Page 71 - 1898-07

Nr. 157 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

decă oficerii ces. şi reg. ai regimentului atunci când va inainta recurs contra sen­ sorţii sale. Locotenentul Gariboldi a fost ristului, ci întru cât-va decernentul medi­
amintit au luat o astfel da decisiune, nu tinţei aduse in contumaciam. transportat în cripta familiară din Leibach, cal al justiţiei şi constitue o parte mult
merită decât laudă, căci printr’ânsa ei do­ âr necredincidsa soţie, după ce a fost alun mai integrantă a tribunalului.
Fiica generalului Shafter în Spania.
vedesc, că ţin sâmă cum se cuvine de gată şi de părinţii săi, a plecat la un Anumite instalaţiunl sunt destinate
Din Madrid se anunţă, că guvernul a pro­
faptul, că în Ardeal locuesc pe lângă Un­ nnchifi al ei din Yiena. Câţi au cunoscut pentru examinarea personelor în viaţă. In
vocat pe fiica generalului american Shaf noul palat al justiţiei din Bucuresci, medi­
guri în număr precumpănitori şi Români traiul nefericitului căpitan, toţi simpatisâză
ter, să părăsâscă imediat Spania. Se dice, cul legist are un şir de mai multe camere,
şi Saşi. Armata, care nu face politică, cu el, şi se dice, că tragedia se va ter­
că fiica lui Shafter s’a încercat a inter- a căror instalaţie se comportă faţă de ca­
n’are nici o nevoiă de-a face politică şovi- mina cu o întreită cădere, căci simptomele mera fisicatului în palatul justiţiei din
wieva pe politici de posiţiă înaltă asupra
nistă ungurâseă, când la ocasiuni festive unei adânci melancolii se pot deja observa Moabit, ca şi camera de lucru a unui mi­
părerilor ce au despre răsboiii, ba a cerut
îşi decorâză casarmele. la căpitanul "Wasserthal. nistru faţă de camera unui aprod. Dâcă
audienţă şi la regina-regentă. trebue să avem în vedere, că în acâstă ţâră
Procesul unui jude cercual „maghiaro- în4estrată cu bogăţia pământului său, esistă
Concert. Musica orăşenâscă va con­ un lux mai mare decât la noi, ar trebui
fag“. înaintea tribunalului din Caransebeş I'rospecte «le pace.
certa de seră în grădina dela Gewerbe- cel puţin în parte, la acâstă :bogată înzes­
se pertractâză un proces interesant. Judele
verein, âr mâne, Sâmbătă, în restaurantul După tâte aparenţele, între Spania trare, să se oglindâscă şi posiţia înaltă a
cercual Mahr din Bozovicl a aeusat pe fi- medicului legist. In aceste camere se face
Erdeli pe promenadă. începutul / 8 ore, şi America se va încheia în cele din urmă
i
i
solgăbirăul Szabo şi 30 ortaci funcţionari examenul antropometric a criminalilor reci-
pace. Guvernul spaniol a propus preşedin­
ai acestuia, pentru-că l’au denunţat fişpa- S’a aflat adl diminâţă un ac de cra­ telui Statelor Unite pacea formală prin in­ divişti Jdupă sistemul lui Bertillon, care
nului Jakabffy invinuindu-1 cu aceea, că e vată preţios. Cel care l’a pierdut, să se acolo este de asemenea - şi nu fără ra­
termediul ambasadorului frances Cambon. ţiune — în manile medicului legist; acolo
duşman al Maghiarilor şi că îşi negligâză adreseze la d 1 Jaschik, măestru de cor,
Propunerile Spaniei se mişcă de-ocamdată se aduc în ore anumite personele, care
oficiul. La pertractare, fisolgăbirăul Szabo strada Orfanilor Nr. 6, etaj I. în cadre generale, ele nu indică nimic po- sunt de examinat pentru lovituri, atacuri
a declarat, că ceea-ce l’a îndemnat să de­ de moravuri, stări psihice bănuitore, etc.
Nu numai la noi se întrebuinţâză sitiv privitor la insulele Pilipine, sâu la
nunţe pe Mahr este, că după esperienţa Profesorul Minovici are şi pentru aceste
„Apa amară Franz Iosef , ci şi în comer- Cuba, ori Portorico. esaminări nisce formulare complecte f'ârte
u
lui, acesta ar fi stat în legătură cu „ele­ ciul universal cuprinde un loc însemnat. După cum se anunţă din New-York, practice, care pe de o parte uşurâză con­
u
a
mente nepatriotice . Tot cam acâsta au Să se ceră expres „Apă amară Franz Iosef ,
nota ambasadorului Cambon cjice, că Spa­ statarea, âr pe de alta nu permite să
declarat’o şi ceilalţi acusaţl. Pertractarea deorece ape cu mult mai inforiore vin în nia admite, că a fost învinsă şi că gâsesce se scape din vedere un punct pote im­
decurge pe corda acesta. Ea nu s’a sfîrşit comerciu cu aceeaşi etichetă, încât uşor se portant.
