Page 75 - 1898-07

Nr. 158-1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina B.

Imboldul inimii ne tace, se adaugem „Asociaţiunea“ la Eeiuşiu. generală reuniunea femeilor slovace, „Zsi- şi anume: Salarul anual solvibil în rate
u
la omagiile, ce le ■ aducem astăfiî venna a cărui secretar este Svetozar Hur- lunare anticipative din cassa bisericei face
u
regelui Carol I, şi omagiile pentru re­ Dela comitetul central (Sibiiu) al „Aso- ban. „Pester Lloyd , care viseză erăşî de 300 fl. Cuartirul liber din edificiul şcolei,
u
gina Elisabeta, care cu strălucirea ciaţiunei primim spre publicarea urmă- agitaţiuni panslaviste, provocă autorităţile constătător din două odăi, curte şi grădină,
diademei îmbină şi aureola unui talent torea: ungurescl se ia măsurile de lipsă pentru a apoi 5 orgii de lemne pentru încălzitul sa-
literar atât de admirat. S dutăm tot­ C O N V O C A R E . preveni orl-ce demonstraţiune politică, ce lei de învăţământ, cari sunt de ajuns şi
odată sosirea Principelui moştenitor, In sensul §§ 23 şi 26 din sta­ ar pune-o la cale agenţii ruşi şi cehi — pentru încălditul cuartirului învăţătoresc:
care este apropiat de curtea împă tutele „Asoeiaţiunii pentru literatura Nu mai puţin îi preocupă pe patrioţi ener­ fac la olaltă 150 fl. Dâcă învăţătorul ales
rătescă prin strinse legături de fa­ română şi cultura poporului român“, gica acţiune a Saşilor verdl pentru reuşita va fi în stare a-şl împlini chiămarea după
milie, şi care in timpul petrecerii sale se convocă adunarea generală ordi cât mai splendidă a aniversării de 400 de dorinţa senatului şcolastic, va primi la si­
de mai înainte în Rusia şi a câştigat nară a Asoeiaţiunii în Reiuş perdele ani a nascerii reformatorului Honterus. gur ajutorul anual de 100 fl., de care se
u
simpatii atât de multe şi vii. Nu ne în­ de 27 şi 28 August st. n. 1898, pe „Pester Lloyd mai ales varsă foc şi otravă impărtăşesce şi învăţătorul actual, er decă
doim, că înalţii âspeţî ai Ţarului lângă următărea din prilegiul acesta, şi în târna sa să nu pe lângă aceste va avâ cunoscinţe musi-
vor afla în primirea cordială, ce le o se realiseze svonul, că la festivitate vor cale, ca să potă conduce corul vocal de
va face poporaţiunea capitalei, o nouă 1* r o g v a. bm ă: participa şi membri ai „Schulverein“-ului curând înfiinţat şi să nu fim siliţi a ţine
dovadă despre sentimentele de cari Şedinţa I. Sâmbătă în 27 August nemţesc şi alţi ospeţî din Austria sâu Ger­ magistru special pentru acest scop, va mai
este inspirată naţiunea rusescâ şi ne 1898 st. n. la drele 11 a. m. O r d i n e a mania, merge pănă acolo, încât ameninţă primi şi o remuneraţiune anuală de cel pu­
u
place a spera, că ei vor duce cu d e d i : 1) Deschiderea adunării ge­ pe aceşti „ospeţî străini incomodî , că ţin 100 fl.; — c’un cuvânt, dâcă învăţăto­
sine o plăcută amintire a petrecerii nerale. 2) Raport despre activitetea uşor vor pute fi aruncaţi peste graniţă; rul ales va corăspunde cerinţelor aci de­
lor în Rusia. comitetului central în decursul anu­ le dă deci sfatul să-’şi vacjă mai bine de scrise, dotaţiunea lui anuală se p6te urca
* lui espirat. 3) Alegerea comisiunilor trebile lor acasă şi să lase pe Saşii vercll la 700 fl.
de câte 3 membrii: a) pentru exa­ să tragă singuri, ce va fi să păţâscă.
