cu bună­ şi financiare, sâu să-şî dea dimisia.
lăsa ca lucrurile să se răcescă şi de amâna
ceanu pe d. baron Dr. Alex. Hormuzaehi, voinţă cu ofioerii şi după ce şi-a luat ră­
o decisiune definitivă, trebue să ne pă- s’a adresat Regele cătră acesta cu întreba­
dâscă de ori-ce optimism înşelător, şi din mas bun în mod călduros dela generalul
rea germană, dâcă vorbesce românesce. Răs- guvernator, M. >S. Regele s’a urcat în va­ SOIRILE BILEI.
potrivă, să ne împinteneze la padă nea­
pundând baronul Hormuzaehi afirmativ, gonul salon şi a rămas apoi în piciâre la
dormită. Lozinca să ne fiă: „Arma la pi­ — 17 (29' Iulie.
Maj. Sa s’a întreţinut în românesce cu dân­ ferâstră, vorbind cu afabilitate cu personele
u
cior, însă pravul de picşcâ săi ţinem uscat . sul mai multă vreme, interesându-se de Stegurî „valahe şi săs&scî. „Ellenzek“
u
Corespondentul vienes al foiei polone presente. din Oluşiu publică cu acest titlu o scrisore
studiile ce le a făcut şi de membrii fami- Trenul s’a pus în mişcare la 9 ore şi
„Slovo Polskie“, află din isvor autentic, că ce-o primesce dela Târgul-Mureşului, şi în
miliei Hormuzaehi. 37 minute, în mijlocul unor urale pre­
sesiunea „Reichsrath“-ului a fost închisă care i-se comunică, că în Târgul-Mureşului,
O probă despre escelenta sa memo­ lungite.
numai cu scopul, pentru ca pe basa §. 14 „renumita capitală a Sâcuimei“, se pregă-
rie a dat Regele zărind între cei presenţî
să se facă pactul cu Ungaria şi să se câş­ tesce o festivitate ciudată. Regimentul 62
pe părintele Dimitrie Brăileanu dela Gura- Hic Rhodus, hic salta.
tige timp pentru tratări, în cestiunea limbei. de infanteriă se pregătesce pentru o festi­
Humorului. Indreptându-se cătră dânsul, a
Tote celelalte faime, dice, sunt premature. (Consiliu de miniştri în Peşta.j vitate jubilară, ce-o va ţinâ în diua de 30
început conversaţia eu cuvintele:
La cas când pactul cu Ungaria nu s’ar Celea ce se petrec de câte-va dile în- Iulie a. c. Deja şl-a publicat programa sa
— „Mi-se pare, că ne cunoscem !“ —
pute face pe basa § lui 14, ar trebui să c6ce în Austria, a adus guvernul unguresc festivă, în care e stabilită şi folosirea stogu­
şi după puţină cugetare a constatat Regele
urmeze retragerea cabinetului. şi pe Unguri în mare încurcătură şi ză- lui „valah şi săsesc, ca decoraţia a casar-
u
că părintele Brăileanu i-a fost presentat
Foile polone din Galiţia văd în în­ păcâlă. Articolii tuturor foilor unguresc! mei. Corespondentul, după-ce comunică
acum 16 ani la Stânişâra.
chiderea „Reichsrath“ ului un somn, că sunt plini de sinistre presimţiri şi o mare aceste, esclamă : „horrenăum dictu! nu trebue
contele Thun vre să continue tratările cu Intr’o conversaţiune mai* lungă s’a in­ îngrijire a început să cuprindă dintr’odată să se revolteze Maghiarul faţă cu-o astfel
u
Germanii. „Przeglond dice: Guvernul în­ teresat apoi Regele de starea preoţimei, cercurile conducător© din Budapeşta. Numai de procedere? Protestăm sărbătoresce şi
tre diferitele espediente, ce i-s’au oferit, a întrebând pe părintele Brăileanu, care răs­ decât după sistarea parlamantului vienes, cerem puternicul ajutor al presseiU —
ales pe cel mai puţin radical şi astfel a pundea forte precis — despre Mitropolitul, baron Banffy a părăsit Mehadia şi a grăbit „Ellenzâk“ observă la scrisore, că la ser­
dovedit clar, că sperâză a-se învoi pe cale despre Archimandritul Ştefaneli, cât şi des­ la Peşta bări oficiale numai tricolorul unguresc are în­
pacînică cu parlamentul de pănă acum. pre căpitanul ţării Iancu Lupul, care se Marea surprindere, ce a fâcut’o con­ dreptăţire şi că nu-i de lipsă a-se mai de­
Acest pas dovedesce, că cercurile compe­ află la băi. tele Thun nu numai Austriei, ci şi Un­ monstra acâsta, căci li-o va spune oficeri-
tente nu voiesc să provoee acţiuni de răs­ Maj. Sa s’a mai întreţinut cu d. gariei, a îndemnat pe ministrul preşeşedinte lor din regimentul amintit ces. şi reg.
turnare forţate şi că judecă rece asupra George Gallin, secretarul consulatului ro­ Banffy, să convoce pe alaltăeri pe colegii „autoritatea administrativă .—Nu seim întru
u
situaţiunei". mân din Cernăuţi. săi la un consiliu ministerial, care să ia — cât soirea de mai sus este esactă, dâr