pote omul înşela. favorabil momentul de a cere concursul
încă, der e probabil, că jupânii acusaţl de Acâstă organisere a serviciului me­
Statelor-Unite spre a-sa pune capăt răsbo-
Mahr vor fi echităţi—pentru salvarea „ideii 1. Aplicarea multiplă. Nu esistă mijloc mai iului. Spania cere deci, prin intermediul dico-legal se limitâză la oraşul Bucuresci;
de stat maghiar". bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca în ţâră însă împrejurările sunt alt-fel. Cum
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă- lui Cambon, comunicarea coudiţiunilor pe se pote lesne vedea, o astfel de instituţiune
Biblioteci poporale „pentru socialişti. resce nervii şi musclii întrebuinţându-se ca adaos lângă cari America ar fi aplecată a încheia este posibilă numai într’un oraş mare şi
în acâstă formă numai într’un oraş, care
Precum anunţă diarele ungurescl, ministrul băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura cjllnic pace. Iu privinţa concesiunilor spaniole
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul nu are o întindere mai mare ca Bucurescii;
de instrucţiune ‘Wlas9ics are de gând să însă, Cambon n’a putut da nici o lămurire.
curţei din Yiena Tuchlauben 9. In depourile din pentru un oraş cu o populaţiune mai mare
intemeieze o seriă întrâgă de biblioteci po­ îndată după remiterea acestei note, şi prin ui’mare cu mai multe administra-
provincie sS se ceră espresă preparatele lui Moli,
ce se Mac Kinley a conferit la 26 1. o. sâra cu ţiuni, sunt necesare modificări. Ca condiţie
porale cu scop — ch ‘ — de-a combate provSdute cu marca de contravenţie şi subscriere.
pe calea acâsta socialismul. Câ acesta ar membrii cabinetului. După consiliu un mem­ primă pentru o posiţie aşa de suverană
a medicului legist este mai departe încre­
fi adevăratul scop al intenţiunilor lui bru al cabinetului a declarat, că nu e ne­ derea neapărată în conscienţiositatea şi
Walssics, nu e de crecjut, căci adevăratul Tragedia din Sibiiu. voie, ca consiliul miniştrilor să facă un competinţa sa. Acolo însă unde şsiştă tote
isvor al socialismului îl pote pricepe şi nunciu pentru a stabili cuprinsul răspun­ acestea, o organisare ea aceea descrisă,
Am amintit şi noi de fatala tragedie,
ministrul. Nu lectura de teorii socialiste sului, ce Mac Kinley ar fi să dea amba­ trebue considerată ca ideală, de ore-ee se
ce s’a petrecut îu familia căpitanului Was~
duce pe popor la socialism, ci realitatea sadorului intermediator. S’a hotărît însă, lasă medicului specialist conducerea liberă
serthal din Sibiiu. Scirile mai nouă relatâză a tuturor cercetărilor medicale nelimitate
practică a situaţiunei insuportabile, care ca propunerea Spaniei pentru începerea
următorele amănunte: prin nici o regulamentare. Justiţia pote de
apasă cu atâta greutate pe spatele bietului tractărilor de pace să fiă primită în mod
Toţi oficerii erau de faţă la banche­ sigur în modul acesta să aştepte pentru
popor. Să caute cei dela cârmă să mai ncobligător, der răsboiul să se continue pănă deoisiunile ei tote basele medico-legale; de
tul şcolei de cădeţi din Sibiiu; numai unul
uşureze dările şi să introducă o adminis­ când Spania nu va face propuneri positive. sigur, că în modul acesta sciinţa şi învăţă­
lipsia — locotenentul Gariboldi. Germenele
traţia drâptă; atunci s’ar mai pute curma Cu tote acestea o telegramă din Was-, mântul medicinei legale pot să spere cele
bănuelii a încolţit cu iuţela fulgerului în mai însemnate progrese.
epidemia socialismului, ce grasâză adl în hington anunţă, că Mac Kinley va con­
inima căpitanului. Nici nu s’a început bine Regret, că oprirea mea în Bucuresci
Ungaria. Asta o scie fără îndoială şi mi­ simţi la încetarea ostitităţilor, dâcă Spania
petrecerea, şi căpitanul, cu o rea presimţire a fost scurtă; n’am putut să văd cele des­
nistrul Wlassics. Proiectul său cu biblio­ dă asigurarea, ca armistiţiul va fi urmat crise decât în trâcăt; n’am avut timp atunci
în suflet, a plecat spre casă, unde spre ma­
tecile poporale urmăresoe cu totul alte de un tractat de pace, având ca basă ore- să-mi iau notiţe şi raportez numai din me­
rea lui mirare a vădut ferâstra cabinetului
scopuri. Prin ele vrâ ministrul să parali- cari puncte de vedere generale. morie. Şi dâcă sper, că imaginea ce am
nevestei sale luminată, cu tote că acesta
seze efectul lecturei în alte limbi nema­ dat’o este în total esactă, cred însă posi­
îi spusese, că se va duce la părinţii săi. încât privesce luptele dintre Spanioli bil să mă fi înşelat în unele amănunţimi.