Piarul ,,Novosti consideră sosi­ Apel literar. D l Ioan Brânda absol­
u
rea M. S. Regelui Româuiei în Ru­ minarea raportului; b) pentru exa­ Adunarea naţională în Creta. Despre vent de filosofie voesce să scotă într’o bro­
sia, ca un eveniment de cea mai minarea raţiocinului pe 1897 şi a deschiderea adunării naţionale de pe insula şură tot ce s’a scris şi tote vorbirile
mare însemnătate politică. Acâstă proiectului de buget pe 1899; c) Creta se raporteză următorele amănunte ce s’au ţinut cu prilejul împlinirii primu­
fâie respinge versiunea, după care pentru studiarea proiectelor de regu­ hazlii: începutul a fost cât să pote de fur­ lui pătrar de vâc dela mârtea metro-
România ar fi un instrument al tri­ lamente înaintate spre aprobare ; d) tunos, căci nici bine nu s’a deschis con­ politului Şaguna. In scopul acesta ne rogă
plei alianţe şi expune, că România pentru înscrierea de membri şi în- gresul şi doi deputaţi din Sfakia s’au şi să publicăm un apel în care d-sa qiee:
n’a fost nici odată agentul triplei cassarea taxelor. 4) Propuneri even­ luat în colţi. Prietinii litiganţilor se grupâză „Am adunat la un loc şi în scurt timp voiţi
alianţe şi probabil, că nu va fi nici tuale. 5) Disertaţiunî. 6) Raportul în jurul fiă-căruia, şi n’a lipsit mult ca să scot într’un frumos volum tote momen­
pe viitor. Politica României s’a dis­ comisiunii pentru înscrierea de mem­ congresul, care număra vro-o patru sute de tele ivite şi tote discursurile rostite cu
tins în tot-dâuna prin independen­ bri şi încasarea taxelor. persone, se se prefacă într’o adevărată acest prilej, în diferite locuri, începând
ta sa. Şedinţa II. Duminecă în 28 August scenă de răsboift. Dela vorbă treaba a cu pastoralele archiereilor noştri şi înche­
1898 st. n. la orele 10 a. m. O r d i n e a ajuns la pumnale. Iritaţiunea a fost la ind cu articolii de diare, scrişl din acest
Călătoria solemnă a M. S. Re­ d e d i ; 1) Raportele comisiunilor ex incident în pressa nostră de aici şi dincolo
gelui Carol în Rusia va întări şi mise în şedinţa I. 2) Alegerea secre­ culme şi numai mulţămită intervenirii gar- de Oarpaţî. Scopul, ce prin acâsta îl am
dei naţionale, căreia ’i-se poi’uncise să îm-
mai mult legăturile ce există între tarului I. 3) Alegerea preşedintelui, pusce fără cruţare pe ori cine va face us în vedere, este: ca să alcătuesc o scumpă
Rusia şi poporul coreligionar, care vice-preşedintelui şi a comitetului de arme, s’a pus capăt conflictului. Pacea salbă din preţiosele mărgăritare ale acelor-
luptă contra inamicului comun.
central. 4) Defigerea locului pentru a fost ast-fel restabilită. inimi adorătore, cari şi adî, după un pă­
In unirea strînsă şi frăţâscă cu proxima adunare generală. 5) Dispo- trar de secol, palpită cu sfinţenie pentru
Rusia, România găsesce tbte condi- siţiunî pentru verificarea proceselor Corone eterne. Din incidentul morţii mărimea, meritele şi pentru memoria ne­
ţiunile pentru desvoltarea, în tdte verbale. 6) încheierea adunării ge­ meritatului bărbat, a d-lui Ioan Burbea co­ muritorului prelat al vâcului nostru, şi ca,
direcţiunile, a forţelor sale naturale nerale jocar şi epitrop al bisericii Sf. Nicolae din tote acestea la un loc înşirate, să fac să
şi a misiunei sale. Se observa, că eventualele diser­ Braşov Scheifi, Domnul Dimitrie Haler co­ străbată pănă în cele mai depărtate un­
taţiunî şi propuneri au se fie presen- jocar ni-a predat 5 fi., cari în loc de co­ ghiuri ale societăţii românesc!, în salone,
ronă peritore pe mormântul răposatului, i-a ca şi în coliba ţăranului cărturar. Pentru
tate presidiului Asoeiaţiunii în scris
„Ncue Freie Presse din Yiena comen­ destinat drept o coronă neperitore „funda- a scote acest volum cât se pote de bine
u
cu 8 fiile, er eventualele interpela-
tând cele clise de „Gazeta de Petersburg“ Uimei iubiţilor răposaţi* pentru ajutorarea complectat, subscrisul rog respectuos pe
ţiunî cu 3 fiile înainte de adunarea
face următorele observări: şcolarilor români săraci. Primindu-se de toţi acei domni preoţi, învăţători şi alţi ado­
generală.
