Page 74 - 1898-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr 158 — 1898.

parlamentului din Austria şi a opo- Căleforia regelui Carol la dial pe prinţul Imeritinski, fost şef al sta­ tată de câte o sotnie de cazaci, cu stea­
siţiunei ce-i tac partidele din dieta tului-major al armatelor aliate ruso-române gul ei.
UDgure3că în cestiunea pactului. Petersburg'. înaintea Plevnei. Sfîrşindu-se defilarea com­ Sosiţi la palat, Majestăţile Lor şi
* Luni în 25 Iulie n. Regele Carol al paniei de onore, Regele însoţit de prinţul Prinţul moştenitor au făcut îndată o visită
României însoţit de Principele moştenitor Imeritinski, de vice-admiralul Arseniew şi împărătesei Alexandra şi Ţarinei-văduve.
Spania a făcut deja primul pas
Ferdinand a plecat din Sinaia la Peters­ de Principele moştenitor Ferdinand s’au însoţiţi de Ţar şi de marele duce Mi­
pentru încheierea păcii cu Statele
Unite din America nordică. Ca per- burg. In suita Regelui se afla ministrul- dus la palatul Lesenski pretutindeni salu­ hail AlexandrovicI, M. S Regele şi A. S.
preşedinte Sturdza, general Vlădescu, co­ taţi entusiast de marea mulţime de pe Regală s’au dus îu apartamentele lor din
sonă mijlocitdre a fost ales amba­
sadorul francez din "Washington, lonelul Mânu şi Dr. Theodori, apoi locote­ stradă. palatul cel mare. *
Cambon. Acesta a predat secretaru­ nent colonel Georgescu şi maiorii Gra- Sera s’a dat la prinţul Imeritinski un
ţovschi şi Demetrescu. prâncj de gală, ăr la 9 ore o representaţie La ora 1 după amiacjl a fost uu de­
lui de stat american Day o hota,
In aceeaşi di la 4 6re d. a. Regele a de gală la teatru. La prândul ce s’a dat jun în familia, în sala albă a palatului
în care Spania recunoscendu-şî infe­
sosit la BurdujenI, punctul dela graniţa în onorea Regelui, prinţul Imeritinski a cel mare.
rioritatea, rdgă guvernul american,
se-i împărtăşescă condiţiunile, sub României spre Bucovina. Gara era frumos salutat pe Rege printr’un toast golit „în Sera a fost un prâncj intim.
împodobită cu verdeţă şi stindarde trico­ sănătatea Regelui victorios, şef al celor Ministrul afacerilor streine, contele
care ar fi aplecat se încheie pace.
lore. Onorurile militare le-a făcut aici o două valorose armate, care au luptat la Muraview, a condus pe d-1 D Sturdza, pre­
Spania n’a făcut din parte-i nici o
w
companiă a regimentului din Suceava cu Plevna, ca doi fraţi de arme . Lâ acest şedinte al consiliului de miniştri al Româ­
propunere, şi e probabil, că nici nu
musică. Regele şi Principele moştenitor au toast regele a răspuns ridicând un toast, niei, pănă la palatul din Peterhoff.
va face, ci condiţiunile vor fi for­
fost, viu aclamaţi de mulţimea adunată pe în care între altele rjise, că călătoria lui în Printre comesenii dejunului se dis­
mulate de America. Cari vor fi a-
vastul perou al gării. Rusia îi deştăptă amintiri forte scumpe, vă- tingeau : Impărătâsa Alexandra, Ţarina-vă-
ceste condiţiunî de-ocamdată nu
După o pausă de 40 minute trenul dend cu bucuriă trupele, cu cari pe câm­ duvă, Regina Greciei, prinţul Andreiă al
se p6te sci cu siguranţă, înse totuşi regal a plecat spre vama IţcanI, pe terito­
se pdte conchide aproximativ asupra pul de bătăliă a împărtăşit grijile, pericu- Greciei, prinţul Siamului, toţi marii duci
riul austriac. Pentru prima-dată Regele lele şi isbândile. „Făcend cele mai căldu- şi marile ducese.