ghiare. Pretextul ministrului cu socialis- şi Americani, amintim, că în cailele din urmă P6te că acest foileton de călătorie va ho­
nful, e o apucătură atât de stângace, încât Căpitanul ajunge la uşă. Uşa e în­ au mai capitulat trei dintre cele mai în­ tărî pe unul sâu altul din colegii noştri
orb trebue să fii, ca să nu-i pricepi ade­ chisă. Căpitanul bate cu nerăbdare în ea.
semnate garnisâne spaniole: Guantanamo români, să facă în acâstă revistă un raport
văratele intenţiuni. După o tăcere de câte-va minute apare complet şi amănunţit asupra medicinei le­
(cu 6000), San Luis şi Palmas (cu câte
nevastă-sa desbrăcată cum era în cămaşă, gale din patria sa.
§ 14. In timpul din urmă s’a vorbit 2000), ba să susţine, că s’ar fi predat şi
’i-se aruncă în gât, începe să-l sărute, şi-l
atâta de § 14 al constituţiunei austriaco, încât garnisonele din Sagna de Tanamo şi Bara-
rogă să plece să-i cumpere puţină sodă,
nu va fi de prisos, dâcă vom mai aminti în­ coa. Motivul, care le-a făcut să se predea, SCIRÎ ULTIME.
căci servitorii erau duşi de-acasă. Căpita­
treg cuprinsul acestui paragraf. Paragraful a fost extrema miseriă şi fometea.
nul să supune. In curte, întorcându-şi capul Lissabona, 28 Iulie. Oonferenţa
sună ast-fel: „Dâcă se va ivi necesitatea
în sus, zăresce de-odatâ o dungă momen­ interparlamentară de pace, care era
urgentă a unor ast fel de decisiuni, pen­
tană de lumină, ca şi când ar fi aprins Institutul niedico-legal din se se întrundscă aici la 29 Septem-
tru cari se recere conlucrarea constituţio­
cine-va un chibrit. Cu tote acestea şi-a vre, nu se va ţinâ. Yiitdrea confe-
nală a Reichsrath-ului, într’un timp când Bucuresci.
continuat calea, şi întorcendu-se cu cele renţă din 1899 se va ţină s6u la
acesta de fapt nu mai funcţionâză, în caşul
două sticle de sodă, le aşedâ pe una din (Fine.) Bucuresci, sdu la Cristiania.
acesta asemenea disposiţiuni să jpot aduce
ferestrile să lei de conversaţie, unde zărise Colonia, 28 Iulie. Starea princi­
printr’un decret împărătesc pe lângă res­ Profesorul Minovici, după cum s’a
lumină. îşi descinge apoi sabia, şi-o trân- mai dis, este ca medic legist în acelaşi pelui Biemarck s’a înrăutăţit aşa de
ponsabilitatea întregului ministeriu, presu­
tesce pe masă, scote din dulap altă sabiă timp şi directorul Morgei, c%re este ata­ mult, că în fiă-care moment se pote
punând însă, că acele decisiuni nu alterâză
şi păşesce spre cuptor, îndărătul căruia şată justiţiei şi nu poliţiei. Poliţia în urma aştepta o catastrofă.
legea fundamentală a statului, că nu în- disposiţiei ministerului aduce caşurile cu
’i-se păru, că vede haine omenesci. Washington, 28 Iulie. Guvernul
greuneză în mod permanent vistieria sta­ morte suspectă la Morgă, şi cadavrele, care
Era locotenentul Gariboldi, care n’avu- se aduc din ordinul ministerului, sunt pănă a stabilit deja doue condiţiunT de
tului şi că nu se refer la vinderea bunu­
sese timp să se îmbrace. Căpitanul să răs- la înmormântare la disposiţia directorului. pace: independenţa Cubei şi ceda­
rilor de stat. Ast-fel de decrete au valâre tesce la el: Wer ist da? — şi să pregătesce El ordonă măsurile necesare pentru recu- rea insulei Portorico cu îndatorirea,
legală provisorică, în caşul, că sunt sub­ noscerea cadavrelor necunoscute, fotogra ca Spania se supbrte datoriile am­
să lovâscă. Locotenentul îşi scote în mo­
scrise de toţi miniştrii şi sunt promulgate fiarea, măsurarea, etc. care se fac ast-fel belor insule. Despăgubire de răsboiu
mentul acesta capul şi i dice: Na, ’s ist
pe lângă o expresă provocare la acestă din punctul de vedere al medicului com-
nichts gescliehcn! Căpitanul adus, la audul petinte; el hotăresce data autopsiei — tote nu va pretinde.