subscrisul Comitet acestă sumă, se chiteză ratori ai marelui Archiereu răposat, ale că­
„Astăcjl înainte de prâncf a sosit pă-
Din şedinţa comitetului central în acest mod şi se arată, că s’a adaus la ror discursuri rostite cu acest prilegiu încă
rechea regală română în Peterhoff şi a fost
al „Asoeiaţiunii pentru literatura ro­ numita fundaţiune. Braşov, 17 (29) Iulie n’au fost publicate în nici una din foile
forte cordial primită de împăratul Nicolae
11
mână şi cultura poporului român , 1898. — Comitetul parochial român gr. or. nostre, să binevoiască a le trimite în manu­
însoţit de toţi marii principi. „Journalul de
ţinută în Sibiiu la 21 Iulie 1898. din Cetatea Braşovului. script la adresa subscrisului, pentru-ca, aven-
u
St. Petersburg bineventâză în modul cel
du le cât mai curând, să pot arangea ma­
mai călduros atât pe regele Carol, cât şi Dr. Ilarion Pnşcariu m. p.,
Avis învăţătorilor români. Ni-se comu­ terialul la ordinea, ce am plănuit. A r a d ,
pe regina Elisabeta, cu care ocasiune foia vice-preşedinte.
nică următorele: La şcdla poporală română 2 (14) Iulie 1898. (Strada Aulich 1). Ioan
oficiâsă e chiar atât de galantă, că amin-
Dl’. Beii m. p., gr. cat. din oraşul Bistriţa, centrul comi­ Brânda, absolvent de filosofie.
tesce şi de meritele literare ale „Carmen
secretar II. tatului Bistriţa-Năsăud, — şcolă sistemi-
u
Sylvei . Şi principelui de coronăFerdinand, Logodnă. D-şora Paulina Vaianţiu s’a
sată cu doi învăţători — se simte trebu­
care prin soţia sa, principesa de coronă logodit cu d-1 Di’. Valeriu Mezin în Ti-
inţa imperativă a unui învăţător, care să
Maria Alexandra, fiica ducelui Alfred de SOIRILE BILEI. fiă destoinic a ridica nimbul acestei şcole mişâra.
Saxen-Coburg şi Gotha, e înrudit cu curtea 5 la nivelul, pe care stau şcolele poporale Concerta. Musica orăşenescă cântă
rusâscă, asemenea i-se consacră un cuvânt — 18 (80 Iulie.
de altă limbă din localitate. Devenind acum mâne la 11 a. m. pe promenada de jos.
simpatic. De memorabila frăţie de arme
Turoţ-Sân-Mărtinul şi Braşovul. Aceste vacant un post de învăţător dela acestă şcolă După amiadî la 5 ore va cânta la casa de
însă a României în răsboiul ruso-turc nu
două puncte opuse ale Ungariei, respective şi publicându-se în foile nostre concurs cu tir, âr sâra în grădina dela hotel „Pomul
se face nici o amintire în articolul de bi-
festivităţile, ce vor ave loc aici în curând, termin pănă în 14 August n. c., ţinem de verde“.
neventare .