lor din împărtăşirile lui „Evening
Carol a străbătut Bucovina. Ajunse la rose urări — dise apoi Regele — pentru M. S. Regele Carol a exprimat senti­
Post“, ce apare în New York. E
Cernăuţi, capitala Bucovinei, la ora 6 d. a. valorosa armată imperială, îmi îndreptez mentele sale în privinţa modului splendid
sigur, că tocmai puţin nu va pre­
Trenul intrând în gara Cernăuţi, urale en- întâia mea gândire cătră augustul şi su­ şi cordial, cu care a fost primit.
tinde America; er Spania, aşa slăbită tusiaste şi nesfîrşite au aclamat pe înaltul premul său şef, împăratul Nicolae II, în
cum e, va fi silită se aducă t6te Petersburg, 29 Iulie. După dejunul de
ospe, care adenc mişcat a apărut la fe- sănătatea căruia ridic paharul meu“.
jertfele posibile pe altarul păcii. Cu răstră mulţămind de aceste neaşteptate familiă, ce s’a dat în sala albă a palatu­
gândul, că Cuba e pentru tot-dăuna ovaţiunl. Din Varşovia Regele cu suita au ple­ lui cel mare din Peterhoff, M. Sa Regele
perdută, s’au împăcat Spaniolii deja cat a doua di dimineţa cătră Petersburg 'României, însoţit de amiralul-aghiotant Ar­
Regele Carol şi Principele moştenitor în mijlocul uralelor prelungite. seniew, a făcut visite membrilor familiei
de când cu nimicirea flotei admi­
au fost aşteptaţi de presidentul ţării baron imperiale.
ratului Cervera. Alai greu vor re­ Sosirea la JPeterTioff.
nunţa înse la insula Portorico, unul Bourguignon. Partea dreptă şi stângă a Petersburg, 28 Iulie. Trenul regal a Petersburg, 29 Iulie. Ţarul a numit pe
peronului gării erau ocupate de o mare
din cele mai însemnate isvore de mulţime de Români. Gând Regele s’a dat întrat la orele 11 precis în gara din Peter- M. Sa Regele Carol al României şef al
venit pentru Spania. Insula e încă jos din vagon, a fost salutat de consulul hoff, decorată cu ghirlande minunate şi cu regimentului al 18-lea de infanterie, care
în posesiunea Spaniolilor, er popo- român la Cernăuţi d. C. Cogălniceanu, care drapele românescl şi rusescl; în acest mo­ a combătut la Plevna împreună cu trupele
raţiunea indigenă încă e pentru do- i-a presentat pe presidentul Bourguignon. ment musică a cântat imnul românesc. românescl. *
minaţiunea spaniolă. Cu tdte acestea
După-ce s’au dat jos din vagon, Regele şi La gară se întrunise un mare număr Varşovia, 29 Iulie. M. Sa Regele Ro­
e probabil, că insula Portorico va Principele moştenitor au convorbit cu multă de persone pentru primirea M. S. Regelui
fi reţinută de Americani, ca despă­ animaţie cu cei presenţî. României. Printre aceste persone se distin­ mâniei a conferit Prinţului Imeritinski
u
gubire de resboiu, care altmintrelea Plecând din Cernăuţi Regele cu suita geau : marii duci, personele aparţinând sui­ „Steaua României de clasa La şi i-a făcut
cu greu ar pute-o plăti Spania în a sosit la Graniza a doua di dimineţa la 8 tei Ţarului şi înaltele notabilităţi civile şi cadou un portret al său.
sdruncinata .situaţiune a finanţelor ore. Gara era frumos decorată cu drapele militare. O gardă de onore a regimentului Moscva, 29 Iulie. Municipalitatea din
sale. De anexarea Eilipinelor cjiarul rusescl şi românesc!. Garda de onore o „Nysslottschen" era înşirată în linie de bă­ Moscva va presenta M. S. Regelui Româ­
din New-York nu vorbesce nimic, ci forma regimentul 7 de trăgători din Cens- taie pe peronul gării. niei la sosirea Sa în acest oraş, pânea şi
4ice, că în caşul încheierii păcei se toliove cu drapel şi musică. Aici a fost M. S. Regele şi A. S. R. Prinţul moş­ sarea pe o tavă de argint aurită. Pe mar­
va întruni o conferenţă care va ave ginea tăvii sunt gravate, în relief, sus ar­
aşteptat de ministrul României la Peters­ tenitor au salutat prin ferestra vagonului. mele României şi jos acelea ale oraşului
se reguleze raporturile acestor in­
burg, de ataşatul militar rus la BucurescI, Când M. S. Regele Carol s’a dat jos Moscva. Aceste arme sunt susţinute de
sule. Ce va mai fi, vom vedâ în
de colonel baron Tauba, guvernatorul Pe- din vagon, Ţarul s’a dus spre întâmpinarea dragonl.
