Page 73 - 1898-07

REDACTIUNEA, „gazeta“ iese în flgcare fii.
Alministraţiunea şi Tipografia.
Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe $6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă J8 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE Be primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următdrele Birouri de anunoluri:
In Viona: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tbte ofi-
Max. Augenfeld 4. Emerich Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmisiraţiunca, Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Surg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe an an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ de JDtsuxzclînecă 20) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 158.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 19 (31) Iulie. 1 8 9 8 .

I)ia causa s-t,ei sărbători iliarnl nu va astăcj! c’o înălţată consciinţă de sine frumâse şi nobile ale păcii şi ale pro­ în care se văcţuse ajuns, s’au nulificat
apărâ pănă Marţi s6ra.
la defilarea din şesul dela Ţarskoe- gresului — trebue Bă se deştepte la tote lucrările, ce le-a întreprins par­
Selo, căcî ea după două-cţecî de an! revista militară de astăcjî un simţ lamentul din Viena în sesiunea 14;
Revista dela Ţarskoe-Selo îi oferă o dovadă nouă şi nerestur- de îndoială, că 6re marea împărăţiă s’a tras adecă cu buretele peste
nabilă, ca luptele vitejesc! ce le-a rusâsoă şi poporul ei, pe care-1 stă- tâte propunerile proiecte şi resolu-
în onorea Regelui României. luptat oştirea română pe câmpurile pânesce, sciut’au să fiă recunoscă- ţiunile guvernului, prin urmare
Astăcjî, în 18 (30) Iulie, se ţine de bătăliă din Bulgaria, au redat târe micului, der bravului popor ro­ şi peste cele 20 proiecte privitâre
marea revistă a trupelor la Ţarskoe- României deplina ei independenţă mân dintre Dunăre şi Carpaţî, care la pactul cu Ungaria şi peste per­
Selo în presenţa împăratului Rusiei şi rangul ce-1 avea altă-dată. în nisce momente de cea mai mare tractările celor două comisiunî pen­
Nicolae Ii şi în onârea âspelui seu, Revăcţând acele trupe, cu car! primejdiă a dat un concurs atât de tru cuotă etc. Se cţice, că planul ce
Regele Carol I al României. după cum a cjis cătră guvernorul Ime- însemnat armatelor rusesc! la înfrân­ l’a urmărit guvernul austriac prin
Este acesta, fără îndoială, cel retinski la prâncjul din Varşovia — gerea Plevnei; un concurs atât de închiderea sesiunei parlamentului,
mai sărbătoresc şi cel mai impor­ a împărtăşit griji, primejcţii şi bi­ strălucit, încât marele duce Niculae, este de a-şî lua timp, ca pe basa
tant moment al festivităţilor de pri­ ruinţe pe câmpurile de bătaie, Re­ comandantul şef al armatelor ru­ §. 14 ai legei fundamentale a im­
mire, ce s’au araDgiat cu ocasiunea gele Carol, suntem siguri, îşî va aduce se, când Carol I al României i a periului, să încheie pactul vamal şi
visitei Regelui şi a Principelui moş­ aminte totodată şi de cuvintele ce conferit medalia pentru virtute mi­ comercial cu Ungaria.
tenitor al României. Şi nu pentru-că le-a adresat representanţilor naţiu- litară în amintirea primejdiilor, ce *
la tâte întâlnirile capetelor încoro­ nei de pe câmpul de luptă, în erna le-a înfruntat Alteţa Sa imperială Mare este acum îngrijirea guver­
nate spectacolele militate formeză anului 1877, arătându-le cui este a-se în mijlocul trupelor române pe câm­ nului unguresc şi a Ungurilor peste
aşa cjicând culmea pompei obicinuite datori mai cu sâmă neatârnarea şi pul de răsboiu — a răspuns domni­ tot în urma neaşteptatei întorsături,
de primire, ci pentru-că în caşul de gloria ţării, şi desfâşurâudu-le îna­ torului român, că „întotdâuna a fost ce au luat’o lucrurile în cealaltă ju­
faţă se fac întâiaşî dată din par­ intea ochilor imaginea măreţă a fericit de a recunosce bravura şi so­ mătate a monarchiei. Am cjis, că
tea puternicului stăpânitor al tutu­ eroilor, car! cu sângele lor au dat lidele calităţi militare ale armatei prin închiderea parlamentului aus­
ror Rusiilor unui domnitor al Ro­ botezul drapelelor române, car! cu române“. triac tote cele 20 de proiecte de
mâniei onorurile ce se cuvin Suve­ viaţa lor au asigurat viaţa Ro­ Marele duce Niculae va privi lege despre pact s’au zădărnicit. Cel
ranului unui stat independent, caro, mâniei. acj! alătur! cu Regele Carol şi cu mai uşor pentru contele Thun ar fi.
deşi mic, ocupă o posiţiă demnă în Lor şi numai lor este a-se mul­ Ţarul Niculae la parada militară dela să prelungâscă pactul cu Ungaria în
concertul statelor europene. ţumi, decă astăcjî puternicul şi mân­ Ţarskoe-Selo. Pote că acest moment mod provisoriu pe basa §-lui 14.