u
pun erăşî în nedumerire pe patrioţi. In bine a aminti la acest loc pănă la cât se — In restaurantul Sclimidt din Vilegia­
Turoţ-Sân-Mărtin îşi va ţine adunarea sa pote urca dotaţiunea învăţătorului alegând, tura Nou va concerta musica militară Du-
lor. Cunosc pe unul, care de-altmin- Adesea începutul e modest. Am vă- ne-au rămas credincioşi, contele Mo- se pâte gândi se-şî îmbunătăţescă
trelea e f6rte liniştit, care străbatea fiut pe câţî-va preoţî asociânduşî săr­ cioni, ne dedea pe fiă-ce an, la 79 sdrtea. Pdte ar fi o scăpare, decă
satele predicând deşteptarea naţio­ manele economii pentru a încerca alţî tineri şi mie, eu ce să trăim la s’ar lăsa de agricultură, pentru a face
nală. Un snb-prefect, care era din norocul. Băncile românescî ar pute liceu, apoi la Universitate. Ne tre­ comerţ şi industrie. Der Românul
întâmplare Român, îl ruga într’o (ţi deveni într’o fii una din puterile fi­ buia, d’altmintrelea, f‘6rte puţin: nu se desparte bucuros de pământul
se nu silesea autoritatea de a-1 ex nanciare ale Ungariei. In orî-ce cas pâne, nuci, o felie de carne afumată, său.- La ţeră, cârciumarii şi negus­
pulsa. El nu voi se asculte. După naţiunea pote spera multe dela ele. apă limpede. Erna, de pildă, nu ne torii sunt mai ales ovrei. Esistă dor
câte-va luni fu condamnat la doi anî Ele îi dau subsidii şi sprijinul lor era cald în tote fiilele, der erau anii un număr mic de oraşe, unde Ro­
închisdre, pentru delict de presă. moral. Bogăţia lor aparţine 6re-cum cei frumoşi. Am reuşit. E o datorie. mânii ocupă un loc notabil La
Românul are spiritul mlădios şi tuturora. O plătesc întreţinând un student la Orăştie, de pildă, s’au înmulţit în-
practic. In burghesia ace3ta a inte­ Burghesia acesta rămâne forte Universitatea din Cluşiu. Sper că tr’atât, că Germanii au fost siliţi se
11
ligenţe' a apărut de câţî-va anî un apropiată de popor din causă, că ’şî-o va plăti şi el la rândul lai . împartă cu ei administraţia oraşului.
număr dre-care de mânuitori de banî. iese necontenit dintr’ensul. Am voit Poporul, răsplătesce prin încredere Inteligenţa face sforţări spre a grăbi
In Ungaria, mai mult ca airea, ba­ să sciu cum se face trecerea, de protecţia, ce ’i se dă. Un ţăran n’ar mişcarea acesta. Der e împiedecată
nul este mijlocul cel mare de des- obiceiu forte dificială, dela o clasă face nimic fără să consulte pe preotul, de reaua voinţă a statului. Acum
robire socială. Acum vre-o 30 de anî, la alta. „Ţăcănii noştri sunt inteli­ pe învăţătorul şi advocatul. Numai câţî-va anî s’a fondat la Arad o so­
câţî-va patrioţi, văfiând poporul rui­ genţi, mi se răspunde. N’au nevoie prin aceştia poţi să ajungi pănă la cietate cu scopul de a veni în aju­
nat prin camătă, hotărîră se creeze decât să fia instruiţi. Decă e vr’unul, el. Pe lângă ei obţii dela ţăranul torul ucenicilor, dându-le îmbrăcă­
o bancă, destinată, după statute, „se care se distinge în şcdla primară, român orî-ce, chiar ca să-ţî răspunfiă minte şi adăpost. A trebuit se se
înbunătăţâscă sârta. ţăranilor şi se se găsesce de regulă cine va, care fără se-şî bată joc de tine. disolve, statul refusând se-i dea au-
11
11
le inspire spiritul de economia . As­ se-l ajute . Acela, care vorbea ast-fel Ţăranii formeză imensa majo­ torisaţia trebuincidsă. Anul trecut,
tăcjî e bogată şi puternică societa­ era un advocat renumit. Imî arătă ritate a naţiunii române. Fiă care „Albina a fondat o societate co­
11
tea „Albina“. Pilda a fost urmată. pe un ţăran care ne însoţea. „Illtă trăesce pe colţul său de pământ, mercială, care pare menită să pro-
Românii au deja în Ungaria mai frate-meu, fiise el, şi etă haina ce cum a trăit şi tată-său. încărcat cu păşescă. Der întreprinderile acestea
mult de 60 d9 bâncî, unele fdrte pros­ am purtat pănă la versta de 20 de un'bir duplu, obligător pentru stat nu sunt posibile decât cu capitaluri
pere, şi creeză fiiinic altele nouă. anî. Unul din rarii boerî mari, cari şi voluntar pentru naţiune, nicî nu marî.