curend.
trokowsky, Ozeroff comandantul brigâdii, lui şi a salutat în mod cordial pe Majes- Moscva va fi împodobită în mod mi­
*
general major Frantz şi de înalţii demni­ tatea Sa şi pe Prinţul regal; marele duce nunat în timpul şederii M. S. Regelui Ca­
Scirea despre Convenţia militară tari militari şi civili. La sosirea trenului Mihail NicolaevicI a sărutat pe M. S. Re­
rol şi ornată cu drapele rusescl şi româ­
ruso bulgară a produs mare nelinişte în musică a cântat imnul naţional român. gele. nescl.
cercurile dela palatul din Constantino- După salutări Regele a trecut în faţa fron­ Revista gardei de onore s’a făcut în
pol. Cel din urmă consiliu ministerial tului trupelor de onore ^însoţit de general- sunetul imnului românesc.
a decis, ca trupele turcescî concentra­ major Nicolajeff, de colonelul Bernjajeff şi Apoi s’a făcut presentarea personagii­ întâmpinarea pressei rusescl.
te la graniţa bulgară se nu fie retrase, de un număros stat-major. lor, aparţinând diferitelor suite. Ministrul Ţ)iarele ruse salută cu căldură
ba se fie chiar sporite. De-altmintre- Dela Graniza regele a plecat la Var­ rus al afacerilor străine, contele Muraview, pe Regele şi Principele României
lea organul guvernului din Sofia, şovia, unde a sosit la 2 şi 55 m. Gara era a salutat în mod cordial pe preşedintele cu prilegiul visitei lor la Petersburg.
u
„Mir în numărul seu dela 28 Iulie,
bogat decorată cu flori, drapele şi tapiserii. consiliului de miniştri al României, d-1 D. Ţ)iarul oficial „Journal de St. Pe-
combate scirea adusă de „Svoboda“,
La gara din Varşovia înalţii ospeţî au fost Sturdza. tersl)ourg“ scrie:
fostul organ al lui Stambulow, că aşteptaţi de guvernatorul general al Polo­ 0 escortă şi o gardă de cazaci for­ Salutăm de bună venire pe Su­
s’ar fi încheiat între Bulgaria şi Ru­ niei rusesc!, generalul prinţ Imeritinski, de mau gardul dela gară pănă la palatul Alec- veranul, care de mai mult de trei cjeeî
sia convenţiune militară în sensul
aghiotantul general vice-admiralul Arseniew, sandria. de anî conduce cu o înţelepciune
căreia principatul bulgar ar ajunge de comandantul fortăreţii Homarow, de M. S. Regele însoţit de Ţarul şi A. atât de mare destinele unui popor
în acelaşi raport faţă de imperiul şeful statului-major Ponziwerski şi de tote S. Prinţul Regal, însoţit de marele duce vecin şi amic, care e atât de strins
Ţarilor, ca şi Bokhara. notabilităţile civile şi militare. După sosi­ Mihail AlexandrovicI, au luat loc în trăsuri legat cu poporul rusesc prin istorie, co-

rea trenului în gară Regele a salutat cor­ de ale curţii. Fiă-care trăsură era escor­ muninea religiunei şi a tradiţiunilor.

cel dintâiu: „Trebue, — striga el — printr’o emigraţie continuă şi prin un partid naţional. Der de câţî-va în România, mai ales în Dobrogea.
se ne aruncăm asupra acestor mise- stabilirea unor colonii pe moşiile anî încdce numerul lor cel mic şi In genere sunt seracl. Până la 1848
rabill soldaţi ai lui Pilat, se-i strîn- statului. Ungurii nu prea se ames­ activitatea politică a Ungurilor pare aprdpe toţi erau iobagi. Revoluţia
gem de gât şi se răpim corpul cu tecă cu Românii, şi încă mai puţin că i-a descurajat. Pentru a-şî păstra ’i-a desrobit şi a dat fiă-căruia uu
forţa". Germanul se gândea: „Cred, cu Saşii. liniştea, au făcut t6te concesiile. Au colţ de păment.