Dâr mai este încă o împreju­ drul împărat al celei mai mar! îm­ însemnat, care reamintesce frăţia de Pentru-ca însă să-i fiă cu putinţă
rare, care face, ca revista de aŢ părăţii primesce pe domnitorul Ro­ arme dintre armata rusă şi română, acâsta, el are nevoie de învoirea gu­
dela Ţarskoe-Selo se aibă o deose­ mâniei cu tote onorurile cuvenite şi se semnaleze o întorcere, şi de aci vernului unguresc. Asupra acestei
bită îusămnătate. Ea este nu numai pe picior de egalitate. încolo Rusia se ţină semă mai mult întrebări sunt îndreptate acum pri­
o cinste ce se face Suveranului unei înalta înţelepciune, cn care Re­ de interesele de viaţă şi de desvol- virile tuturor îu Ungaria. Ministrul-
ţări independente, ci este şi un o- gele Carol a condus timp de peste tarea independentă a unui stat, care preşedinte Banffy declarase în tâmna
magiu, ce se aduce Domnitorului trei-cţec! de an! destinele poporului deşi mic in rapoit cu puternicii săi anului trecut, că pe basa §-iui 14
român, care înainte cu două-cţecî de român, ce o accentueză în mod căl­ vecini, este o harnică şi credinciâsă austriac ei nu va încheia pactul,
aDî a luptat în fruntea armatei ro­ duros (Ţarul oficial de Peteraburg, sentinelă a păcii şi a civilisaţiunei la nici nu va primi pe acâsta basă o
mâne pe câmpiile scăldate de sânge nu putea să aducă lucrurile pănă porţile Orientului. prelungire provisoriă a lui. Ce va
ale Bulgariei alătur! cu oştirile im­ aicî, dâcă DU-i venia în ajutor iubi­ Acesta ar fi cel mai frumos şi face acum Banffy? Ungurii din opo*
periale rusesc! pentru liberarea şi rea de jertfă, vitejia şi patriotismul îmbucurător succes ai visitei Rege­ siţiă îi aduc aminte de acâsta so­
independenţa acestui popor creştin înflăcărat al Românilor, care au in­ lui Carol la Petersburg. lemnă promisiune, ce a făcut’o în
din Balcani. suflat respect marei naţiun! rusesc! dietă şi prevestesc, că Banffy va
Şi cum a luptat o ecie t6tă lu­ vecine, ce se dedase odiniârâ a trebui să se dea jos de pe scaunul
mea, care admiră şi acj! eroismul tracta poporul român peste umeri Revista politică. stăpânirei. La tâtă întâmplarea stă­
soldatului român dela Rahova şi dela şi în mod despotic. Cel mai însemnat eveniment po­ rile s’au încurcat forte mult şi nu
Griviţa, car! bătălii sunt înşirate Dâr şi în inima puternicului litic, ces’a petrecut săptămâna acesta, fără temeiu gazetele unguresc! scriu,
între cele mai gloriâse fapte de ar­ Ţar — despre care se asigură, că este sistarea parlamentului austriac. că momente mai grele n’a avut nici
me ale vâeului nostru. este pătruns de sentimentele cele Prin acestă măsură, la care şî-a luat re­ odată un guvern unguresc, ca gu­
Da, Regele Carol p6te privi mai umane şi de idealurile cele mai
fugiul contele Thun în strîmtârea, vernul lui Banffy în faţa închiderei

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ In T r a n s i l v a n i a . se isbucnâscă din nou. Sgomotul intereseză numai dreptatea. Rapâr-
acesta ajunge pănă ’n Occident. Căiţi, tele cele mai demne de crecjut n’au
De Edmond Cramaussel.
broşuri, Ţâre i-l anunţă în fiă care certitudinea lucrurilor vecjute.