disposiţiune a legei fundamentale a statu­
acestor cuvinte, pănă la paroxismul furiei, cadavrele aduse la Morgă se autopsiâză —
lui. Puterea de lege a acestor decrete în­
începe să isbâscă, âr locotenentul strîmto- care se face cât se pote de curând, fără DIVERSE.
cetă, dâcă guvernul nu va căuta să le aş- ca să fiă târnă, ca lesiunile să trâcă neob­
rat se retrage tot mai afund îndărătul cup­
ternă spre aprobare camerei deputaţilor în servate prin o întârdiere a autopsiei. El Sorele şi luna. Cică Dumnecjeu, când a
torului. Sabia a pătruns ficatul locotenen­
mod nemijlocit după deschiderea Reichs- pote să mai oprâscă cadavrele chiar după făcut pe omeni, era întunerec mare peste tot
tului, şi ’i-s’a oprit în şira spinării; un ţi- autopsie, când e necesar, ca să se urmă- pământul. Au stat omenii multă vreme fără
rath-ului în restimp de patru săptămâni,
pet surd s’a audit atunci, apoi s’a restabi­ râscă cercetările, care fiă ele anatomice, sore; în timpul ăsta lumea se răise grozav...
seu dâcă una din cele 2 camere ale Reichs­
lit liniştea întreruptă, ca şi când nimic nu istologice, chimice sâu bacteriologice, se
rath-ului le-ar denega aprobarea. întreg fac la institut. Pentru actele de autopsii Doi fraţi; (un băiat şi o fată) ai unei fa­
s’ar fi întâmplat.
ministeriul e responsabil, dâcă asemenea sunt formulare, a căror întrebuinţare este milii evlaviose, sciuseră, ca prin credinţa
Căpitanul răsbunat părăsesce scena uşurată prin tipărirea titlurilor. Copii după şi bunătatea lor, fără nici o pată, să-şi
decrete, îndată ce şi au perdut valorea de
omorului, trece pe la socrul său, ’i bate aceste protocole se trimit îndată la minis­ câştige favorea lui Dumnedeu! . . .
lege, nu va căuta să le scoţă din aplicare“.
în ferestră, şi-i elice: „Dute şi-ţi adu pe ter; în caşuri urgente resultatele autopsiei Mult timp păstrară ei aceste daruri,
se comunică imediat prin telefon. In caşuri
Zola şi ordinul lejunei de onore. Din fiă-ta; eu am străpuns pe cineva acolo !“ când de odată se despărţiră unul de altul;
criminale importante asistă la autopsie pro­
Paris se anunţă cu data de 27 Iulie, că a Apoi întâlnind în cafenea pe medicul ora­ pădurea nu mai răsuna de cântecele lor,
curori sâu magistraţi; totuşi autopsia este
apărut deja decretul preşedintelui republi- şului, asemenea îl trimese acasă, să vadă, un act exclusiv medico-legal. Autopsiile casa era mută şi tristă fără ca nici chiar
cei, contrasignat de ministrul de justiţie, decă e scăpare pentru locotenentul stră­ se fac de profesorul Minovici sâu dr. Sto- Dumnecjeu să scie; când a aflat una ca
prin care, în sensul decesiunii consiliului puns. A doua di, după ce ’şi petrecu tot enescu; studenţii auditori ai cursului de asta, s’a supărat grozav, şi pentru faptele
medicină legală asistă asemenea pe cât e
ordinului legiunei de onore, se detrage lui timpul nopţii la „împăratul roman , se lor cele bune, care le făcuse înainte, i a
11
posibil la autopsii, fără ca să se fi produs
Zola în mod provisoric dreptul, de a mai anunţa singur înaintea autorităţilor mili­ transformat în sore şi lună, blestemându-i
vre-odată indiscreţiuni.
purta cordonul ordinului de onore, respec­ tare. Acum e deţinut, piua şi noptea se să nu se mai întâlnâscă cât-o fi.
Posiţia medicului legist în Bucuresci
tive de a mai esercita drepturile, ce-i com­ preumblă, posomorit şi cu sufletul sdrobit, este, după cum se vede, o alta decât la noi. Cică d’atunci sorele nu vede luna;
pot unui cavaler al acestui ordin, pănă pănă ce tribunalul militar va decide asupra El nu este medicul competinte ataşat ju­ i căci, când sorele apune, — luna răsare. . .