4ise el, că aventura e primejdiosă. Intr’un sat mixt, am întrebat pe consimţit se cânte unguresce în bi- De aci a eşit clasa superioră.
Ar fi mai bine te ne întdrcem la uu ţeran cum trăesc cu vecinii lor sericele lor. Au lăsat se li-se ia cele Ea se găsesce aprdpe numai în oraş9.
Erusalim, se ne procurăm o colă de Ungurii: „Ca cânele cu pisica. Noi mai multe şcoli. Copiii lor adesea nu­ Se compune diu advocaţi, medici, ar-
hărtiă timbrată şi se scriem o petiţie, le arătăm ghiarele, când ei ne arată mai puţin sciu nemţesce. Am vecjut chitecţî, ingineri, institutori, preoţi.
pe care s’o trimitem guvernatorului dinţii. De altminteri, ne lasă de obi- pe un institutor sas, căruia i se su­ I-se dă semnificativul nume de in­
iscălită de tus-trei" Românul zim- ceiu în pace". primase şcola şi care şl continua func­ teligenţă. Burghezia acesta s’a format
bea şi tăcea. II grăbiră se-şî spună Printre populaţiunile germane ţia in şcola cea nouă a statului. şi se susţine îu mijlocul dificultăţi­
părerea. „Lă9aţi-me pe mine, cjise el ale Transilvaniei, cea mai cutidsă e Românii suut acei, cari formeză lor, care ’i sunt forte salutare. In-
în sfârşit. Cum va veni noptea, me colonia antică a Saşilor, stabilită majoritate populaţiunei din Transil­ chic}enda-i funcţiile statului, UDguni
voiu apropia de soldaţi şi le voiu mai ales în regiunea sud-est. Ei au vania şi din unele din feri le vecine, au ferit’o de funcţionarism. Nimeni
oferi din vinul ce am aici. Când vor fost altă-dată f o r t e puternici. Acjî, de pildă Banatul. Decă Transilvania n’are der dreptul se încrucişeze bra­
fi beţi, voiu avea corpul". Pare că graţie unei anume concepţii familiare, pote fi considerată ca centrul lor, ei ţele. Institutorii şi preoţii nu se tem
au ascultat povaţa Românului. — Zivei-Kinder-System, numerul lor a în­ se revarsă din tdte părţile. Numerul se pună mâna pe plug. E adevărat,
A fost prima şi ultima oră, când ceput se desciâscă. Multe din satele Românilor din Ungaria se ridică la că esistenţa e grea pentru cei tineri.
s’au înţeles aceşti trei omeni. lor au devenit românesc!. Saşii sunt 2,885,000 Numerul acesta cresce cu In fiă-care an se atabilesce un nu­
Ungurii sunt prea puţini nume­ d’altminterî instruiţi, cinstiţi, mun­ mare iuţelă, mai ales la ţară. Am mer dre-caro în România, pentru
roşi îu Transilvania, d’abia 700.000. citori, strîngetorî. Ei trăesc de pre­ vecjut sate în care populaţia cresce vreme mai lungă seu pentru tot-
Mulţi sunt funcţionari, alţii munci­ ferinţă în oraşe, unde, graţie legii anual cu o treime. Una din <Ţicet6- dăuna. Der acei, cari rernân, sunt cu
tori şi negustori; alţii în sfîrşit cul­ censitare, cele mai multe diutre mu­ rele lor favorite spune, că „copiii nu­ atât mai devotaţi causei naţionale.
tivatori, mai ales în ţera Secuilor nicipalităţi sunt în manile lor. Ei le meroşi sunt bogăţia Românului". Un Trebue aucţit cu câtă simpatiă, cu
Numerul lor cresce pe nesimţite guverneză ec hitabil. Altă-dată aveau numer mare emigrăză în fiă-care an câtă admiraţie vorbesc de poporul