n
C l o p o t e l o r ! Anul trecut distinsul profesor frances, an; şi Revista nostră s’a ocupat de *
d-1 E. Cramaussel, a făcut o călătoria prin două-or! cu acâsta, primind ambele * *
Sunaţi aşa de jalnic... şi nu sciţi cât mă
Transilvania şi Bănat, că să cundscă po- ţese opuse fără a-se pronunţa ea De îndată ce întri în partea
[dore
poraţiunea şi stările de aici. Acum d. Cra­ însăşî. Pentru unii, naţionalişti! tran­ acesta a Ungariei, rămâi uimit de
In suflet, glasul vostru sarcastic şi pustiu.
maussel publică sub titlul de mai sus în silvăneni sunt nisce rebel!, cari re- curăţenia tipurilor naţionale. în ţâra
E seră, casa'i rece şi mortă — un sicriu,
u
„Reviie de Paris impresiunile sale din acâstă sistă cu încăpăţinare sforţărilor ci- acesta, unde mai multe rasse trăesc
Şi voi v’aţl dus ilusii, frumose călStor9.
călătoria. Lăsăm să urmeze acest studiu în vilisatâre ale Ungariei. Pentru ceilalţi de vâcurî împreună, fiă-care din ele
u
traducere după „Timpul . Ţinem a aocen- sunt nisce cetăţeni pacînicî, cărora se distinge la prima vedere. Ungu­
In ventul ce suspină vă legănaţi cântarea
tua şi noi împreună cu confratele nostru, vrea să li-se răpâsoă, prin tâte mij- rul e scurt, scund, obrazul gros, ochi
Şi codrul stă ş’ascultă, bătrenul e uimit,
că decă s’au strecurat şi unele erori în lung!, umerii obrajilor pronunţaţi.
Căci ve ’nţelege glasul. .. ş’un fremăt li- lâcele, bisericele lor, limba lor, li­
scrierea d-lui Cramaussel, ele se esplică bertăţile lor cele mai sacre. E greu Germanul are trupul osos şi mâle, care
[niştit
prin aceea, că densul a petrecut prea pu­ să te pronunţ! la distanţă între aceste se regăsesce în tâtă rassa sa. Românul
Pornesce să’l frământe, e plânsul: ali­
ţin timp în Transilvania spre a pute apologii contrarii. Sfirşesc! prin a te e fin, nervos, cu trăsături regulate,
fii ar e.a.
aprofunda bine tote amănuntele. desinteresa de ambii adversari, bă­ ochii negri seu vercţî, car! esprimă
Şi dăngâtul se perde tremurător în vale, Transilvania e una din ţările nuind, că fiă-care are o parte de ne­ blândeţea sâu viclenia. La ţâră e
Er visurile mele se ’ntunecă... dispar cele mai frumose din lume. împre­ dreptate, ca în tote certurile de felul tot-deuna credincios costumului na­
Şi sfânta mea credinţă clipesce tot mai rar surată de munţi înalţ!, pare a fi o acesta. Der nu te desinteresezî fără ţional : pantalon! alb! şi cămaşă pe
Şi ’ncet... încet... s’afundă în adâncimi grădină închisă, în care nu pote pă­ regret. P6te că strigătele, ce se aud d’asupra, strînsă la mijloc cu un brâu
[de jale. trunde nieî un duşman. Şesurile ei atât de sgomotose, atât de încăpă­ larg de piele.
surîd de verdâţă şi de ape curge- ţînate, aparţin unui popor, pe care-1 Din punctul de vedere moral, di­
Şi luna cum privesce perdută peste crâng
târe. Sate albe se adăpostesc la pi- extermină cineva. Ei fac apel la ferenţa nu e mai mică. O anecdotă
Y’ascultă şi tresare pe boltă rătăcită;
ciorele colinelor. In colţul acesta fe­ umanitatea nostră. Trebue să cunâs- populară, de origine românâscă, pâte
E-atâta ironie în vocea răguşită...
ricit şi liniştit se mişcă pasiunile cern der cestia prin noi înşine. Ple­ să ne lămurâscă. In sera morţii lui
Cântaţi, cântaţi în pace, lăsa-ţi-mă să plâng.
cele mai de temut. Une-or! ostilita­ doariile cele mai elocuente ale celor Christos veniră la mormântul său
B r a ş o v , 15 Iulie. Sân-Petreanul. tea acesta pare că se potolesce, der interesaţi sunt mai puţin sigure de trei discipol!. Erau: Un Ungur, un
nu întârcţiază nioî odată mult timp cât ancheta unui străin, pe care-’l German şi un Român. Ungurul vorbi

I